Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L����I
Rezultatele 1561 - 1570 din aproximativ 2105 pentru L����I.
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul
... repezi; mânile îi bănănăie în toate părțile; înfige degetele în urechile cuiva și scrâșnește: "U! boule!" Altul, soios, c-un palton larg și vechi; nu-l încheie niciodată; ciupit puțin de vărsat; cu ochii verzi, barba albă; țipă pițigăiat, parc-ar fi o femeie: "La loc, găgăuță!" Cum s-au prefăcut ... de litere și necuviințe, cu atâtea chipuri nespălate și oțelite de nevoi, injuriile aveau un mediu prielnic; blestemul plutea în aer: n-aveai decât să-l sorbi și să-l azvârli. Lupta pentru aceeași tablă, pentru aceeași cretă, pentru aceeași lumânare năpădea sângele la cap, smâcea mânele din încheieturi. Pumnii mei începuseră a se ... egoistă și rea. Și, cu toate acestea, ascundeam în mine o viață, străină celorlalți, blândă, frumoasă, neînțeleasă. Ghemuit într-un colț pe care niciodată nu l-am părăsit, cu tâmplele strânse între pumni, mut și cu ochii pe jumătate închiși... parcă mă văz și astăzi... Tăcerea avea farmecul gândirii; gândirea, farmecul ... îmi scrie o rețetă, Ea intră binișor pe ușe, cu condica medicamentelor. Îndată ce mă vede, aruncă condica, se învârtește într-un picior, ochii i
Ion Luca Caragiale - Moartea protestantului
... poartă: „Hai! deschide! nu mă ține!â€� Poarta scârțâie-n țâțâne – A ieșit... A! crudă soartă! Iată calul...Unde-i dânsul? ... E lungit mai la o parte: Moartea! moartea îi desparte... Și, gândind, o umflă plânsul. „Eginhardt al meu! viteze! Dacă tu ești mort ... â€� Plânge Cunigunda vașnic Și-l mângâie pe viteaz Și-l sărută pe obraz, Când, deodată, strigă strașnic Eginhardt cel elegant: „Noch a’ Krieg’l
Cincinat Pavelescu - Sonet (Cincinat Pavelescu, 1)
... me le puisse ravir Ce rÄ™ve que je veux poursuivre. Et vais, imortellement ivre Pouvoir sans jamais massouvir Baiser tes lourds cheveux de cuivre. L. G. Ai cizelat în versuri magistrale Tăiate parcă-n prismele luminii, Ca și un nou Benvenuto Cellini Profilul grec al blondei ideale. Ți-ai rupt ... pașii ei petale, Și n-ai păstrat, poete, frunții tale Decât paloarea visului și spinii! Urmează-ți visul tainic înainte! Ce-ți pasă dacă farmecu-i te minte Când inima-ți sub vraja lui tresaltă? Să moară chiar, el moarte nu mai are, Căci l
George Coșbuc - Dragostea păcurărească
... Păcuraru-n preajma lor Razimă-se de-un fag; șede Supărat, zdrobit se vede. Pe-a lui frunte nori s-adun Și privirile-i curate De grei picuri par udate; El tresare: nu-i semn bun, Căci tot stă căzut pe gânduri Și suspină-n dese rânduri. Cum nu-i neamțul blăstămat, Căci se face, ce se face, Multor feciori nu dă pace Și nici mie nu mi-a dat, Că m-a ... a scos din sat afară Să mă ducă-n altă țară! Vai, și neamțul nu-i milos, Nu se uită și nu cată De-i ești frate, de-i ești tată, Numai om să fii frumos; Te dezbracă și te tunde Și cătană te răspunde. Iar cătană... n-ar fi greu Și plăcea-mi ... Tot cu jale fără seamă Și de tată și de mamă Eu nimica să nu știu? De părinți, de frați, sărmanii, Să port dor, sa-l port cu anii? Vai, și-n sate până când Hori de brâu se vor întinde Și cu fete se vor prinde Veselii flăcăi jucând, Singur ... ...
Gheorghe Asachi - Lupul și mielul
... aice Din o fabulă ce-oi zice. Un miel foarte însetat S-adăpa în râu curat, Unde lupul, cătând pradă, Începu cu mielul sfadă, Zicându-i cu rost turbat: Ori de ce mă înfruntezi Și să turburi cum cutezi Limpedea mea băutură? I-au zis mielul: Doamne, iartă, La mânie nu te-ntartă, Mai ales dacă ai vra Să-nțelegi măria-ta C-apa din sus cură-n ... neam, Că toți câni, păstori și oi Bat din veci resbel cu noi! Zicând ceste, îl îmbrâncă Și îl duce la pădure, Unde, fără să-l înjure, Îl despoaie și-l
Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său
... O, Dumnezăule! Dar ce-ai făcut tu? LABRANCHE: — într-o noapte, am îndrăznit să opresc într-o hudiță dosâtă un neguțitori strein ca să-l întreb, pentru curiozita, vești de la țara sa și cum el nu știe franțozăști, au socotit câ-i cer punga, au început a striga „tâlharii“!! Straja vine, m-au socotit de tâlhari, mă duc la catarg unde am șăzut ... îi hotărăsc o mai bună parte. LABRANCHE: — Cine? CRISPIN:— Eu. LABRANCHE: — Să mă crezi, ai dreptate. Aceasta, cum mi să pare, nu-i rău socotit. CRISPIN:— și eu sunt amorezat de dânsa. LABRANCHE: — Eu găsăsc de cuviință dragostea ta. CRISPIN:— Voi lua numile lui Damis ... Haide la gazda me să socotim asupra isprăvii lucrării noastre. CRISPIN:— Trebui mai întăi să alerg acasă ca să vorbesc lui Valer și să-l fac prin vro minciună să nu vie vro câteva zile la M. Oront. îndată te agiung. (Să duc.) PERDEAUA A 4-LE ANGHELICA ... Lizeto; sfătuiești-mă, te giur, ce trebui să fac? LIZETA: — Ce sfat poți d-ta aștepta de la mine? ANGELICA: — Acel ce ți- ...
Gheorghe Asachi - Clopotul și limba lui
... Gheorghe Asachi - Clopotul şi limba lui Clopotul și limba lui de Gheorghe Asachi Ah, ce soartă înfiorată! Zicea clopotul odată Cătră limba ce-l lovea. Ușor lucru ți se pare A urla fără-ncetare Atât vuiet și de ce? Di ce, nu știu, limba-i zice, Aninatu-m-au aice Să-ți dau ghionturi nencetat. Pe frânghie-ntreabă, vere, Ea mă trage cu putere, De-am lovit, am ascultat. Clopotul ... Popa știe carte Ș-a suna m-au rânduit. Dar, aleu, de-atâta sunet, Gemet, vuiet și răsunet Bietul popa-au asurzit. Di-l întrebi di ce, de unde? El n-aude, nici răspunde, Ce din cap semne făcea, Și pre clopot îl supune Vuietul tot să răsune, Fără ...
Gheorghe Asachi - Imn (Asachi)
... a lumei scutitor, Ce din timp îndelungat Pe-a Moldaviei popor Păn-acum ai apărat, Vasul patriei plutitor, Din turbatul ocean, Să-l conduci cu-al tău favor La un fericit liman! Ruga și al nostru dor Azi depunem pe altar, Pe a patriei viitor Doamne ... lucor. Cerul fie-ni sănin, Mănos patriei pământ, Și uniți în cuget lin Să rugăm pe Zeul sfânt: Vasul patriei plutitor, Din turbatul ocean, Să-l
George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul
... cu un prozator. Dna Papadat-Bengescu nu zugrăvește viața, ci o cântă. Și aproape în toate eroinele sale ai impresia că autoarea își expune propria-i personalitate, propriul ei suflet sub diferitele-i aspecte, ce-i dreptul nespus de fluide, de nuanțate și de schimbătoare, după anotimpuri, după momentul zilei, după o mie și una de împrejură ri mărunte, care se ... se mișcă cu amploare și grație, fără teamă de rivalitatea vreunui bărbat. Ar fi nedrept să-i cerem mai mult. Și ar fi nedrept să-i judecăm din alt punct de vedere concepția asupra vieții și mijloacele artistice. * De o concepție largă și originală, de o concepție propriu-zisă asupra vieții ... s-a întâmplat cu Nora după plecarea ei, s-ar părea că dna Papadat-Bengescu, începând cu deznodământul piesei lui Ibsen, căreia vrea să-i dea un epilog pesimist, a încercat să arate zădărnicia revoltei însăși, inexorabila fatalitate care pune pe o femeie în neputința de a ... care dau piesei o largă semnificație socială. Autoarea noastră nu arată motivele pentru care a plecat Adriana din casa soțului ei. Faptul că i ...
Constantin Stamati - Omul și pământul
... mine, a ta rudă acea mai de aproape? Căci te-am purtat în sânu-mi pe când nu te născuseși, Și mie prea mi-i milă de a ta mâhniciune. Deci trup din trupul meu fiind, tu ai dreptate, Să știi cu de-amănuntul și de a ... mea ființă; Căci voi numai la lume priviți cu îngâmfare, Ca când ar fi eternă a voastră moștenire, Iar la pământul negru, ce-l călcați în picioare, Priviți cu defăimare, ca la o mârșăvie; Eu ți-oi spune misterul, ca el să-ți fie armă, Ție și altor oameni ... lor născătoare și oameni făr’ de cuget, Mă spurcă, mă încruntă cu-a fraților lor sânge, Și apoi mor ca tigrii, cugetul nemustrându-i, Și mistuiesc în mine afurisite oase"... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aici glasul cest dulce, ce îmi șoptea pământul Și-mi încânta simțirea, se curmă de suspinuri... Dar mai apoi ... dânșii, Căci pe cel de aproape cine iubește-n lume Porunca împlinește acea dumnezeiască, Iar eu ale lui zile le voi umple de bine, Dându-i belșug, avere din sânurile mele; Și a lui rămășiță cu drag o voi ascunde În sine-mi ca o maică mormântul podobindu-i ...
Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate
... auzit, cum nu. A ajuns și pe la noi vestea asta. — Ei, și cum îți pare? — El, lucru ista, negreșit că-l vor toți sătenii cei mai cu înțelegere (câți sunt?). Dar numai păcat că azi tot vorbe și vorbe și altă nimic. — Apoi, nu se ... citească cărți moldovenești, gazeturi, să ne deie sfaturi de gospodărie. Că iată ș-acu oamenii noștri din sat, când văd vreun gazet, apoi curat să-l rupă cu dinții, nu alta. Îl pun pe-un băiet să-l citească și până când nu-l va citi nu scapă de dânșii. Mai ales gazetul cel moldovenesc... Din vorba de mai sus se vede că săteanul nostru nu numai că înțelege ... și deie răsunetul lor acestei dorințe, ieșită din însăși inima norodului. Ei pot să întrunească în așa tovărășii, cerând dezlegare de mai sus și dându-i lucrului său puțin câte puțin o lărgime tot mai mare în toate cererile vieții de azi. Asemenea tovărășii fără îndoială ar putea să se prindă ...