Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN EA
Rezultatele 1551 - 1560 din aproximativ 2045 pentru DIN EA.
Ioan Cantacuzino - Cîntec păstoresc
... Iar viersul păsărelilor O dau și la mai mult amor. Toate-i par că să jelesc Para dragostei tînjesc. O fîntînă preacurată Oglindă-i unde ea cată. Or după chip n-o cunoaște Ce-n inimă-ș simte a naște. Fata-i zice, foc curat Ochii, suflet tulburat. Ea ... cu lacrămile sale Mulțește apa spre vale, Zicînd : — Tă rog, rîule, spune Celui ce l-amar mă pune Că dă curgi acum mai tare, Din
Constantin Negruzzi - Cârlanii, vodevil într-un act
... Cârlanii, vodevil într-un act Cârlanii, vodevil într-un act de Constantin Negruzzi Apărută în broșură, Iași, 1849. Reprezentat pe Teatrul Național în folosul emigraților din Transilvania la 1849. Cuprins 1 Distribuție 2 Scena 1 3 Scena 2 4 Scena 3 5 Scena 4 6 Scena 5 7 Scena 6 8 ... știi! MIRON: Pentru mine? Mări ce spui? TERINTE: Așa s-o știi, pentru tine, sărmane omule! Am văzut ieri pe cuconașu vorbind cu Domnica, și ea unde-l asculta, și unde-i râdea... MIRON: Nevasta mea, ba că chiar! N-ai văzut bine, cumetre. Nevasta mea au fost fată în curte ... ceas far' dumneta? Hi, hi, hi! (Făcându-se că plânge.) MIRON: (cătră Domnica) Nu plânge, fata mea, om îmbla degrabă! Rămâi sănătoasă, puică! (O sărută, ea se face că plânge.) Vezi tu Terinte, cum i-s de drag? Asta nu-i prefăcătorie, Crede-mă, nu te mai pune de pricină, și ...
Alexandru Vlahuță - Partea cea mai bună...
... ai vrea să-ți fiu stăpână?â€� Eu pricep, îmi plec privirea Cu sfială prefăcută: „Cuvântarea ta cea mută Mă învață ce-i iubireaâ€� Ea la gură-și duce floarea, Și-nchizând din ochi, suspină: Doar o clipă de lumină – S-a plecat Ispititoarea. Ca un cântec îmi răsună Din
George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 2)
... sub soare, Și-o râvnesc dușmani destui, Dar prin vremi asupritoare N-am lăsat-o nimănui. E bogată, zici! vezi bine, E bogată, căci în ea Multe inimi sunt, străine, Și-i frumoasă, că-i a mea. Dacă-i mică, nu-i de-ocară, Căci viteji în ea mai sânt, Și-apoi și la noi în țară Crește fierul din pământ: Când voim, îl știm culege, Știm cum să izbim cu el Când dușmani lipsiți de lege Vin spre noi cu gând mișel. Steag avem ...
Cincinat Pavelescu - Două epigrame
... se îmbrăca era nostim. Vestele lui n-am să le uit niciodată. Deschise până la pântec, ca cele de frac, aveau în forma lor ceva din șicul nemțesc de acum 50 ani. Dar cravatele? Largi, enorme, acopereau plastronul cămășii și țintuiau atenția prin acul de cravată macabru: un cap de mort ... în picioare, impunându-se atenției generale. Tăcere! vorbește judecătorul. Și toastul lui, cam uniform, dacă nu era prea spiritual, era enorm de sincer. Îl transcriu din memorie: Doamnelor și domnilor! fiindcă vă intru prima oară în familie, să-mi dați voie, după uzul bătrânesc, să vă zic: Să trăiți în concordie ... amicul meu, Fabriciu, continua a fi invitat, fiindcă era un băiat excelent. Într-o seară, însă, a pățit-o. O doamnă din elita orașului da o mare petrecere după cinci ani de doliu. Șeful casei, un pictor din cei mai iubiți, închisese ochii, lăsând în urma lui cinci fete frumoase. După cinci ani de plânset și de întristare adevărată, pentru fetele care se ... albe, începură să plângă. - Pauvre papa! Fu o stupoare generală. Bărbații se priveau indignați, cucoanele iritate, domnișoarele încremeniseră, Fabriciu, însă, senin, aștepta felicitările gazdei. Atunci ...
Cincinat Pavelescu - Muzică de cameră
... Mercadante. Un bravo! stăruie mereu; Îl scoate sincer o duducă Ce-și poartă-al sânilor trofeu Spre domnul matur, cu perucă. Unii timizi abia suspină; Din nădușeala unui chel Minune! crește o verbină Pe-o coardă de violoncel. O văduvă în demi-doliu, Nu suferă violoncelu, Și, ghemuită p-un fotoliu ... toamnă Și cinci proteste-n buzunar. Îți place muzica, maestre? Unui poet îi zice trist, Privind distrată spre ferestre, O virgină genre artist. Maestrul dă din cap și cască. Acest răspuns e lapidar. Biata virgină-și ia o mască, Căscând și ea, însă mai rar. Cu toții sunt cuprinși de splinul Ce te apucă pe vapoare, Dar toți, gentili, îndură chinul Cu zâmbete admiratoare. Unul se scarpină ... Întinde coada-i de balaur; În aer tremură, palpită Sclipiri de lună și de aur. Apoi se stinge. Musafirii Se-nghesuiesc înspre bufet. Se smulg din piepturi trandafirii Și spre maestru se trimet. O doamnă-i prinsă de suspine. Ce zici, Dinicu? Ce deliciu! Și când te uiți la el mai ...
Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova
... Alecu Russo - Ofiţeri francezi în Moldova Ofițeri francezi în Moldova de Alecu Russo Întovărășiți de doamna baroneasă D... ofițerii din nr. 23 al Stelei , amăgiți de un huiet răspândit că Moldova vroia a organiza o armie, porniră din Cracovia și după multe întâmplări, precum se întâmplă nenorociților fugari, nevoiți a se odihni în Cernăuți mai mult decât un ceas, apucară drumul ... noaptea de pe Prut fusese urâtă; baronesa, încântată de a ajunge la țelul călătoriei sale, primi mulțumirile noastre pentru necazurile ce-i pricinuisem: ea se mulțumi cu atâta pentru cheltuielile trăsurii , iertându-ne numai a da călăuzului nostru un ce pentru a-și cumpăra alt ...
George Coșbuc - Coloana de atac
... George Coşbuc - Coloana de atac Coloana de atac de George Coșbuc Publicată în Tribuna poporului , Arad, 1900, nr. 62 (1/14 apr.) Porniserăm din văi adânci Și ne târam acum pe brânci Să nu ne prind-Osman de veste, Că năzuim la deal spre creste, Căci veste de-ar ... iad! Și-un plumb veni cumplit cu zborul Și fără glas căzu maiorul. Atunci un ofițer înalt, Cu spada-n vânt, iar celălalt, Trăgând mereu din carabină, Săriră-n front; iar pe colină Noi după dânșii, cot la cot, Suiam orbiș, noi, leatul tot. Cat ai clipi, muream o sută, Muream ... dete semn atuncea oastei Să părăsească clinul coastei Și ne-am retras departe-n văi, Striviți, o mână de flăcăi, Flămânzi și uzi și-ntorși din
Gheorghe Asachi - Osânditul în groapa ocnelor
... am oamenii, Pre făcători de bine. Credeam că orice dregere De patimă se iartă, Dar iacă-a mele crimine Cumplit acum se ceartă. Din dulce sân a fraților, Unde eram ferice, În prada pătimirilor Zac osândit aice. Mi-i stâns al patriei soarile, Nu văd lucor de ... de unde Sau viersul mândru-a doinelor Aici nu mai pătrunde! A me zi-ncep făcliile Ce munca-mi luminează, Pre ea o strâng sudoarile Ce stratu-mi rourează. N-aude-aice inima Cuvânt de vro plăcere, Și raza mântuirilor Din ambe lumi îmi piere! Blăstămul companionilor De crime și de soarte Mi-i mângâierea singură În viață și în moarte. Așa-n genunea ocnelor Un ...
... Gheorghe Asachi - Erostrat Erostrat de Gheorghe Asachi Era seară și-ntre nouri soarele s-acufunda, Când din Efes tot poporul de la giocuri se-nturna; Cuprins încă de plăcerea a priveleștei frumoase, Vorovea despre minunea luptelor mult maiestroase; Deodată, prin ... crudă faptă; Erostrat stă fără teamă. Îl întreabă ce păcat L-astfel faptă l-au mânat? Cercetează dacă n-are Vun cuvânt de apărare. Ori din groapa-ntunecată Furia înveninată Fărmăcat-au a sa minte, Încât barbar s-au atins De atâte lucruri sfinte, Pe Diana au aprins. Au ...
George Coșbuc - Dunărea și Oltul
... mi-e milă, Maică, și-i păcat! Tu, pe unde-alergi prin lume, Vezi și țări și munți frumoși, Neamuri ce-și vorbesc ferice Graiul din strămoși. Toate laudă pe Domnul, Libere-a trăi cum vor, Vesele fiind de viața Și de soarta lor. Vezi și-aici poporul nostru ... Eu de unde vin, mâhnitul, Furios spre șes scobor, Căci de unde vin, e spaimă. Groază și fior. Tot români sunt și pe-acolo, Neam din veac pe-aici adus, Dar pe gâtul lor și astăzi Jugul este pus. Ei n-au voie să-și vorbească Graiul strămoșesc ce-l au ...