Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (CEEA) CE
Rezultatele 1551 - 1560 din aproximativ 1609 pentru (CEEA) CE.
... murmurul l-auzi, Asemeni unui tainic călăuz, Te cheamă, te îmbie și te duce, Fără să vrei, al florilor parfum... Poiana pare-o uriașă floare, Ce schimbă curcubeie de culori, Dar nu-i o floare, ci sunt mii de flori, Din care ies scîntei rătăcitoare Ce se aprind în aer și dispar. Ca niște temple în miniatură Ce ar serba un cult misterios, În raiu-acesta-atîta de frumos Lăsat anume parcă de natură, Stau albii stupi subt streșinele lor. Neobosite-aleargă în ...
Ion Luca Caragiale - Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane
... cumplit nenoroc, o catastrofă memorabilă. Unde o mai fi sărmana corabie pierdută de atâta vreme în pustiurile zbuciumate ale oceanelor? mai există, oare, sfărămăturile ei? ce s-au făcut scoarțele faimoasei Bibliotece Naționale? Mister! Nici un muritor n-ar putea îndrăzni să răspundă la aceste întrebări indiscrete, nici chiar personalul bibliotecei ... la Ministerul Cultelor, sunt o dovadă sigură despre scăparea echipajului complet al corăbiei dispărute. Nici un odăiaș măcar nu s-a pierdut și, ce e mai îmbucurător, nici unul n-a dezertat, cum se-ntâmplă adesea în așa mari catastrofe. Ba încă, ceva și mai îmbucurător, se ...
Vasile Alecsandri - Nevasta tâlharului
... potrivită Cu luna, cu stelele, Salba cu mărgelele, Grădina cu florile Și ziua cu zorile. Ei pământul au umblat Să-mi găsească un bărbat. Bărbățelul ce mi-au dat Era tânăr și bogat, Avea bani, avea inele De-mi umplea mâna cu ele, Dar vezi, frate, ce păcat! Erau toate de furat. Nu trecu chiar săptămâna Și pe el puseră mâna Și la ocnă-l înfundară Și cu lacrimi mă lăsară. Decât ...
Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară
... Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară O admirabilă lucrare literară de Ion Luca Caragiale “Dacă nu ești faur, la ce-ți mânjești nasul cu cărbuni?â€� zice o vorbă populară; iar un autor modern, Carmen Sylva, zice: “La bĂȘtise se met au premier rang ... — voiește și vei putea! — o vrea și o are! Oficiosul se folosește de ocazia Probarului și, vrând să-l vedem și pe dânsul ce poate în litere, ne face o dare de seamă despre lucrarea literară a directorului Oficialului. Naționalul — după ce reproduce prefața în care se spune istoria cu Probarul, cum a devenit d. Pencovici om de litere, și câteva bucăți traduse față în ...
... la o cruce de străzi: Stăteau înaintea cutării ogrăzi Flăcăi într-o deasă grămadă. Pe rând s-adunară mai mulți trecători, Eram curios eu, la ce-s privitori? Întreb pe-un moșneag ce venea dinspre ei, Și-mi spune; și plec eu să văd dară ce-i? Am stat și-am privit de pe stradă. Pe prispă de lut, având furcă la brâu, Stă Vica, și părul ei galben ca grâu ... ca cioplită, stă ceasuri pe prag, Nici moare și nici nu trăiește. Ș-acum, înspre seară, cu păr despletit, Și galbenă-n față ca cei ce-au murit, Nebună plecase, cu furca în brâu, La moară, cu gând să s-arunce în râu, Și mă-sa a prins-o ... ce nu mă lași? Mai bine cu giolgiul p-obraz în sălaș, Mai bine sub moară de hrană la pești, Vai, lasă-mă, mamă, de ce ... cu Vica. Țineam, dintru-ntâi, că plânsorile ei Sunt lacrimi de care plâng mulți farisei, Așa-mi venea-n suflet să cred lămurit, Că tot acel joc a fost joc fățărit, Ori prea mult jucat din nimica. Dar ieri, din răvașul de-acasă trimis Din sat, între altele câte ...
... Iar cântăreți și meșteri cu pana iscusită Fug de latina nouă, ca de un țintirim... Noi nu ne înțelegem: dar de-ați simți ca mine Ce patimi limba trage dintr-un străin puhoi, Atuncea n-ați urni-o din temelii bătrâne, Atuncea, mi se pare, ne-am înțelege noi. Mărășești, 13 ...
Alecu Donici - Furnica (Donici)
... De vestita mea putere. Și așa, prea îngâmfată, Într-un mare car de fân ea s-au cățărat îndată; Au ajuns la târg, dar ah! ce cumplită lovitură Mândriei sale văzură. Căci nici unul dintre oameni la furnică nu căta, Când puterea să-și arăte, ea minunt nu înceta Și, cu ... se uită, orbi sunt pentru fapte mari; Fieșcare cu a sale: când la noi în furnicari Toată furnica mă știe." Sunt și oameni ce
George Topîrceanu - Poșta redacției
... sinecură, Ceva, un loc în atmosferă... Și mai apoi literatură. Credeam și noi odinioară Și poate astăzi credem încă, Deși iluziile zboară, — Că tot ce zboară se mănâncă... Da, zboară gândurile mele Și versul meu e-naripat, — Și-n loc să mănânc eu din ele, Pe mine ele m ...
Grigore Alexandrescu - Privighetoarea în colivie
... De unde-a luat-o omul vrăjmaș. Nencetat tristă gândea cu jale L-a tinereții veselă vale, L-acele crânguri, l-acel izvor, Unde l-a nopții lină tăcere Ea a vieții cânta plăcere, Razele zilei, dulcele-amor. La câte păsări sunt zburătoare ... ea uitase că mai-nainte O-nștiințase un pui cuminte Că vrând să zboare mulți au căzut. Ea n-avea aripi. Fără mijloace, O păsărică ce poate face, Decât supusă soartei a fi, Sau să aștepte până să-i crească Smulsele aripi, și să găsească Noi miloace de a ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei
... de lături în dungă, Alb, vânăt, și galben, și sur! S-așează pe gânduri în iarbă, Și buba pe bubă se-ntreabă: Cum merge și ce-i de făcut În lume să nu mai domnească Tăria și fala trupească, Frumosul călcând pe cel slut? Se scoală atunci din grămadă O fiară ... Ca prin majoritate Rotund să meargă toate Sub cerul luminos! O goană-nverșunată Se va porni pe dată În lumea cea curată Pe bietul nesupus, Ce nu vrea să-nțeleagă Că trebuie o plagă Să fie țara-ntreagă Când buba șade sus! Printr-un decret se schimbă Orice idee strâmbă, Scoțându ...
George Topîrceanu - Doamnei Aftalion
... dau și eu în schimb aceste glume, — Primiți-le c-un zâmbet, doamna mea... Cea mai frumoasă fată de pe lume Nu dă decât ce