Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (SE) MARI
Rezultatele 1531 - 1540 din aproximativ 1955 pentru (SE) MARI.
Ion Luca Caragiale - Șarla și ciobanii
... Vai de noi! Vor zice-ndată unii liberi-cugetători: N-are să vie-o vreme Când oile să n-aibă de lupi a se mai teme? Zău, după mine, de multe ori Cugetătorii-liberi sunt Ființe prea ciudate; O clipă nu te lasă s-ai parte decuvânt. Să n ... Sute și mii De cugetări înalte și reflectări profunde De mult rabd, îns-acuma voiesc a le răspunde Da, domnii mei, Cu prea mare dreptate Aveți cuvinte de pietate Pentru miei... Sau oi... dar, docamdată, Liberi-cugetători, Ascultați povestea cu ciobanii; ori... Eu voi tăcea ca să v-ascult ... o javră jigărită, De foame leșinată, cu părul năpârlit. Cum îi văzu, Potaia-afurisită Își puse coada-ntre picioare, făcu trei tumbe și-ncepu Să se tăvălească, Să se lingușească, Să chelălăiască, Ca toți câinii nemțești Când, leșinați de foame, doresc să-i miluiești. Li se făcură milă de șarlă: o chemară, Șarla-i urmă, Și-astfel cu toți plecară. O duseră la stână și șarl-aci jură Pe lege. - Cum ...
Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil
... de fin de siècle, de abracadabrant, mirobolant, bizar, straniu și celelalte; mie îmi pasă daca pe autor îl prinde sau nu-l prinde când se apucă să-mi spună ceva. Vezi, asta-i asta. Gion a scris, de exemplu, ceva pe care redacția Kikirezului ar fi stat la ... pentru scrupuluri morale, Kikirezul ar fi refuzat publicarea, asta încă nu însemna o judecată literară. Dar daca comitetul revistei Literatură și artă română, fară să se gândească la morală, s-ar fi gândit la artă și literatură, desigur ar fi refuzat articolul pur și simplu: — Amice Gion, scrie altul... â ... de necorect și schilod a spus-o, îi șade bine lui, îl prinde s-o spună astfel. D-l Motru pretinde ca Gion se silește, insistă, spre a face senzație, asupra punctelor imorale din schița lui fantazistă. “La ce va fi folosind asemenea insistență?â€� se ...
Anton Pann - Lupul, țapul și varza
... Și de vînzare luase Un lup, un ied și o varza. Nevrînd nici una să piarză Și nefiind nici călare, Vrea să treacă un rîu mare, Care era sa-l înoate Și să le treacă pe toate. Stînd în loc, se socotește Și întru sine șoptește, Cum și în ce chip să facă Cîte una să le treacă, Că fiind apa prea lată, Nu putea două ... mi strice, Să trec varza, ș-așa încă, Lupul capra îmi mănîncă." Deci dacă-i veni în minte Și trecu capra nainte, Stătu iar să se gîndească Ca cum să o nemerească. Gîndind, zicea întru sine; "Trecui una, merse bine, Pîn-aci toate scăpară; Acum care să trec dară? Trecînd varza ... Le găsește ușurele, Că pe cît el să gîndește, P-atît mintea-i să tocește. Și orce, cu judecată, Nu-l greșește niciodată. Această lucrare se
George Coșbuc - Mortul de la Putna
... Putna-n mănăstire, Noaptea, din tăcut mormânt, Iese-n plină strălucire Ștefan cel viteaz și sfânt. Lespedea ce-au pus-o popii Peste groapă,-ncet se dă Îndărăt și-n fundul gropii Ștefan plin de pace stă. Dar se nalță-ncet eroul Deșteptat din lungu-i somn, Luminat e-ntreg cavoul Și sumeț viteazul domn. Albu-i coif străluce-n lună Iar pe zale ... se-mpreună Ca-ntr-un basm cu arătări. Lunga suliță și-o poartă Răsucind-o-n mândru chip Eu credeam că-i umbră moartă Ce se ... a trecut Regele Matei! Voi cete De cazaci și de secui, Dumnezeu acum vă dete Gata iar pe mâna lui! Sună zornăit de zale, Strigăt mare de război, Ard Moldova noastră-n cale Câți dușmani și vechi, și noi. Ștefan tremură-n mânie. Iese din tăcutul schit Luna-n ceruri, argintie ... ridică Și pornește-n sârg spre văi, Luna tot mai mult s-ascunde, Tot mai negri nori plutesc Și din văi grozav răspunde Buciumul moldovenesc. Se tot duce, duce-n noapte Zgomotul în jos spre Prut, Mai lăsând în urmă șoapte Din furtuna ce-a trecut. E pustiu la ...
Cincinat Pavelescu - Fabule mărunte
... mărunte de Cincinat Pavelescu I Greoi aleargă un măgar Cu fruntea-n jos, cu pasul rar; Și iepurele, când îl vede, Ușure-n urma-i se repede, Gonește ca o vijelie L-ajunge și-l întrece, dar... Morală: Ce mare grozăvie Să-ntreci pe un măgar! II Doi șerpi au întrebat o stâncă: Ce-ți face stropul mic de apă? În fiece minut mă sapă ... Dar ea ca noi nu are dinți Să te mănânce; stâncă, minți! Și stânca le răspunde: Iată, De dinții voștri nu mi-e frică, Căci se
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos 2
... lase cialialalte? Dumnezeescul Theofilact, tălmăcind acest cuvânt al Evangheliei zice că păcatul lumii iaste neascultătoarea prea carĂ© au rădicat-o Domnul de la mijloc, făcându-se pre sine ascultătoriu până la moarte; au numit-o Ioann păcatul lumii, ca când n-ar fi fost alt păcat mai mare în lume decât neascultarea. Și au zis păcat, iar nu păcate, pentru căci numai întru acĂ©ia singură neascultare să cuprinde toate păcatele. Drept acĂ ... jărtvuiaște, aduce lui Dumnezeu lucru strein, iar cine-l ascultă suppune voința sa lui Dumnnezeu și slobozeniia, dintru care ascultare ce altă jărtvă poate să se afle mai plăcută lui Dumnezeu? Și dumnezeescul Efrem, la cuvântul ce face pentru ascultare zice: O ascultare poate mai mult decât toate bunătățile. Și pentru ... de pre cal de frica videniei ce au văzut, au zis: Doamne, ce poruncești să fac? și ce i-au zis glasul au ascultat, neîndoindu-se. Și pentru acĂ©ia, aceștia toți s-au cinstit, s-au lăudat și s-au mărit înaintea lui Dumnezeu și au luat dar pentru ascultarea ... O zice însuș Dumnezeu, prin rostul Malahiei, la capul cel dintâi: Și de sunt eu Domnul, unde iaste frica mea? Cine iaste din voi, să ...
Mihai Eminescu - Stelele-n cer
... nori. Zboară ce pot Și-a lor întrecere, Vecinică trecere  Asta e tot... Floare de crâng, Astfel viețile Și tinerețile Trec și se stâng. Orice noroc Și-ntinde-aripele Gonit de clipele Stării pe loc. Până nu mor, Pleacă-te, îngere, La trista-mi plângere Plină de-amor ...
Alexei Mateevici - În dimineața duminicii
... cu pasul grăbitor. Vorbeau de cele petrecute, De zile pline de dureri, De pacea dimineții mute, În ziua sfintei Învieri. Și le era o groază mare Rușinea crucii s-amintească, A jidovilor blestemare, Nemulțumirea omenească. Batjocorirea relei goane Și plânsul celor credincioși, Ș-a crucii lui Hristos ... grădinii, Din rouratica verdeață, Le râd voios de-acuma crinii Ascunși în scutece de ceață. Dar ce-i aceasta? Ceața deasă Ca printr-un poruncit se pierde Ș-o strălucire luminoasă Aprinde-mprejurimea verde... Ce strălucire minunată! Venit-au. Iată și mormântul... Dar piatra lui îi răsturnată Și iar li se ... veste să aducă! Și presimțirea Învierii Le face înapoi să fugă. Credința inimii le spune Că Cela Ce nu L-au aflat, Prin cea mai mare
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV
... mită obicinuiesc dreptate. În scurt, cu orice cuget nevinovat și bun O, satiră e scrisă, ea tot împunge-n ochi Pre cei carii într-însa se văd ca în oglindă, Ș-așa se știu pre sine precum în ea s-arată. O, muză, a mea lumină! Al tău stil veninos Vătămător e foarte sărmanului poet! E ... rupe-acele versuri, va zice cineva, Și altele compuse, prefă-le și le-ntoarce. Pare că nici o trudă nu dă acea lucrare; Dar cerce-se el singur de-i pare că-i ușor. Eu însă știu că dacă m-apuc de lăudat, Ș-al tău nărav, o, muză, voiesc de ... căi, Că zilele de aur acest fel le-am pierdut. Acei ce-n floarea vârstei amorului slujiră, Legați în a lui lanțe, căiască-se acuma, Căci singuri sunt unealta nenorocirii lor; Eu nu voi să mă ferec cu însăși mâna mea. Copilul orb tot poate plăcere să-mi aducă ... multă, Cu mină râzătoare vorbește ne-ncetat, Visând că-nțelepciunea îndreaptă graiul său. Sau când văd plăcintarul în aur și-n caretă, Când îngâmfat diacul se ...
Vasile Alecsandri - Hora (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Hora (Alecsandri) Hora de Vasile Alecsandri Iată! hora se pornește Sub stejar, la rădăcină. Iată! hora se-nvârtește... Vină, puico, vină. Lângă mine vin, drăguță, Să te pot strânge de mână Ca ieri seara, la fântână; Mario, Măriuță! Duh-de-Spaimă! Piei ... nu-ți fac spetele strună Și chica măciucă. Tu, fes-Roș cu giubea lungă! Din arcuș trage mai tare, Căci în gard am un par mare Și mulți bani în pungă! Tot așa pân-în deseară! Mult frumoasă-mi e puicuța, Ca o zi de primăvară, Maria, Măriuța! Tot așa, tot ... rușine, Căci gurița ce-mi zâmbește Vâră dracu-n mine. Mi-am pus flori la pălărie, Mi-am pus flori, mi-am pus mărgele, Să se uite cu mândrie Puicuța la ele. Am cămașă cu altiță, Tot de fir și de mătasă, Am pe spate-o durduliță... De nime nu-mi ... de vrajă ciocoiască, Nici de turc, nici de cazacul... Țara să trăiască! Bateți toți într-o lovire Să vuiască-n fund pământul; Lumea-ntreagă să se mire, Și Dumnezeu sfântul! Sunt sătul de biruri grele Și de plug, și de lopată, De ciocoi, de zapciele Și de sapă lată. Astăzi horele ...
Alexandru Macedonski - Calul arabului
... ce-n pieptu-i un suflet va bate, De-un dor ce abate Va fi dominat! Iar calul său falnic, ușoară nălucă, Ce-n fugă se-ntrece cu paserea-n zbor, Și ce, la săgeată, — nainte apucă, — În dar o să-l ducă Sultanului lor! L-această gândire, de ... parte, ședea priponit, Cu ochiul său negru părea că-i vorbește, Părea că-l jelește În dor adâncit! Arabul atuncea, pătruns de simțire, Pe brânci se târăște s-ajungă la el; Mișcat de-o înaltă și dulce gândire, Spre-a lui mântuire Lucrează cu zel! Cu dinții apucă priponul ... gura-l ridică, mișcat de-al său dor, Prin noapte, cu dânsul, fantastic străbate, Nimic nu-l abate Din falnicu-i zbor. Și-n tropotul mare, trei zile gonește, Când, iată că-n zare albește un cort, Arabul e-n viață, și calul sosește, Dar vai, când s-oprește, S-abate ...