Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE VREMEA ACEEA
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 782 pentru PE VREMEA ACEEA.
Ion Luca Caragiale - Arheologie
... că divinul Michel-Angelo a suprapus planului lui Bramante vechiul Panteon roman — o genială concepție! Să vă vorbesc de acea minune, de acel mărgăritar, de acea nestemată, pe care o numim La Sainte-Chapelle? Ori poate voiți să vă vorbesc de minunea minunilor, de catedrala de la Argeș, de faimosul Manole, acel sublim artist, acel devotat soț, care se sacrifică cu entuziasm, lăsându-se văduv numai și numai să facă un nume nepieritor iubitei sale soții? Dar cine sunteți dv ... ar putea trage și mai hotărâte concluziuni. El ar constata mai întâi că poporul român din suta XIX era econom, că ura luxul și artele, pe cari prin eufemism le numim frumoase în loc de inutile. Așa, ar constata că nu prea se-nnebunea după teatru, fiindcă într-un oraș așa ... că desprețuia piatra și bronzul, dar le înlocuia cu mult succes prin teracotă și tinichea, pentru cari avea o deosebita simpatie; că, neavând destui bolovani pe gârlă, cultiva cu multă pricepere fabricațiunea pietrii artificiale; că era așa de învățat, încât nu mai avea nevoie să mai citească, și de aceea n ... ...
Dimitrie Anghel - Puteri ascunse
... minte fiind de față la moartea unui copil. Era într-un cartier lăturalnic și umbros al Parisului, unde doi îndrăgostiți își făcuse cuibul pentru cîtăva vreme. Bărbatul plecase chemat de niște afaceri, și mama rămăsese singură cu fetița lor, un odor de copil născut din dragoste și din mîngîieri, o biată ... tînăr era femeia, căci furtună nu se abătuse încă asupra ei. Din leneviri dulci îi erau făcute zilele, palori de ceară și de fildeș purta pe mîni și pe față, umbre viorii sub pleoape, și cea mai mică durere ai fi crezut s-o înfrîngă... Dar într-o zi odorul drag căzu bolnav de ... cînd li-s puii în primejdie, sfînta și covîrșitoarea putere a iubirii. Moartea însă și-a zugrăvit florile-i de ceară pe dulcii obraji. Micuțile mîni de la o vreme au stat, un buchet de trandafiri iernateci și-au adăugat paloarea lor lîngă aceea a morții și ochii deschiși au urmat să privească ... și rigidă așteptare a rămas, un cuvînt n-a rostit, căci moartea nu răspunde. Cu masca tragică a durerii pe ...
Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)
... șireți. De te-a-nzestrat natura Cu-atâta minte numai, să poți vedea prostia Și cruda răutate ce masa o domină, Nedând nimic pe ele, să faci din ele scară Spre-a te urca pe dânsa l-avere și mărire, Prefă-te numai cum că tu prețuieși acele Mari calități și-alese (numește-le cum vrei), C-o frază lingușește ...  o rasă blestemată, Făcută numai bine spre-a domina pământul, Căci răutății numai îi datorește-avântul Ce l-a luat pe scara ființelor naturii. Cine-a văzut vrodată popor de oameni buni Să fie mare? Dacă e rău, e egoist, Vrea toate pentru sine ... cum este nu poate a fi bine! Că nu poate nedreptul etern ca să domine. O! de-aș vedea furtuna că stelele desprinde, Pe cer talazuri mândre înalță și întinde, Și nourii ca sloiuri de gheață aruncate, Sfărmându-se de-a sferei castele înstelate  Cerul din ... surpatele lumine. Văd caosul că este al lumilor săcrii, Că sori mai pâlpâi roșii, gigantice făclii, Și-apoi se sting.  Nimicul, lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte,
Alexandru Hrisoverghi - Ruinelor Cetății Neamțu
... care ați venit. II Rădice-se pân' la ceruri tânguirea și strigarea A obștiei moldovene! Plânsul, bocitul și jalea Meargă adânc să răsune pe bolta acea cerească; A lor zile cu Cetatea Neamțul să se risipească! Vedeți sfântul loc acela, unde viteji-au murit, De copii cum ... lor ce ș-acuma curge prin a noastre vine S-au pastrat, cetate sfântă, s-au pastrat de cătră tine. Paza zidurilor tale pe vrajmași batjocorea, Când pe mii de dușmani leși optspre'ce plăieși bătea, Tu, care la orișicare defăimare de străin Erai stavilă; ș-acuma erai un martur deplin Unei slave ... mele, când de viteji s-au purtat. Tu, care cu-a ta umbrire învitezi la bărbăție, Prin aducere-aminte, și acum fiind pustie, Pe tot moldovanul care păstrează strămoșesc sânge, Pe tot tânărul ce poate o sabie a încinge. III O, fraților moldoveni, bătrâni, tineri, de-a valmă, Veacurilor viitoare nu gândiți ... darămă și-l strică lăcomia-n sumețire, Și își face ei palaturi, spre a-și găsi mulțămire. Voi sunteți cei de dăunăzi când pe ...
Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza
... al moralei în finanțe luă portofoliul vistieriei, apoi al lucrărilor publice și acum în urmă iar al vistieriei, unde la urma urmelor își dete arama pe față. * D. Sturdza, înainte de a veni acum în urmă la Ministerul de Finanțe, pe când Regia monopolului de tutunuri își denunțase convenția cu Statul pe motivul deslipirii Basarabiei de România, era în deaproape legături, în daraveri mari cu această Regie; se zicea chiar, că pentru niște servicii ce le aducea ... zis noi în rândul trecut, că . Sturdza primea dela capii companiei tutunurilor o sumă însemnată pentru servicii ce d-sa le făcea ? E adevărat, de vreme ce nu am primit până acum nicio desmințire în privința acestei categorice afirmări, de vreme ce Românul de ieri, apărând pe d. Sturza în contră-ne, în două coloane nu găsește loc să pomenească măcar de această afirmare, ce-am făcut-o în numărul nostru de ... și împreună cu dânsele și votul d-lui Ion Ghica, - căci acesta, neavând glas, are numai vot. Așa, prin urmare, radicalii trebuiră să ia din vreme o măsură prin care să paralizeze dușmănia acestor doi frați pe
Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării"
... pentru a răsufla și pentru a zice ca cel cântec mai moldovenesc decât toate cântecele: Vară, vară, muma noastră, Ia bruma de pe fereastră Și zăpada de pe coastă, Și o fă iar rotăgoală, Să mă mai dau ici de vale, Să mai clănțăi din pistoale; Să mai văd soarele lucind, Să mai ... țară și de prin munți, unde răzbate Steaua , sunt moarte. Adă-ți aminte de Patria , ce nu o înțelegeam nici tu, nici eu, deși scrisă pe hârtie frumoasă, cum nu se fabrichează la Piatră. Muncește-ți pana și pune o zăbală străinismului. În adevăr, străinismul ne-a deșteptat odată ... înăduși, întocmai ca acei făcători de bine, care scot pe nas binele ce au avut noroc de a putea face. Ești înțelept, îndatorește pe corespondenții d-tale la înțelepciune. II. Altă descoperire, ce nu este nouă, este neregulata expediție a Iașilor. III. Greutatea ce simte românul de ... uniți a cere ca Steaua să scrie pentru obște, obștea cea nepoligloată, nelatină, nefranțuscă, ca să poată bieții oameni avea o legătură, un locușor pe ...
... puțin, apoi emoționat pînă la lacrimi și cuprins de fiorii pocăinței, renunță el pentru totdeauna la orice planuri de răzbunare și, după ce sărută găina pe frunte și o puse la păstrare în loc sigur, se apucă de mătură toate chiliile și le frecă scîndurile cu moloz. După aceea își numără ... sosirea dimineții. “Ce splendoare! Ce măreție!â€� exclama el în extaz în fața naturii, tușind uneori semnificativ și sărind din cracă în cracă, în vreme ce, pe sub ascuns, avea grijă să dea regulat drumul în văzduh unor muște cărora le introducea sub coadă lungi fîșii de hîrtie velină… Fericirea nu-i ... și rumegătură de lemn. El rămase însă indiferent și rece la toate aceste ademeniri, mulțumindu-se să scoată pur și simplu actul său de pauperitate, pe care întîmplarea făcuse să îl aibă în acea zi la sine și care, printre alte scutiri și avantagii, îi conferea dreptul de a sta ... bunăvoie în lacul mocirlos și infect din vecinătate, unde înotă iepurește timp de aproape o oră; după care comisiunea fiscală, umilită și rușinată, o rupse pe ...
Dimitrie Anghel - Floarea de aloes
... Floarea de aloes de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Întîiul pas pe care îl faci într-o casă străină, te înfioară. Neprietenos răspunde ecoul și umbra ta se zugrăvește stranie pe pereții albi. Viața statornicită are tainele ei, îmbătrînitul disc al soarelui, ce apare și dăinuiește anumite ceasuri la ferești, luminînd tot altfel lucrurile, le dă ... vei întoarce spre răsărit, floarea soarelui ce poartă un nimb în jurul ei, nu te va mira că o biată floare îți arată imaginea soarelui pe pămînt... Dar eu, nu le puteam ști acestea la vîrsta mea și intrînd în casa străină pe care o cumpărase tata, cu tot cuprinsul și gospodăria ei, am resimțit-o fără să vreau de la întîiul pas pe care l-am făcut trecînd pragul... EI însă era vesel și zgomotos, căci omul de afaceri nu are timp să viseze și nu se poate ... alb prin care prismele de cleștar jucau curcubeie, oscilă încet și în aceeași clipă stolul porumbeilor trecu din nou fulgerător, zugrăvind o goană de umbre pe zid. Dintr-o ramă de mahon, un boier bătrin, cu ișlicul
Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații
... Sînt buni ca orce cîrnați, D-am avea să bem și țuică, Ar fi și mai minunați. Mai scoase el din desagă Și o lipie pe loc, Zicînd: - Șezi, nevastă dragă, Să mîncăm pe lîngă foc. Ea mîncînd întrebă: -Neică! Dar și lipii a plouat? El îi zise: - Ba nu, leică, Altă potcă s-a-ntîmplat ... într-a mea gheară Asta o putui vedea. După ce făcu el asta Bazagonie atunci Și își fermecă nevasta, Cun momim și noi pe prunci Trecu vreo cîtăva vreme Și la zapciu fu chemat. El iar fără a se teme Îndată s-a-nfățișat, Căruia-ncepu să-i zică Cu ... s-a făcut întrebare, Și el iară a răspuns Că l-a văzut i să pare Alde nea Stan pe ascuns. Viind Stan, spuse pe altul, Altul p-altul arătă, Pînă cînd strînse tot satul, Și pe toți îi cercetă. În sfîrșit dar vorba asta Din om în om s-a-nfundat, Și află că chiar nevasia Sori-sii au ... Numai spune în ce vreme ...
... chip de-a pururi adorat, Cum nu mai au perechi Acele zîne ce străbat Din timpurile vechi; ......................... Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfînt Și noaptea candelă s-aprinzi Iubirii pe pămînt!" Se poate o mai mare și mai îndreptățită îndrăzneală? Și iată ce gîndea mai apoi despre mulțimea „amatorilor" și „cunoscătorilor": „De ... trupul. De foame nu pierea, ce-i drept; dar suferea amar de sărăcie. S-a susținut că disprețuia averea... E un neadevăr — pe care nu-l poate spune decît sau cine n-a cunoscut pe poet, sau cine... vrea să spună uu neadevăr — o afirm eu aci cu siguranța că afară de teorii fantaziste, psihologice, etnice, etice, estetice șcl ... nu voi căpăta nici o dezmințire serioasă. L-am cunoscut, am trăit lîngă el foarte aproape vreme îndelungată și știu cît de mult preț punea pe plăcerile materiale ale vieții. L-am văzut destul de adesea scrîșnind de lipsă. Contrarietatea patimilor, dorul vag de poet, acel dor de care se depărtează ținta cu cît li pare lui că se apropie de dînsa, îl aruncau, ce-i drept, în cea mai întunecată ...
Alecu Russo - Studii naționale (1840)
... fără a aștepta măcar să-i mulțumesc. Or fi vreo patruzeci de ani, de când o bandă de trei hoți vestiți domina Moldova; pe atunci nu exista poliție, și comunicațiile între ținuturi erau foarte grele, prin urmare acel triumvirat prăda țara în ziua mare fără grijă de poteri. El era compus de Bujor și de doi boieri din cele mai întâi familii! Prinși ... Băcău cu nevasta d-sale, care dormea în trăsură, se văzu deodată oprit în mijlocul drumului. Bujor cu șase tovarăși îi aținea calea. Arnăutul de pe capră vru să se posomorască, însă nu-i dete vreme unul din hoți, căci îl smuci de sus și-l culcă în țărână sub genunchiul său. — Ce vreți? întrebă boierul. — Ca să știi ... galbeni de la mine. Zicând acestea, Bujor aruncă galbenii în trăsură; caii plecară cu fuga, iar cucoana, trezindu-se și văzând monedele de aur împrăștiate pe perne, începu a râde întrebând dacă a căzut vreo ploaie cu bani, în vreme cât dormise. — Dar! răspunse bărbatul ei; mi-au căzut din senin niște Bujori de galbenași. Lăutarii țigani, ca vechii rapsozi, cântă poporului baladele sale ...