Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru JUNĂ
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 269 pentru JUNĂ.
Vasile Alecsandri - Cinel-cinel
... Vasile Alecsandri - Cinel-cinel Cinel-cinel de Vasile Alecsandri Păstorul zise: Cinel-cinel, Copilei june de lângă el. Două steluțe cu raze line Lasat-au cerul plin de lumine Și pe-a ta frunte ele-au căzut. Ghici ...
Vasile Alecsandri - Dimineața (Alecsandri)
... pe-orizontul aurit, Sorbind roua dimineții de pe câmpul înverzit. El se-nalță de trei suliți pe cereasca mândră scară Și cu raze vii sărută june flori de primăvară, Dediței și viorele, brebenei și toporași Ce răzbat prin frunze- uscate și s-arată drăgălași. Muncitorii pe-a lor prispe ...
Vasile Alecsandri - Fata cadiului
Vasile Alecsandri - Fata cadiului La grădină, la cerdac Lui Hagi Baba-Novac Care poartă comănac, [1] Lungă masă e întinsă Și de oaspeți mulți cuprinsă. Dar la masă cine șede? Pe-mprejur cine se vede? Șede bătrânul Novac Ce trăiește-acum de-un veac, Cu cincizeci de finișori, Tinerei, mândri bujori, Și cincizeci de finișoare, Tinerele garofioare. Toți cu bine petreceau, Pe Novac îl fericeau, Numai tânărul Ioviță, Copilaș de Novăciță, Nici nu bea, nici nu mânca: De la inimă ofta. ,,Nepoțele hăi, Ioviță, Copilaș de Novăciță, Șoimuleț, pui de român Ce nu știe de stăpân! Nici nu bei, nici nu mănânci. Ce stai pe gânduri adânci?" ,,Eu pe gânduri am căzut De când, moșule,-am văzut Pe fata cadiului [2] Din satul Odriului." [3] ,,Fecioraș pui de român Ce nu știe de stăpân! Dacă este mări,-așa, Încetează de-a ofta Și te du în grajdul meu De-ți alege-un pui de zmeu Din cincizeci de bahameți, Bahameți cu perii creți, Și-ți fă singur izbânda Ca să-ți capeți dobânda." Tinerelul se scula, Lui Novac se închina, Mâna dreaptă-i săruta [4] Și la grajd se îndrepta. Iar la grajd dacă mergea, El un ...
Vasile Alecsandri - Imn religios
Vasile Alecsandri - Imn religios Imn religios de Vasile Alecsandri cântat la serbarea junimii academice române, dată în memoria acestui domn Ștefan cel Mare la mănăstirea Putna, în 15/27 august 1871 Etern, Atotputernic, o! Creator sublime, Tu, ce dai lumii viață și omului cuvânt, În tine crede, speră întreaga românime... Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! Sub ochii tăi în lume lungi valuri de-omenire Pe marea veciniciei dispar ca nori în vânt, Și-n clipa lor de viață trecând strigă-n uimire: Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! Tu din sămânța mică înalți stejarul mare, Tu junelor popoare dai un măreț avânt, Tu-n inimile noastre ai sacre, vii altare. Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! În tine-i viitorul, trecutul și prezentul! Tu duci la nemurire prin tainicul mormânt Și numele-ți cu stele lumină firmamentul. Glorie ție-n ceruri, glorie pe pământ! Etern, Atotputernic, o! Creator sublime, Tu, care ții la dreapta pe Ștefan, erou sfânt, Fă-n lume să străluce iubita-i românime... Glorie ție-n ceruri, glorie pe
Vasile Alecsandri - La poeții români
Vasile Alecsandri - La poeţii români La poeții români de Vasile Alecsandri Precum în vară dulci păsărele Sosesc voios Și pe un arbor cuprins de ele Cântă frumos; Veniți aice cu-a voastre lire Voi ce aveți Pe frunte raze de nemurire O! juni poeți! Voi, care-n focul ce vă străbate Visați cu dor Glorii, plăcere și libertate Și dulce-amor! Veniți s-aduceți o închinare De nobili fii Celor ce țării au dat salvare În vijelii. Cântați trecutul ce se mândrește De-ai săi eroi, Ș-a cărui rază se răspândește Lin peste noi. Cântați Unirea, fala străbună Cu glas sonor, Căci poezia adânc răsună Între popor! Cântați căci lumea trece, dispare, Visele per, Însă-a juniei dalbă cântare Zboară la cer, Ș-acolo merge de se unește Cu sfântul cor Ce în lumină cântă, slăvește Pe creator... Când mâna morții rece s-apasă Pe-al vieții fir, Dulce-i cântarea ce-n inimi lasă Un suvenir! București,
Vasile Alecsandri - Legenda rândunicăi
Vasile Alecsandri - Legenda rândunicăi Legenda rândunicăi de Vasile Alecsandri dedicată dnei Nyka Grădișteanu Rândunică, rândunea, Ce bați la fereastra mea? Du-te-ți pune rochița, Că te arde arșița, Te suflă vântoaiele Și te udă ploaiele. Mergi în câmpul înverzit, Că rochița a-nflorit Și o calcă turmele Și o pasc oițele. (Cântec poporal) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Când se născu pe lume voioasa Rândunică, Ea nu avea făptură ș-aripi de păsărică, Fiind al cununiei rod dulce, dezmierdat, Copilă drăgălașă de mare împărat. Dar fost-a o minune frumoasă, zâmbitoare, Sosită printre oameni ca zâmbetul de soare, O gingașă comoară formată din senin, Din raze, din parfumuri, din albul unui crin, Și maica sa duioasă, privind-o, se temea Să nu dispară-n aer sub forma de o stea. O zână coborâtă din zodia cerească Veni să o descânte, s-o scape_N cap, s-o crească, Să-i deie farmec dulce, podoabe, scumpe daruri, S-o apere-n viață de-a zilelor amaruri. Ea-i puse-o scăldătoare cu apă ne-ncepută, De ploaie neatinsă, de soare nevăzută, Și-n apa încălzită cu lemn mirositor O ...
Vasile Alecsandri - Oda ostașilor români
Vasile Alecsandri - Oda ostaşilor români Oda ostașilor români de Vasile Alecsandri Juni ostași ai țării mele, însemnați cu stea în frunte! Dragii mei vultani de câmpuri, dragii mei șoimani de munte! Am cântat în tinerețe strămoșeasca vitejie, Vitejie fără seamăn pe-acel timp de grea urgie Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume Dus pe Dunărea în Marea și din Marea dus în lume! Vin acum, la rândul vostru, să v-aduc o închinare, Vin cu inima crescută și cu sufletul mai tare, Ca eroi de mari legende, vin să vă privesc în față, Voi, nepăsători de moarte, disprețuitori de viață, Ce-ați probat cu-avântul vostru lumei pusă în mirare, Că din vultur vultur naște, din stejar stejar răsare! De la domn pân' la opincă, duși de-o soartă norocoasă, V-ați legat în logodire cu izbânda glorioasă Ș-ați făcut ca să pricepem a trecutului mărime, Măsurându-vă de-o seamă cu-a strămoșilor nălțime, Ș-arătând, precum prin nouri mândrul soare se arată, Cine am fost odinioară, cine iar vom fi odată! Să trăiți, feciori de oaste. Domnul sfânt să vă ajute A străbate triumfalnic în cetăți și ...
Vasile Alecsandri - Puntea Puntea de Vasile Alecsandri Șoapta nopții se aude suspinând încetișor; Arborii prin întuneric dau un freamăt sunător, Și deodată Aurora se ivește radioasă, Ca un ochi ce se deschide sub o geană luminoasă. Dulce, veselă, rozie, scumpă ca un vis iubit, Ea-și ia zborul peste lume de la mândrul răsărit Și-întâlnește-n a sa cale o copilă cosânzeană Ce-i scăldată în năvalnic și-n sân poartă odoleană. [1] S-a oprit copila tristă pe o punte de stejar, Plânsu-i lin pe sân îi cade ca un scump mărgăritar; Iar pârâul de la maluri smulgând floare după floare, Le depune cu șoptire lângă albele-i picioare. „De ce plângi?... îi zice-o rază pe-a ei frunte strălucind. Tu ești jună, ești menită să trăiești, să mori iubind; Pentru tine-orice durere trebuie ca să se curme... Nouri sunt ce nu fac umbră și dureri ce nu lasă-urme.â€� ↑ Fetele de la țară își fac scăldătoare de năvalnic ( pteris ) și poartă pe ele flori de odoleană ( valeriana ), pentru ca să devie mai
Vasile Alecsandri - Ursita mea
... i dulci albețe, În ochii-i dulce foc, Ș-o tainică zâmbire, Ș-un suflet cu iubire, Ș-o soartă cu noroc. Eram eu încă june... Acea scumpă minune Era ursita mea! Așa avui eu parte Într-un castel, departe, A mă-ntâlni cu ea. Într-un palat, pe ...
Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora
Nicolae Filimon - Ascanio şi Eleonora Ascanio și Eleonora de Nicolae Filimon Prolog Castelul De Rosenberg Castelul de Rosenberg este situat în una din cele mai frumoase cîmpii ale Tirolului bavarez. Fațada principală este dominată de doi munți carii, prin înălțimea cea colosală și diferita vegetație ce îi acopere, reprezintă mai toate climele globului pămîntesc: de la căldura tropicală ce face să înflorească portocalul și naramzul, pînă la frigul și zăpezile ce reprezintă natura în dezolațiune. În partea opusă are un parc adornat de cei mai frumoși arbori ai climelor calde și de florile cele mai alese și mai odorifere din tot universul. Pe marginea acestui parc curge giganticul fluviu Innul care, prin zgomotul undelor sale ce formează o mulțime de cataracte și cascade îngrozitoare și prin rozele sălbatice și sălciile plîngătoare ce împodobesc marginile albiei sale, reprezintă, într-un chip misterios și încîntător, tot ce are natura mai frumos și teribil în poezia sa. Pe o stîncă de granit, udată de capricioasele unde ale maiestosului fluviu, este clădit un pavilion chinezesc cu două etaje, din a căruia înălțime cineva poate privi și admira feerica panoramă a acestui cadru delicios. În fine, pozițiunea aceasta este atît ...
Nicolae Gane - Privighetoarea Socolei
... inima celui ce-i vorbea de amor. În acel moment s-auzi sunând clopoțelul și servitoarea Marița anunță pe junele Iorgu, întovărășit de-un alt june necunoscut. — Bună ziua, Eleonoro! strigă Iorgu, care, intrând în odaie, depuse o sărutare cu zgomot pe fruntea ei. Dă-mi voie să-ți prezint ... fiecare pas întâlnești câte o minune. Eleonora, deprinsă a asculta graiul prefăcut și fanfaron al tinerilor ieșeni, fu surprinsă să găsească în acest june nou-venit un izvor de idei nouă și de simțiri curate. Iar Petru, fărmăcat de ochii Eleonorei, vorbea vorbe inspirate ce răsunau ca o muzică ...