Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AJUNGE(LA)
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 544 pentru AJUNGE(LA).
... Gheorghe Asachi - Dafne Dafne de Gheorghe Asachi Învingând râul cursului oprele, Nu simte alt dor, ce-a se grăbi la mare, Nu-i sânt câmpii, nici reduri de-nfrânare, Macar că-s mândre aceste și acele. La toți copacii și nouă floricele În limba sa de-a zice adio, se pare, Și tânguind cu dulce murmurare, Sosind la unde tot se pierde-n ele. Eu care-n două a stelelor lumine Văd chiar minuni, ce-s mai presus de fire, Numai ...
Constantin Negruzzi - Cârjaliul
... cu ceealaltă a apucat sulița dușmănească, a înfipt-o în el mai adânc, și prin acest chip a putut ajunge cu sabia pe ucigașul său și împreună cu el a căzut. Tot se sfârși. Turcii rămaseră biruitori. Moldavia se curăți, ca la 600 arnăuți se împrăștiară prin Besarabia; nevăzând nici un chip de a se hrăni, toți au fost datori Rusiei pentru ocrotirea ce le ... din ei stă de osteneală, el îl deshamă suduind grozav, și îl lasă pe drum, fără a se mai griji de soarta lui. La întoarcere e sigur că-l va găsi la acelaș loc, păscând în ticnă iarba verde. Adeseori se întâmpla că drumețul ce pleca de la o stanță cu opt cai ajungea la cealaltă cu doi. Așa era cu vreo cincisprezece ani mai în urmă. Acum însă în rusita Besarabie s-a așezat înhămătura rusească și ... s-a înfățoșat la pașa care l-a judecat să-l puie în țeapă; iar execuția s-a lăsat până la o sărbătoare. Până atunci l-au pus ...
Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp
... când spală la un blid, Iar bătrâna gată fașa Și cumetrele se râd. Â Măi ciobane ortomane, Unde-mi mergi așa pe frig? Â Da la râșniță la Dane Și la borș la Pipirig; Ce era să spun? Iac-asta, Mi-a făcut băiet nevasta, Nu vă fie cu bănat. Să-mi veniți și dumneavoastră Că ... Ăst voinic e cel mai tare. Un bătrân răspunse: Â Bine, Spune-mi, tinere, pe cine Fata are-acum în minte? Â Ea gândește-acum la mine. Â Ha! acesta-i mai cuminte! Și să cânte strana prinde: Â Este tare, este tare, Și cuminte, și cuminte, Ș-arătos la arătare. Scărpinându-se la ceafă, Împăratul c-o garafă A venit și c-un sângeap Și, împlându-l, zice: Â Ia fă De mi-l toarnă peste ... fără de nume Uită țară, rude, casă. Cum trecu numai Crăciunul, El pe cal a pus presunul Și s-a dus la lacu-n vrajă, Unde așteptând ajunul De-Anul nou el sta de strajă. Și din trestia plecată El privea la ...
George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop
... A celei mai nebune generații! Căci la atâtea mari evenimente Eu am luat o glorioasă parte: Doar am avut principii conștiente Și capul spart la 13 marte! Nu vezi ce iute mă deprind cu zborul? Aeroplanul visurilor mele Vertiginos mă duce către stele, Cum îl ducea pe BlĂ©riot motorul ... Da, ni-i tristă soarta și de nimeni plânsă. Însă... Să trăiască salvatorul ,,însă"! Seara, când cad leneși fulgii de zăpadă, V-ați oprit vreodată la un colț de stradă, — Când lumini la geamuri, vesele, pe rând, Una după alta se aprind, și când ,,Centrul" își trimite către mahalale, În amurg, prisosul farmecelor sale? E o-nvălmășală, un ... Sahara!... Uite, vreau să fac o probă, S-aduc Sahara chiar la mine-acasă: Mut scaunul beteag de lângă masă Și stau așa, cu spatele la sobă... S-a ridicat grozav temperatura!... Pe galbene nisipuri arzătoare Un palmier încremenit în soare Visează lung... Abia suport căldura. Mi-am rupt ... urmăresc pe gânduri cum dispare În depărtări o turmă de gazele. Vânat ar fi, — dar cine să-l împuște? Din cer coboară voluptoasa lene. La
Constantin Stamati - Gafița blestemată de părinți
... a căruia vălurele Dezmierda odinioară sânul ei neprihănit; Și în sfârșit nădușită de suspinurile grele Apucă către căsuță cărărușa ce-au găsit; Acolo numai sperează, la a părinților sân, Păcatul să-și pocăiască și s-aline al său chin. Abia ajunge la ușa părinteștei sale case, Și biata fată simțește fiori reci în trupul său... "O, dragilor părinți, zice. Oh! cât mă umpleți de groază, Oh, brațele ... lăcrimați; În sfârșit, maică-sa curmă acea tăcere cumplită, Zicând: "În acest ceas poate Gafița, cu-al său amat, În sânul îmbelșugării viețuiește fericită, Negândind la sărăcia părinților ce-au lăsat"... Ce-mi pasă, zise bătrânul, dacă la noi nu gândește, Ce-mi pasă de-a ei măreță! Aibă-și parte de noroc, Căci înșelătorul care pe ea astăzi o iubește ... ce s-au fericit, Cum și-naltele palaturi cărora le-au dat protie, În locul căsuței noastre de unde au pribejit. Și atuncea, rușinată, va ajunge la pieire, Pe aceste locuri triste, pe-aproape de-ai săi părinți; Și vei vedea pe Gafița umblând ca o nălucire, Pân’ va cădea ca o ... sleind. Iar Gafița, leșinată pe prispa de lângă casă, Se trezește zbuciumată de durere și de chin; Și simte că vântul rece o pătrunse pân’ ...
George Topîrceanu - Bacilul lui Koch
... i lume multă acolo e și el! Incognito ca regii și nepoftit pătrunde În orice fel de casă; îl întâlnești oriunde: În berării, pe stradă, la cinematograf; Îi place să se joace cu alți bacili în praf; Se duce la plimbare cu trenul, cu tramvaiul, Și peste tot se ține de bietul om ca scaiul, În fabrică, la școală sau pe trotuar hai-hui, — Dar peste tot își vede de-afacerile lui! Își dă ades pe credit persoana lui culantă Cu o ... pentru poeți Un fel de slăbiciune... s-ar zice că anume Îi place să distrugă ce-i mai de preț pe lume!... De obicei, trăiește la umbră. Scos la soare, Devine melancolic și, câteodată, moare. Dar nu întotdeauna. Uscat ca o mumie, Ades, de supărare, el cade-n letargie, Devine colb, se-nalță pe ... să fie bine fripte. În orice alimente și-n orice băutură Să puneți acid fenic — nu mult: o picătură... Și cel puțin o dată la două săptămâni Tot omul să se spele pe față și pe mâini... La poștă sau la ...
Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu
... cale bună! Ce vânt dulce vă adună Și cu mine svă-mpreună?" ,,Noi în cale ți-am ieșit C-avem dor de hărățit. 1 Și la harță vitejească Și la joacă războiască." Ei la harță se luau, Pe jurământ s-apucau, Stăpânii să hărățească Și slugile să-i privească! Începea dar de călare Harța cea din fuga mare, Paloșele ... dă-l la corbi Și copiii lui fă-i robi!" Bine vorba nu sfârșeau, Iată, nene, că veneau, Sluga veche, moș Nedea Cu măicuța Radului La scaunul Domnului, Și-amândoi îngenunchea Și, plângând, maica zicea. ,,Alei! doamne, doamne Mirce, Alei! doamne mult voinice! Fă-mi dreptate, fă-ți dreptate, Radu că ... peste Căplești, Când Căplești peste Buzești. ↑ O zicătoare ce trebuie să existe de pe timpul năvălirilor de limbi străine sună așa: să fii totdeauna la mijloc de masă și la colț de țară . ↑ Românii expuși în vechime la necontenite năvăliri de limbi străine ce lasă foc și sânge în urma lor deteră barbarilor numirea de căpcâni, adică dihănii cu trup de om și ... picioare și cu șapte mâini și deteră foarte tare prin oastea lui Machedon; și de aceea pieriră mulți și mulți prinseră vii, să-i scoată ...
... tem că te duce-n pierire Belșugul prin trai cu răsfăț. Și galben, române, ți-e steagul. Iar galbenul spune de voi, De cei de la pluguri, țăranii, Voi galbeni de foame sărmanii, De boale purtate cu anii La scară, și dracul vă ducă! Stăpânii au scumpe nevoi: Va banque și dineuri și păsuri Și-amante cu cai și mătăsuri, Și toată nădejdea-i ... o știi. Al neamului geniu, vezi-bine: E roșu de-o tristă rușine, Că vremea-ndreptării nu vine, Că tot mai cu multe mânii Ne-ajunge
... unde-a vrea, dându-i și două carboave de cheltuială. Ivan atunci mulțumi mai-marilor săi și apoi, luându-și rămas bun de la tovarășii lui de oaste, cu care mai trase câte-o dușcă, două de rachiu, pornește la drum cântând. Și cum mergea Ivan, șovăind când la o margine de drum, când la alta, fără să știe unde se duce, puțin mai înaintea lui mergeau din întâmplare, pe-o cărare lăuntrică, Dumnezeu și cu Sfântul Petre, vorbind ei ... Atunci Sfântul Petre se pune jos la un capăt de pod, iară Dumnezeu la celălalt și încep a cere de pomană. Ivan, cum ajunge în dreptul podului, scoate cele două carboave de unde le avea strânse și dă una lui Sfântul Petre și una lui Dumnezeu, zicând: — Dar ... niște curți mari, care de-abia se zăreau înaintea lui, pe culmea unui deal. Și merge Ivan, și merge, și merge, până când, pe înserate, ajunge la curțile cele. Și cum ajunge, intră în ogradă, se înfățișază înaintea boierului și cere găzduire. Boierul acela cică era cam zgârcit, dar, văzând că Ivan este om împărătesc, n-are ... ...
Titu Maiorescu - Observări polemice
... ușă, și de cuiul dintâi își acăța căciula, și așa mai încolo, de fiecare cui câte o parte a îmbrăcămintei, pănă când ajungea la pat în starea lui Adam. Dimineața începea apoi procedura inversă și, descuindu-și veșmânt după veșmânt, ajungea gata la ușă. Pentru asemenea anecdote era bun Ioan Pralea. Cine ar fi crezut că va ajunge și model de literatură într-un "lepturariu" gimnazial! Doamne-Dumnezeul mântuirii mele, Ziua, cum și noaptea ți-am strigat la grele, Intre-ți înainte a mea rugă, bunul: Urechia ți-o pleacă rugii mele, unul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cu cei ce-s în groapă socotit fui ... trata asemenea lucruri într-o carte de școală? Să nu uităm că păr. Suhopan trăiește încă, și în timpul publicării Lepturariului era profesor de teologie la Universitatea din Iași. Pentru obșteasca plăcere de a unui tânăr mână, De un Dăniil Scăvinschi cel mititel la statură, Pe care plăcu naturii a-l lucra-n miniatură. Mai înainte se află curioasa călătorie la Borsec , în care Scavinschi se vede foarte maltratat de tovarășii săi de drum, boierii Vasilică Milu, aga Costache, hatmanul Palade cu cocoanele lor și care ...
... de un stânjen de înalt, cu niÈ™te umeri încât nu l-ai putea măsura cu patru pălmi cruciÈ™. Cu totul alta era Costan: mic la statură, îndesat la făptură, cu braÈ›ul de bărbat, cu pumnul îndesat. Al treilea È™i cel mai tânăr fecior al împăratului e Petru: înalt, dar subÈ›ire ... ce n-ajunse la marginile împărăÈ›iei. Jur împrejur pe lângă împărăÈ›ie era o prapastie adâncă È™i peste această prăpastie o singură punte. La puntea asta mai stătu Florea o dată: să privească înapoi, apoi să ia "ziua-bună" de la È›ară. Ferească Dumnezeu È™i pe sufletul păgân de aceea ce văzu Florea acum, când era să plece mai departe. Un balaur! dar balaur ... lumea n-a văzut mai frumos! Cu o È™a plina de aur È™i pietre scumpe cu niÈ™te frâie, la care să nu priveÈ™ti că-È›i piere lumina ochilor. Frumos cal frumoasă È™a È™i frumoase frâie pentru Făt-Frumos ... zicală de câteva cuvinte È™i intră în casă. După ce Petru sări pe cal simÈ›ea cum că de trei ori este mai puternic la ...