Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎNTUNERIC
Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 338 pentru ÎNTUNERIC.
Mihai Eminescu - Înger și demon
... picături de smoală la pământ cad sfârâind Și cununi de flori uscate fâșâiesc amirosind Ș-a copilei rugăciune tainic șopotit murmură. Cufundat în întuneric, lâng-o cruce mărmurită, Într-o umbră neagră, deasă, ca un demon El veghează, Coatele pe brațul crucii le destinde și le-așază, Ochii cufundați ...
Mihai Eminescu - Învierea (Eminescu)
... mângâioasă, În pâlcuri sunătoare de plânsete duioase A noastre rugi, Părinte, organelor se smulg." Apoi din nou tăcere, cutremur și sfială Și negrul întuneric se sperie de șoapte... Douăsprezece pasuri răsună... miez de noapte... Deodată-n negre ziduri lumina dă năvală. Un clocot lung de glasuri vui de bucurie ...
Mihai Eminescu - Auz%C3%AC prin frunzi uscate
... Cu el pe buze m-or duce În mormânt, în adâncul mormânt. Deasupra-mi să șoptească Iubitu-ți nume sfânt, Când m-or lăsa-n întuneric, În mormânt, în adâncul mormânt. Până nu te văzusem Nici nu simțeam că sunt Și-acum doresc să dorm somnul Adâncului mormânt. Ca frunzele uscate ...
Mihai Eminescu - Auzi prin frunzi uscate
... Cu el pe buze m-or duce În mormânt, în adâncul mormânt. Deasupra-mi să șoptească Iubitu-ți nume sfânt, Când m-or lăsa-n întuneric, În mormânt, în adâncul mormânt. Până nu te văzusem Nici nu simțeam că sunt Și-acum doresc să dorm somnul Adâncului mormânt. Ca frunzele uscate ...
Mihai Eminescu - Cu gândiri și cu imagini
... Înnegrit-am multe pagini: Ș-ale cărții, ș-ale vieții, Chiar din zorii tinereții. Nu urmați gândirei mele: Căci noianu-i de greșele, Urmărind prin întuneric Visul vieții-mi cel himeric. Neavând învăț și normă, Fantezia fără formă Rătăcit-a, vai! cu mersul: Negru-i gândul, șchiop e viersul ...
Mihai Eminescu - De-aș muri ori de-ai muri
... aiurind, De-i auzi vreo arpă sfărmată, plângătoare, Vuind ca jalea neagră ce geme prin ruini, Să știi că prin a nopții de întuneric mare, La tine, înger, vin! Și să-mi deschizi fereastra, să trec o boare sântă Prin oalele uitate de veștejite flori, Să mângâi cu suflarea ...
Mihai Eminescu - E trist ca nimeni să te știe
... În vița lumii acestie, Ce-i fără capăt și-nceput, În toată neagra vecinicie O clipă numai te-am avut. De-atunci te chem din întuneric Și amintirea ta dezmierd Pân-ce răsai... un vis himeric, Abia răsai... și iar te pierd. Ca la un zvon ce lin adie Urechea țin ...
Mihai Eminescu - Femeia%3F... Măr de ceartă
... cu-a lor gânduri mereu în lume sapă,  Istorie e viața ce scrisă e pe apă Â; Pe tine, dulce-amică, pe tine, întuneric, Tu, care c-o suflare stingi jocul cel feeric Al lumei sclipitoare  pe tine, gând de noapte, Te stinge o femeie cu tainicele-i ...
Mihai Eminescu - Femeia%3F... măr de ceartă
... cu-a lor gânduri mereu în lume sapă,  Istorie e viața ce scrisă e pe apă Â; Pe tine, dulce-amică, pe tine, întuneric, Tu, care c-o suflare stingi jocul cel feeric Al lumei sclipitoare  pe tine, gând de noapte, Te stinge o femeie cu tainicele-i ...
Mihai Eminescu - Legenda cântărețului
... de lună -era nalt și frumos. Pletele negre se ridicau deasupra frunții mărețe, ochii străluceau în bolțile lor ca două flori, ăca dou[] picături de întuneric topit. Ea-l iubi, căci nici n-ar fi știut să facă alta, așa era de frumos. Într-o noapte, printre mreje de frunziș []întunecat ...
Mihai Eminescu - Luna iese dintre codri
... umbra lunei Se amestec, se-nfășoară. Lunecând pe ceruri, norii Negri-acopăr tot seninul. Se sting una după alta Și icoana și suspinul. Înfășat în întuneric