Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��N��I��I
Rezultatele 1481 - 1490 din aproximativ 2873 pentru ��N��I��I.
Constantin Negruzzi - Negru pe alb
... Neamțul ce se par o grădină. Natura pe toate le-a înzestrat deopotrivă; le deosebește numai gustul proprietarului. Să nu trecem cu nebăgare-n seamă pe lângă Bălănești. În iazul acesta, precum odinioară în fântâna Ipocreni, ades se scaldă Muzele * Mergând înainte nu te poți opri de a ... petreni și le trimit nori ca să-și verse ploaie piste târgul lor, Huejdul acest lin și ticnit, râulețul acest nensemnat se îmflă, prăvale orice-i iasă nainte, și furios sparge, trage, îneacă și după ce își răzbună de cei ce nu-l bagau în seamă, merge spumegând de se pierde ... vine? — De la posta din urmă. Și râzând că l-a pâcâlit, postilionul lasă pre curios să caute pre alții, ca să-i deie mai lămurit răspuns. În vremea aceasta, locuitorul capitalei se culcă și doarme fără să știe ce revoluție a făcut venirea lui. Dar ... Cum îl cheamă? — Ce familie? — A să șeadă aici? — Știe contradanțul cel nou?— și.... și... Îi vine cuiva, auzindu-i, să crăpe de necaz. Măi dăunăzi vorbeam c-un june prieten de astă supărăcioasă boală de ținut, ce asuprește pre bieții iașeni. — Eu am ...
... soare. Iată, mări, că-ntr-un nor El zărea un corbușor Ce pe sus tot croncănea Și din aripi tot bătea. ,,Alelei! Corbac zicea, Căci n-am durdă, pui de corb, Sângele să mi ți-l sorb! Ce tot zbori și croncănești? Ori pe mine mă jelești, Ori de mine tu ... ți-ar cădea unghiile Să n-acați cu dânsele!" Corbul cât îl auzea Din cel nor se repezea, Pe fereastră se lăsa Și pe limbă-i cuvânta: ,,Corbăcele, dragul meu! Ce mă blestemi așa rău? Că umblu de rândul tău De trei ani fără-ncetare De când zaci la închisoare. Maică ... tot zbor neobosit Pe spinarea vântului În jurul pământului, Să te aflu, ca să știu De ești mort sau de ești viu." ,,Alei, corbe, de-i așa, Eu nu te-oi mai blestema, Ci cu lacrimi te-oi ruga Ca să faci pe gândul meu Să-mi aduci cu pliscul tău ... codrul Neferului." Corbul iute-n zbor sărea Cât pe cer el se zărea Mai întâi ca un porumb, Apoi numai cât un plumb, Pân' ce-n ...
Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe
... Constantin Negruzzi - Amintiri de juneţe Amintiri de junețe de Constantin Negruzzi Cuprins 1 CUM AM ÎNVĂȚAT ROMÂNEȘTE 2 ZOE 2.1 I 2.2 II 2.3 III 2.4 IV 3 O ALERGARE DE CAI (СКÐ�ЧКÐ�) 3.1 I - O ALERGARE DE CAI 3.2 II - OLGA 3.3 III - TRISTEȚĂ 3.4 IV - CÂTEVA RĂVAȘE 4 AU MAI PĂȚIT-O ȘI ALȚII 5 ... Tatăl meu era unul din românii aceștia. Nu ieșea nici un calendar care să nu-l aibă el întăi, nici o carte bisericească care să n-o cumpere, nici o traducție care să nu puie să i-o pescrie. Într-o zi, viind de la școală, l-am găsit cu o mare carte in-folio dinainte. — Cetește-mi, îmi ... Spune-mi pentru ce scrii vie și sară în trei feluri? — Îți voi spune-o la vreme. — Pentru că ai o duzină de i , așa e? Dar cum scrii masă (table) și masă (pret. verbului mânere )? Cum scrii lege (loi) și lege (imper. verbului legare )? Așa e că tot ... ...
... ce-ar fi? Va fi o distracție pentru mine și un semn al timpurilor totodată. — Bre aga! Ia vin încoace, îi zisei eu, făcându-i semn, nu cu mâna, ci cu piciorul. Mărturisesc că acest gest n-a fost lipsit de un pic de răutate intenționată vroind oarecum să mă răzbun de timpurile pe când le văscuiam noi cizmele turcilor ... cumplită tiharaie , în gura unei văgăuni, era cu deosebire fioros. — Dacă e urs în pădure, îmi zise pristavul , pe aice trebuie să iasă, că n-are pe unde cotigi. N-are pe unde cotigi, repetai eu în gând. Vra să zică, trebuie să mă țin bine să nu-mi dau pielea ursului în loc să ... sminteală tocmai la adică; de altfel, drăguța mea de carabină cu două țevi era destul de durdulie și glonții destul de mașcați ca să nu-i poată mistui dihania oricât de bun pântece ar fi avut. Am stat așa două ore întregi pe ceasornic pănă ce a pornit goana ... au răsunat cele patru colțuri ale codrului. Am cinstea să-ți spun, prietene, că am zărit roșind spinarea unui cogemite Martin bine blănit, dar când i ...
Ștefan Octavian Iosif - Domnița (Iosif)
... Ştefan Octavian Iosif - Domniţa (Iosif) Sărbătoare de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Se plimbă prin grădina mănăstirii Domnița, albă-n rasă cenușie. Amurgu-și cerne umbra-i viorie, Lung sună toaca-n toiul tînguirii. Șoptesc încet prin flori de iasomie Și parcă vor s-o mîngăie zefirii ; Se scutură pe straturi trandafirii, Și crinii mor, dar ea ... viață... Ea trece albă,-nvăluită-n ceață, Asemeni unei palide vedenii... Uitată de părinți și de rudenii, De bucurii și de dureri străină, Se stinge-n rînd cu florile-n
Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri)
... ne-ncepute De câte cinci sute, [1] Ș-altele mai mici De-o sută și cinci. La cea casă mare, Cu ferești în soare Vinu-i bun și rece, Mult vinaț se trece Că-l vinde Rădița, Rada crâșmărița, Și-l beau cazaclii, [2] Negustori de vii. Iar unul din ei ... un așternut Cu aur țesut." Rada mi-l vedea Și îi răspundea: ,,Căpitan Matei, Mă vrei, nu mă vrei, Cât ești de bogat Nu mi-i fi bărbat, Că ți-e barba sură Și n-ai dinți în gură. Bărbat oi lua Care s-a afla Dunărea să-noate Ridicând din coate, În picioare stând, Buzdugan purtând." Nime ... Din coate-notând În picioare stând, Buzdugan purtând. Rada-nveselea Și astfel grăia: ,,Vin', voinicule, Argățelule! Pe tine te vreau, Bărbat să te iau, Că-i o zicătoare De însurătoare: Cine bate Dunărea [4] Nu mi-l bate muierea!" ↑ Adică fiecare bute era de 500 vedre. ↑ Cazaclii se numesc ... dobândi o idee exactă de caracterul femeilor românce. Ele sunt vesele, glumețe și au o plecare mare pentru voinici. Un om vrednic, care rupe mâța-n ...
George Ranetti - Plugul și tunul
... Și drumul așa strâmt era Că nu putea Pe el sa treacă decât unul. Să treacă Plugu-ntâi sau Tunul? În marea lor nedumerire Șezură-n loc, Dar Tunul, țanțoș, c-o privire Plină de foc, Și fulgere țâșnind din ochi-adânci, Se repezi și dete-un brânci Plugului, zicând: â ... „Ca trăznetul cel fioros?â€� „Să-nfrunți, tu, forța mea haină,â€� „Tu, vierme târâtor în humă?!â€� „O, Plugule, asta-i o glumă!â€� „Eu pot preface în ruinăâ€� „Cetăți cu ziduri seculareâ€� „Și pot trimete la plimbareâ€� „Pe celălalt tărâm, o ... fugâ€� „În fața Tunului năpraznic!...â€� „Zău, recunoaște: fuși obraznic!â€� Sărmanul Plug rămase o clipă Îngândurat. Unui puternic îngâmfat E greu să-i dai răspuns în pripă. Dar, după ce se chibzui, Grăi: — „Mărturisesc cu resemnare:â€� „Puterea ta este mai mare,â€� „O ... žȘ-atunci vin eu, Plug oropsit,â€� „Și dreg ce tu ai nimicit:â€� „Colibele nefericiteâ€� „Și lanurile aurite,â€� „Ca-n urma brazdei Pluguluiâ€� „Cresc spicele belșugului,â€� „Și nu-
... antice, Cungiurate de mări gemeni, împărțite de-Apenin, Unde lângă laurul verde crește-olivul cel ferice, Unde floarea nu se trece sub un ceri ce-i tot senin, Undre mândre monumente ale domnitoarei ginte Înviază mii icoane la aducerea aminte! Vă urez... că cine poate fără dor, făr-umilință, Acea pulbere ... esemple de virtute și cuvânt, Încât în asemănare nu a fost, subt orice nume, Mai măreț, nimic, nici trainic, de când omul este-n lume! Pe a Tibrului șes Roma tăbărâtă-i ca un munte Din palaturi surupate și mormânturi adunat, Între care Capitolul o căruntă nalță frunte Ce de barbari și de timpuri cu respect i ... după-a Romei paos, în alese frumusețe, Răsărit-au noi lucefiri: Ariost și Rafaele, Galileu, Columb, ș-Italiei, ce prin genia lor luce, Ca-n vechime lumea astăzi necurmat tribut aduce. În grădin-asta Europei, unde rostul dulce sună, Și pictura, armonia, prin un farmec a supus Pe ...
... acolo sunt curți frumoase, Petrecere în adunări, Sunt multe lucruri arătoase; Și fetișoare de boieri. Alecu Cu mulțumire cumpărată Petrecerile nu sunt bune, Unde nu-i dragostea cea dreaptă, Și veselia-i mâhniciune. Iar fetele? tu-mi ești primită, Făr' de a lor împodobiri, Ș-a pietrei scumpe străluciri; Să nu te schimbi ... și mâhnire. Moșneagul Măcar că tu ai petrecut Între norodul cel bogat Și cu știință luminat, Tot ne iubești pre noi prea mult, Însă nu-i pururea plăcut Și traiul nostru, la acei Ce-n desfătare au crescut. Eu știu de la părinții mei O din vechime povestire: Pentru un om ce a trăit Aici de Roma surghiunit ... ceriu stele scânteiază Cu strălucitele lor raze. Țiganii toți au adormit; Alecu vis prea greu visează Și se trezește mult uimit: Zamfira lângă dânsul nu-i! Dar unde e?!.. În pieptul lui Se bate inima zuliară Întru mânia înfocată. El iese înarmat afară, Pe iarba cea înrourată O tăinuită urmușoară Se ... dat În inimă cu iataganul. Mort a căzut atunci țiganul. Zamfira în așa uimire A zis cu deznădăjduire: — Ucigașule! mi- ...
... acolo sunt curți frumoase, Petrecere în adunări, Sunt multe lucruri arătoase; Și fetișoare de boieri. Alecu Cu mulțumire cumpărată Petrecerile nu sunt bune, Unde nu-i dragostea cea dreaptă, Și veselia-i mâhniciune. Iar fetele? tu-mi ești primită, Făr' de a lor împodobiri, Ș-a pietrei scumpe străluciri; Să nu te schimbi ... și mâhnire. Moșneagul Măcar că tu ai petrecut Între norodul cel bogat Și cu știință luminat, Tot ne iubești pre noi prea mult, Însă nu-i pururea plăcut Și traiul nostru, la acei Ce-n desfătare au crescut. Eu știu de la părinții mei O din vechime povestire: Pentru un om ce a trăit Aici de Roma surghiunit ... ceriu stele scânteiază Cu strălucitele lor raze. Țiganii toți au adormit; Alecu vis prea greu visează Și se trezește mult uimit: Zamfira lângă dânsul nu-i! Dar unde e?!.. În pieptul lui Se bate inima zuliară Întru mânia înfocată. El iese înarmat afară, Pe iarba cea înrourată O tăinuită urmușoară Se ... dat În inimă cu iataganul. Mort a căzut atunci țiganul. Zamfira în așa uimire A zis cu deznădăjduire: — Ucigașule! mi- ...
Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î
... iar mai ales astă-noapte și-au dat în biliard șalul, orologhiul și straiele, rămâind numai în cămeșă; și tocmai atuncea viind și tractirgiul, acesta i-au cerut să-i plătească cele ce băuse și mâncase, iar cilibiul dumitale, în loc de bani, i-au frânt de cap un achiu, de care întâmplare femeia tractirgiului, supărându-se, și-au adunat oștile sale: patru argate și două bucătărițe bine înarmate ... să-i spui că pe tractirgiu îl cheamă Marcu de pe ulița mare din dreptul caselor Pașcanului... CUCOANA: De unde îl știi, dacă zici că n-ai fost astănoapte la dânsul?... CUCONAȘUL: Cum să nu-l știu, dacă mata totdeauna mă iei la primblare cu butca sara pe lună și stai ... la cale și voi vorbi cu dobitocul de agă, iar acum să vorbim cu dascălul ce ți-am tocmit astăzi. ( Către dascăl. ) Te rog fă-i puțină cercare, ca să știm ce n-au învățat încă. DASCĂLUL (către cuconaș): Dumneata de opt ani, de când te afli la școala domnească, trebuie să fi învățat în limba grecească mai ... au fost scoasă din coastele lui, lăcașul lor au fost raiul, ce se numea Eden, care nu este în Moldova, dar gustând din pomul cunoștinții ...