Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA ÎN
Rezultatele 1471 - 1480 din aproximativ 1575 pentru DA ÎN.
Vasile Alecsandri - Doina voinicească 7
... carnea dulce. Iar cum sta și ospăta Căpitanul șuiera, Ei ospățul și-l lăsau Și la luptă alergau; Luptau ei cât ce luptau, Potirașii alungau, Da-n codru când se-ntorceau Nici un os nu mai găseau, Că-n urma voinicilor Calcă ceata lupilor De prin fundul codrilor. ↑ Unii lăutari ... știu zece sau cincisprece Ori peste sută mai trece, Ci mi-și frige un berbece, Dar nu-l frige cum se frige, Ci-l înfige în cârlige Și-l întoarce prin belciuge Ca să-i fie carnea dulce. Sub umbră de păducel Voinicii mănânc din el Și din gură zic astfel ...
... Duiliu Zamfirescu - Djali Djali de Duiliu Zamfirescu Acolo unde râul plângând murea în mare, Djali-și găsise luntrea. O dulce legănare De vânt, încet o duse pe tainicul canal. Treceau întinse umbre de nori din val în val, Furând razele lunii, și-n zborul lor cel mare Scriind pe fața apei poveste marinare. Văzduhul amuțise. Se-ntuneca. Furtuna Se-mlădia pe mare ... se deșteptau. Djali Desprinse de la barcă lopata și-o zvârli. Apoi vorbi: “Ce-mi pasă de tinerețea mea Când port fără de voie în pieptu-mi o ruină De dor, de suferință, de-amărăciune plină? Când nu pot nici să sufăr așa precum aș vrea? Ce-mi trebuie lopata ... O tânără femeie. Și iarăși câteodată, Când marea vrea s-o ducă spre marginea-i uscată, O văd luntrașii veseli pierind ca-ntr-un mormânt În
Vasile Alecsandri - Cântecele lui Ștefan Vodă
... n mirare, Țara-i mică, țara-i tare Și dușmanul spor nu are. A L T U L Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, În Suceava cuibu-și are Ca un șoim voinic și tare. Din Suceava când el sare Zi și noapte, de călare, Se bate-n patru hotare ... i înjugă ca să are! [3] Note ↑ Pe unguri îi pârjolește . Aluzie la bătălia de la Baia, unde o mulțime de unguri au pierit în focul acelui oraș. ↑ Iar pe leși cu chica tare Îi avânta-n spânzurare . Într-una din năvălirile leșilor în Moldova, Ștefan Vodă i-a surprins într-un codru, și pe câți din ei a robit i-a spânzurat ...
Constantin Stamati - Cântecul Gafiței
... că mor; Căci trista mea soartă este eu pe pământ să trăiesc, Nu la cer să zbor... Nu uita amorul nostru, neștiut de pizmașii oameni În câmpi depărtați... Nu uita ca tu cu mine la trup, la văpsele sameni, Ca când am fi frați. Dar vai! zefirul te suflă, iar eu ... vii la mine, și iar te duci s-amăgești, Și pe alte flori, Dar când te întorci la mine, tot lăcrimând mă găsești, Mai ales în zori... Oh! la amor mai statornic de vrei ca să te deprinzi, Și să nu mor eu, Dă-mi aripi să zbor la tine sau ...
Dimitrie Bolintineanu - Bârlad
... Cei mai mari s-adună... Ce vor face oare? Buciumele sună, răspândesc teroare. Unul ia d-a fuga... Toți îl urmăresc, Ca pulberea în vânturi toți se risipesc. Ștefan îi preurmă, fuga lor nu-i scapă. Mulți, cuprinși de spaimă, sar și pier în apă. Alții, între dânșii singuri se ucig, Alții-n spada noastră, năvălind, să-nfig. Astfel multe paseri, prin furtuni turbate, Zboară risipite, par înspăimântate! Unele ... a lor dulce mână, bravii vingători. Altele, pe harpe, cântă dulce, lin, Gloria română și-al Moldovei chin. Iar Ștefan ascunde fața-i strălucită În
... Ion Creangă - Satirice Satirice (Versuri inedite) de Ion Creangă Informații despre această ediție Azi am bani, azi am parale, Azi de lume joc îmi bat, În Cazin și-n tribunale Sunt primit și-mbrățoșat. Sună, sună, pungă sună Că toți joacă pe a ta strună. Onorabili și cochete, Și ...
Victor Hugo - Cântecul Gafiței
... că mor; Căci trista mea soartă este eu pe pământ să trăiesc, Nu la cer să zbor... Nu uita amorul nostru, neștiut de pizmașii oameni În câmpi depărtați... Nu uita ca tu cu mine la trup, la văpsele sameni, Ca când am fi frați. Dar vai! zefirul te suflă, iar eu ... vii la mine, și iar te duci s-amăgești, Și pe alte flori, Dar când te întorci la mine, tot lăcrimând mă găsești, Mai ales în zori... Oh! la amor mai statornic de vrei ca să te deprinzi, Și să nu mor eu, Dă-mi aripi să zbor la tine sau ...
... George Coşbuc - Mânioasă Mânioasă de George Coșbuc Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai demult, În priveghetori să-mi pară Glasul Linei că-l ascult. Mai știu eu ce-aș vrea s-ascult! Că-n zori Lina sta-n portiță, Sălta ... o Lină, Să mă fac un om pribeag! Ieși din neguri, lună plină, Să mă vezi la Lina-n prag Mai știu eu ce-aștept în prag! Alte dăți suna zăvorul; Lina pe furiș, ca dorul, Pășea-n degete pridvorul Și la mine-n prag venea, Mamă-sa cât ce-adormea ...
Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară
... la foale ți-i gândul, să le-n-dopi!... Nu-i castraveche, mâncăule!... e o elipsă, o curbă lunguiață, care are duplu țentrum; unul aici în punctul omicron, și alt țentrum togma dincoace, la ceilantă estremitache, în punctul omega. Aceasta-i calea comeatii. No, acuma pornim, mă rog, cu comeata de dincolo de punctul omicron pe calea ei, și merem, merem, mereu ... ieri seara, dom'le. Profesorul: Au zis tată-tău... Școlarul: Nu, dom'le; Falb... Profesorul: Ai văzut tu pe Falb... Școlarul: Nu, dom'le, era în Universul și-n toate gazetele... Profesorul (grav): Ugniverzul, doară și toate gazetele cvotighiene nu sunt competente în cauză; pântru așa un lucru trebuie să conzultăm publicățiunile șpețiale, cum e bunăoară Mundus oder Țodiacon, „Univerzal-transțedental-cosmologhișe-astronomișe-meteorologhișe Flighende Bleter" acea ... frica cometii. Profesorul (supărat, cu humor amestecat cu dispreț): Pe mine să mă-nvățați corajul, tu și cu mumă-ta, niște loaze! pe mine? care, în cătane, la Zolfărino, unde au fost și cu franțozul și cu talianul, am avut un frache mai mare undrofițir în gavaliri și un unchiu de pe mamă fetfebel la granatiri!... Voi! pe migne! Vezi numa! (Transportat, cântă cu mult avânt eroic:) „La Zolfărino ghe ...
... Alexandru Macedonski - Apolog Apolog de Alexandru Macedonski Semănătorul printre brazde lăsa sămânța lui să cadă Ș-o parte i-o lua furtuna și paserilor o da-n pradă, O parte s-așternea pe stâncă și să rodească nu putea. Și altă parte pe sub iarba ce repede o-năbușea, Dar partea ... omul nostru din popor Privi icoana minunată Și le grăi ca din topor Și mi-i luă la goană-ndată; Apoi la mamă-sa cătă În letargie cufundată... Iar când din plânset încetă -- Strigându-i: ,,mamă", în simțire, Prin farmec ea se deșteptă. Astfel ș-o țară în
Andrei Mureșanu - Eremitul din Carpați
... vas de apă, măsuța mea pătrată, Pe dânsa tubul magic, de care mă servesc. Cu-aceste scule simple se află mobilată Căsuța mea de munte în care locuiesc. Eu n-am fugit de lume c-ar fi prea păcătoasă, Cum fac părinți și mame ce intră-n monăstiri, Ducând vieață aspră ... e un triumf părut; Căci spiritul culturei străbate de mirare Și viitoru-nvață cu fruct de la trecut. Martirii legei nouă, vărsându-și sacrul sânge În cauza cea morală și plină d-adevăr, Formară o falangă ce nu se mai înfrânge, Și care stă din seculi, ca stâlpul cel de fier ... și-n afară la-ntregul nost' popor. Ocheanul meu pătrunde la Dunăre devale Prin negura din fumul gâtlegelor de foc; Ce fac, ce cochetează colo în căpitale Românii prin saloane, eu văd și-aud de loc. Din timp în timp voi scrie, să știe fiecine Pe cel ce s-amăgește prin jucării pruncești De-și vinde fii și mamă în urmă și pre sine; Pre cei ce varsă ura în inime frățești. Iar dacă-un caz fatale ar da