Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU
Rezultatele 1471 - 1480 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.
Ion Luca Caragiale - Ouăle roșii
... de-abia șoptite între contesa și DĂ³boș IĂ¡noș, cel mai de seamă cavaler al castelului. — Aș fi fericit — zicea cavalerul — să-mi pot da tot sângele pentru a face o cât de mică placere nobilei mele stăpâne. — Nu cred până nu văd! răspundea tânăra VirĂ¡g. Cruntul conte FĂ©kete LĂ¡ioș a mușcat în gingii lingurița preotului și a-nghițit cu ... pe gânduri... — Minunate ouă roșii! a zis ea; ce frumoasă față! — Se-nțelege că-i frumoasă, a strigat rânjind ca o fiară contele; și firește are să-ți placă, nobilă doamnă! dacă sunt văpsite chiar de mâna nobilului tău soț în sângele lui DĂ³boș IĂ¡noș! — DĂ³boș IĂ¡noș ... mine toți câți mă iubesc!... Luați-l pe acest gunoi spurcat, pe atât de xenamorasit pe cât de crud!... legați-l și îngenuncheați-l!... trebuie să-l pilduiesc pe loc! Până să tragă FĂ©kete LĂ¡ioș spada lui de oțel de Damasc, pe care o avea amintire din vremea cruciadelor, au năvălit toți tinerii cavaleri; l ... ...
Mihai Eminescu - Când te-am văzut, Verena...
... am văzut, Verena... de Mihai Eminescu Când te-am văzut, Verena, atunci am zis în sine-mi Zăvor voi pune minții-mi, simțirei mele lacăt, Să nu pătrundă dulce zâmbirea ta din treacăt Prin ușile gândirei, cămara tristei inemi. Căci nu voiam să ardă pe-al patimilor rug Al gândurilor sânge și sufletu-n cântare-mi; Și nu voiam a vieții iluzie s-o sfaremi Cu ochii tăi de-un dulce, puternic vicleșug. Te miri atunci, crăiasă, când tu zâmbești, că ... Priveam deopotrivă c-un rece ochi de mort. De dulcea iscodire eu mă feream în laturi. În veci cătam în suflet mânia s-o întărt, Ca lumea ș-a ei chipuri să-mi pară vis deșert De muierești cuvinte și lunecoase sfaturi. Ușor te biruiește poftirea frumuseții, Ziceam  și o privire din arcul cel cu gene ... păgânei zâne Vineri, Care aruncă-n inimi săgețile-ndulcirii, Dizbărbătează mintea cu vălul amăgirii  Deci în zădar ți-i gura frumoasă, ochii tineri. Decât să-ntind privirea-mi, ca mâni fără de trup, Să caut cu ei dulcea a ochilor tăi vrajă, În porțile acestea mi-oi pune mâna strajă, De nu atunci din frunte-mi mai bine
... Gheorghe Asachi - Momiţa Momița de Gheorghe Asachi Pentru-un spirit ce nu doarme Nu-i nimica mai ușor Decât planuri de reforme Ca să deie la popor. De sunt bune, de sunt rele, Destul fie frumușele. Așa odată o momiță, Din filozofilor viță, Care nimica creează, Ce toate le ... Și republica-n etern Pentru voi s-a proclama. După ce mai bună parte De moșii mi se va da, Restul n-are să să-mparte, Ce-n comun s-administra. Atunci patriei reformate Dulce soarta va să fie, Comunizmul de frăție, Libertate, Egalitate, De a lua lucruri străine Privilegi e pentru-oricine, Legile și direptate, Ca strigoie răsuflate, Mai veche de piramide, S-aibe ca invalide Și căzute-n hebeție Pensie din Visterie. Dar pe când ea declama, Pe un asin întreba Dacă scad a mărei unde. Încă ...
... Ion Luca Caragiale - Gogoşi Gogoși de Ion Luca Caragiale Gogoși I Iată un adevăr, care poate să treacă de pe acum între proverbe: Senatul fără d. Deșliu e ca nunta fără lăutari. O sumă de cocoane fac politică în grădina Episcopiei. Una dintre ele, cocoana Tarsița, este muma unui ofițer de călărași. - Tare trebue ... mâhnită, cocoană Tarsițo, cu bătaia asta ! - Dar pentru ce ?... întreabă cocoana Tarsița. - Pentru flăcăul d-tale... Doamne-ferește de vreo primejdie ! - Ași, n'am habar. Nu știi că băiatul meu este asigurat la Dacia ? Numai mă tem să nu-i răpuie calul, că ține băiatul mult la el. - Apoi atunci, soro, pentru ce nu și-a asigurat și calul ?. Gogoși II Domnul X... este republican în toată puterea cuvântului, dar nu mai puțin și cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii. În zilele trecute, după votarea decorației României, domnul X... vorbea cu cocoana politică. - Dragă ... și d-ta patriot ? - Nu mă pot pune, soro, în contrazicere cu principiile mele republicane. Dupe ce am combătut toată vieața decorațiile, ce aș semăna să ies cu decorația în lume ? -Să ...
Alexandru Vlahuță - Sfântă muncă
... de Alexandru Vlahuță Sfântă muncă e aceea Ce răsplata-n ea-și găsește. De-nțelegi tu asta, cheia Fericirii tale-o ții. Urgisit de toți să fii, Tu de-a pururea iubește, Iar ca să trăiești în pace, Nimic lumii să nu-i cei, Binele te-nvaț-a-l face Ca
Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei
... De unde-albastre scândure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? Viața mea-i ca lanul de otavă: E șeasă făr-adânc și înălțime. Vulcanul mort și-a stins eterna lavă. Dar ah, ce văd? E vis? O ... zi pe răbdătoarea spată A vechiului pământ, ce nu-i de mine. În furnicarii din Apus ei toată Viața-și fac doruri nebune, Nu știu că-n lume nu-i ceea ce cată. Ei caut-adevăr  găsesc minciune. Neam vine și neam trece  toți se-nșală. Eu adevăr nu cat  ci-nțelepciune. Căci mintea cea de-nțelepciune goală, Oricât de multe adevăruri știre-ar, Izvor de amărâre-i și de boală. În ladă ... faun. Frumoasă e în visu-i de plăcere, Cu fața albă ea lumină sala Și ochii ei izvoară de mistere, Mari și adânci tăiați-s ca migdala Și-n păru-i negru corpu-i de zăpadă E cufundat  o virgină Itală. Cine-ar vedea făr- în genunchi să cadă? Am genuncheat.  Eu am știut, străine, Că ai să vii  a dorurilor pradă  Ca ...
Ion Luca Caragiale - Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!!
... 22 bile negre! ele singure sunt români adevărați! Căci — acele 95 bile albe nu sunt albe decât în batjocură: albul nu e coloarea doliului, nu e coloarea asasinatului și a morții, nu e coloarea trădării! ele nu pot fi prin urmare, nu sunt adevărații reprezentanți ai țării. Nu! acea majoritate care, la amenințările băncii ministeriale, își pleacă botul și dă votul; acea majoritate, care o dată măcar nu e capabilă a trece în minoritate, nu reprezintă România! peste putință! A presupune un moment aceasta ar fi să credem că o națiune se poate sinucide singură pe sine însăși, și ar fi nebunie să bănuim măcar o clipă o națiune cu rațiune capabilă de așa aberațiune! Protestăm energic dar! Țara și Istoria să judece! Ieri s-a votat monstruoasa lege a d-lui P. P. Carp asupra școalelor profesionale așa cum a voit ... trist și cernit. Iată de ce Moftul a ținut ca o sfântă datorie față cu patria sa, cu poporul său, cu națiunea sa,
Ion Luca Caragiale - Imaginație, stil și clistir
... și aforisme filozofice de o profunditate în adevărat clisterică. De exemplu: „...Spre a ajunge să fim utili țării și familiei, trebuie să muncim cu râvnă și cu inteligență." „...Când principiile și cunoștințele igienice vor fi cunoscute și apreciate de toată poporațiunea noastră, rolul medicului va ... „...prin îndeplinirea exactă și conștiincioasă a funcțiunii ce-i este încredințată și printr-o conduită exemplară." A! care va să zică ceilalți funcționari... „Vedeți dar, domnule medic — adaogă îndată circulara — că nu vă cer lucruri imposibile." Dar deși le cere la toți aceste lucruri nu imposibile, directorul general se grăbește a adăoga: „...sunt sigur ca mulți dintre dv. țineți ca și mine, ca medicul să fie apreciat la justa lui valoare." Și acum o anecdotă pentru a termina. La răspântia bulevardului, o teribilă mișcare de trăsuri, tramcare, tramvaie ... la Obilești. Birjarii, vizitiii de la tramcar îi strigă — degeaba; un automobil era cât p-aci s-o calce, două biciclete au ocolit-o ca niște rândunici; dar iată! o clipă, și baba are să ...
... a iubi cu chip cinstit: Ș-acolea prieteșugul cu amoriul îi unit. Dar vai nouă, maică lume! că pe-a roței tale scări Nu priimești statornicie, ci prefaceri și schimbări... Fost-au mare vreodată și să n-aibă tulburări? Ah! acea prietenie cu curatele plecări, Din ființă liniștită în ființă cu-nfocări S-au schimbat fără de veste într-a ... spus taina cea mai mare: că pătimesc de temut! Care inimă și suflet, într-a tiranilor firi, De-atâtea delicatețe, de-atâtea mărturisiri, Nu s-ar fi topit ca ceara în fața crudului foc, Afară de al ei suflet unde mila n-are loc?... Această nelegiuită și crudă supus-a ta, Decât ... se feresc. Arătatu-i-am iubire? ochii ei posomoresc! Arătatu-i-am răceală! pe loc se sălbătăcesc De m-am tulburat vrodată pentru ceva neplăcut, Nu blândețe de la dânsa, ci grozăvii am văzut; De-am rugat-o să-nceteze cu atâta tiranie, Nu s-asculte, ci sporește la o mie altă mie! Pururea cu pază mare de a se descoperi, Pururea cu privighere de a ... ...
... s-o cuprinzi în palmă, Cum întindea gurița după hrană, Cu buzele-i atât de diafane Ca două foi subțiri de trandafir! Cum, printre voi, nu-i nimeni, — nici o mamă Să-și smulgă-acum veșmântul de la sân?... O, ascultați micuțul glas cum plânge. Cum cere pruncul partea lui de soare! Dar unde ești, să-l vezi acum, pierduto, Femeie, tu, de trei ori blestemată!... Te-o blestema bastardul fără nume, Nevinovatul osândit să moară Când nimănuia n-a cerut viață, — Și când întâiul vânt de patimi grele, Din lumea rea, porni-va să-l doboare, Te-o blestema copilul trist și palid Că n-are cui șopti, cu lacrimi: "mamă!" Te-i blestema tu singură odată, Ducând povara ... vechiului păcat, Zadarnic vei întinde după sprijin Tremurătoare brațe istovite, — Și pânza neagră-a gândurilor tale Cerni-va golul nopților târzii, Că nu-i avea nici trista mângâiere Să gemi plângând: "aveam flăcău acum!..." De ce nu vii să ți-l ridici în brațe?... Cu mânile de muncă sângerate, Să curmi țărâna și să-i cauți hrană, Râzând
Anton Pann - Planul simigiului
... sat în sat Și schimbând, pe oau i-au dat: Deci tabla-n cap dacă ia Cu acele oau pe ea, Se întorcea la oraș Ca și un negustoraș. Dar pe drum când să ducea, Se gândea și plan făcea: „Cum sunt - zise - aste oau, Tot bune, proaspete, nuoau, Care-s cinci sute, să zic, De vor prisosi, nu stric, D-oi sta la cloșci să le pui, Tot oul o să-mi dea pui. Să zic acum c-a crescut Și găini mari s-au făcut, Aste-ntr-o zi peste tot Cinci sute de oau îmi scot ... un sărac, Ceva părăluțe fac. Cinci sute de găini dar, Clocind o să-mi dea pui iar, Fiecare douăzeci. Ho! ho! Stane, unde pleci? Stăi să vedem câte fac, Apoi cum o să mă-mbrac! Socoteală prea nu au, Cinci sute de cloșci îmi dau O sută de sute-n cap Hait! de sărăcie scap.â€� Când zise „haitâ€�, bucurat, Își uită ... ncărcat. Și sărind sus ca