Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE CE VREA
Rezultatele 1451 - 1460 din aproximativ 1603 pentru FACE CE VREA.
Ion Luca Caragiale - În curând
... pierdut! Pierdut, da! însă totdeauna. Luptând cu-același dor și foc, Bravând cu plâns și râs furtuna Cu-aceleași gânduri de noroc! Văzând un val ce îl înghite Un orizont din nou deschis, Ce, clar și sincer, îi promite A-i isbândi eternul vis, Sclipit-ai sfântă stea polară, Cu raze de speranță pline, Felibrilor ce te cântară, Rapsozilor-profeți... și-n fine... Dar pesimiștii vin să-mi zică; „Închipuire or miraj! Noi nu mai credem în nimică, Noi, am ...
Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855
... Iată notele ce găsesc în jurnalul meu de călătorii. Ți le trimit în toată simplitatea lor, astfel cum ele au fost scrise sub impresiile diverse ce am simțit în primblarea mea printre ruinele orașului Sevastopol și pe țărmurile Crâmului ocupate de către armatele aliate în anul 1855. 25 noiembr. Pe Marea ... unui turc mahmur pe care îl răstoarnă împreună cu dânsul. Tot atunci, o vivandieră cochetă, deși cam stătută, se prăvale pe spinare de pe scaunul ce gemea sub grațiile ei, și arată soarelui aprins o pereche de calțavete stacojii, care poartă în litere de aur deviza heraldică: honni soit qui mal ... cu asfințitul soarelui, vântul cade, valurile se alină și luna ridică discul său aurit pe linia orizontului. Ea pare curioasă de a vedea ce se petrece pe întinsul mării și pe îngustul corăbiei. Atunci toți pasagerii reapar zâmbitori, deși cam palizi, și se laudă că n-au pătimit nicidecum ... însăși proprietara calțavetelor heraldice pretinde că are stomac de bronz ca și inima. Fiind deci cu toții mulțumiți de dânșii, încrezători în atestatul de bravură ce și-au acordat singuri și liniștiți mai cu seamă prin aspectul mării liniștite, ei se împart în deosebite grupe, cântând, fumând, glumind și vorbind cu ...
Gheorghe Asachi - Tot la acela
... Gheorghe Asachi Dacă-n barca ușurică petreci unda întărtată, Au prin munților omete a ta cale de te duce, Favorabil fie-ți Zeul, ce pe călători conduce, Facă-agiunsul tău ferice ș-a ta cale-ndemânată. Dacă-amu a ta simțire prin ochi este încântată ... aduce, Prin vorbirea armonioasă, prin cea artă ce străluce Și prin care Italia nouă cum cea veche-i înălțată. Pasul tău înaripează cătră insubra cetate, Ce-n mărirea ei se nalță ca un arbore-n câmpie, Între stolul de mici plânte la pământ ce-s tupilate. În murindu-l văl vede-vei cum se poartă-n modestie, În una unite daruri cu care-n anticitate Se lăudau înalte genii ...
Anton Pann - Nepotul împrumutat
... am coprins, nici moșii, Bani nu mi-a dat Dumnezeu, Să negustoresc și eu. La multe mă cam pricep, Dar n-am cu ce să încep, Nădejdi a m-ajuta N-am decît la dumneata; De aceea, unchiul meu, Mă rog ca la Dumnezeu, Să-mi dai ... fac negoț cu ei, Ș-în jumătate de an Ț-îi răspunz pîn'la un ban. Unchiul său s-a îndurat La vorba ce l-a rugat Și mîna sa ardicînd Îi arată sus, zicînd: -Vezi acea oală din cui? Eu ce am acolo pui. Caută, și cîți găsești, Numărați să-i priimești. Nepotul său, bucuros, A dat pe loc oala jos Și numărînd a ... numitul soroc Nu s-a dus să-i dea la loc. Nici unchiul său nu-i cerea, Lăsînd să-i dea cînd va vrea. Multă vreme a trecut, Unchiul său tot a tăcut. Deci nepotul socotind C-a uitat, nepomenind, Să duse la ...
... stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul ... fermecau. Ar fi vrut să fie veșnic noapte... Pasărea venea mereu, câteodată și noaptea rămânea acolo, ațipind, cu căpușorul sub aripă. Și trecu mult până ce, odată, vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai răcoroase, nopțile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele ... celelalte, de pe același copac, parcă se îngălbeniseră și mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune, așternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit. De dimineață ... capul, lovi cu vârful aripii frunza care, de-abia mai ținându-se, căzu la rândul ei. Și lăvicerul de jos nu se mai îngroșă, din ce
Andrei Mureșanu - Un rămas bun de la Brașov
... mărturii, Spuneți greșalele mele, Șters să fiu dintre cei vii D-am făcut vro strâmbătate La dușman, amic sau frate! Voi, plăntuțe tinerele, Mielușei nevinovațți, Ce-ați fost sub grijele mele, Spuneți, v-am dat să gustați Vrun venin din mugur verde, Iarbă-de-fier, ce vă pierde? Rămâi, țară, sănătoasă, În al tău leagăn firesc, Nu-n deșert, că ești muntoasă, Încât ție nu-ți sosesc Caldele soarelui raze Ce ...
Dosoftei - Din Viața și petrecerea svinților
... Svinția-ta știi și pizma pentru carea-m fece Leon. Sârguiește de-mi agiută și-mi isțelește direapta. A Celui de Sus direaptă, ce-i dintru tine-ntrupată, Multe puteri ce ști face, și pentr-a ta rugăminte, Și direapta mea aceasta roagă-l să o isțelească, Să-ț fac cântări cum îți place, și-ntrupatului ... Nevrând să-nchine la idoli Necolae, S-au dat pre jărtvă lui Hristos în văpaie. STIH [PENTRU SFÂNTA ANA, MAMA FECIOAREI MARIA] Nu ca Eva, ce năștea grije și durere, Ce tu, Ano, ai născut cu bună părere. Ș-ai aplecatu-ț hiică ce-au născut pre Domnul, De-au rădicat osânda de preste tot omul. Cu a sa zămislire fără de păcate, Ș-au tins prestetot ... lumii Hristos duce Al său cap EvtasĂa,-n sabie, cu dulce. STIH [PENTRU SFINȚII PĂRINȚI UCIȘI PRIN SABIE ÎN MUNTELE SINAI] Sabii ce lucrară aciia morț multe, Ș-alțâi o pățâră bărbaț de mâni crunte. STIH [PENTRU CEI 33 DE PĂRINȚI UCIȘI ÎN RAITO] Ca-ntăi Rahil cuconi ... ...
Dimitrie Bolintineanu - Ștefan la moarte
... Fiul meu cel june! Voi, români doriți! Moartea mă culege dintr-ai mei iubiți. Dorul pentru viață nu mă-ntristă foarte; Omul chiar când naște face-un pas spre moarte. Viața-i ca fantasma cu chipul plăpând Ce prin nopți s-arată și se stinge blând. Omu-i ca un vierme ce-n țărână pare Un minut vederii și, lucind, dispare. Dar mă-ntristă foarte norul furtunos Ce pe cerul țării trece neguros; Soliman ce mâine poate se prepară A lovi cu moarte draga noastră țară. Ungurul cel falnic se supune lui. În poloni credință nu mai poți ... tare Nu desface toate pânzele ce are. Astfel pân? ce fieru-i nou să-l încercăm, Cu temeiuri bune țara să-nchinăm. Iar de-ar vrea să surpe legi și dalbe date, Să muriți cu toții pentru libertate! Nimeni nu e în lume mai disprețuit Ca cel rob ce poartă jugul mulțumit, Nimic nu ne-nsuflă hulă ca poporul Ce dorește viața cu robia, dorul! E mai demn, mai nobil, oameni și pământ Fața lor să-și schimbe sub un dalb mormânt, Decât în robie ...
George Topîrceanu - Al. Depărățeanu: Vara la țară...
... era să mor De urât și de-ntristare Beat de soare Și pârlit îngrozitor! Acolo, când n-are treabă, Orice babă Este medic comunal. Viața ce aci palpită E lipsită De confort occidental. Nu există berărie, Nici regie... Doar un hoț de cârciumar Care are marfă proastă Și-o nevastă Ce ... c-o sculă Minusculă Cu pretenție de nas... Când se ia câte-o măsură, Lumea-njură Pe agentul sanitar Și-l întreabă fără noimă: — Ce-ai cu noi, mă? Pentru ce să dăm cu var?... Ale satului mari fete Fără ghete Ies la garduri pe-nserat... (Am văzut aci-ntr-o noapte Niște fapte Care m ... piară De căldură și de praf! Mie dați-mi străzi pavate, Măturate, — Dați-mi cinematograf! Ca un fluture pe floare, Beat de soare, Pentru ce să mor așa? Nu mai vreau țărănci naive, Primitive... Mie dați-mi altceva! Dați-mi, dați-mi strada-ngustă Unde gustă Omul viața mai din ...
Ion Luca Caragiale - Știri franceze chestiunea Dobrogei
... un izvor absolut sigur, totuși facem rezervele noastre în privința unor amănunte. De aminteri, corespondența aceasta are destulă importanță pentru a ocupa locul, ce credem de cuviință a-i da. Incidentul român cu Dobrogea, după această corespondență, datează de aproape cinci luni. Mai nainte chiar de a ... Șuvalof, în trecerea lui prin Buda-Pesta, n'a atins acolo nicidecum cestiunea Dobrogei și României, declarând că nu știe nimic din incidentele ce
Ion Luca Caragiale - Succesul "Moftului român"
... publice. Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenții. Nobila misiune el nu și-a luat-o din interes, pentru că n-ar fi putut face ceva mai de seamă; nu pentru un mizerabil câștig el și-a luat spinoasa carieră a luminării concetățenilor săi; nu din ... fi rău nu va fi bine! Cu așa brutari conștiințioși, desigur că opinia publică trebuie să fie destul de bine hrănită. Și iată dar ceea ce explică într-un mod neîndoios succesul Moftului român. De la apariția lui, acest organ, care tinde a fi formula exactă a opiniei ...