Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (SE) MARI
Rezultatele 1451 - 1460 din aproximativ 1955 pentru (SE) MARI.
Dimitrie Bolintineanu - La pizmă
... și iubirea Și faci zilele amari. Tu faci ca să nască calomnia rea; Ăst cărbun ce arde fruntea ce atinge Dar care mânjește, după ce se stinge Însuși pe acela care îl ținea. Tu-mpletești cununa morții La maptirii renumiți, Tu tragi jos în lume sorții Regilor neodihniți. Pizmă, orișiunde naște ... de pălește viață, tinerețe, Dulce bucurie între muritori, Fragedă junie schimbi în bătrânețe Și prefaci în lacrimi ale vieții flori! Nimănui nu dai cruțare! Când se varsă-al tău fior, Regii sunt a ta suflare Și pălesc pe tronul lor. Cei ce-i înconjoară cearcă-a ta ... Și pe cel ce merit are Îl ascunzi, când nu-l lovești. Cum în bătălie vulturul de pradă Urmă o armată, șade priveghind, Și când se doboară corpuri în grămadă, Se aruncă-asupra-i însetat crocnind, Astfel tu aștepți în noapte Laurii a se
George Coșbuc - Drumul iubirii
... conduce Navele spre-al Nopții drum, Predica-n moscheie-odată: - "Dumnezeu, el ne iubi, Să-l iubim și noi." Într-asta Ben-Said grăbit veni: - "Mare-nvățător al nostru, Cel de-Alah din cer trimis! Mi-am pierdut de ieri măgarul, Și-am avut ast' noapte-un vis Șă te-ntreb ... Nu-i convins că peste veacuri Până-n zilele de-apoi Singura iubire este Sfântul drum adevărat?" Toți tăcură. Ahmet singur, Un bătrân întunecat, Ridicându-se, răspunse: - "La ce-a dat-o Dumnezeu? N-am știut-o niciodată, Spune-mi ce-i, s-o știu și eu!" Baiazid încet ...
Ștefan Octavian Iosif - Lui Eminescu (Iosif-Anghel)
... suntem noi, Nevârstnicii romantici, sentimentali de-ieri, Care plângeam cu tine și-a tale mari dureri Ni le-nsușeam, asemeni acelor neofiți, Ce se visau aieve pe cruce răstigniți Și resimțeau tot chinul, batjocora și-amarul, Ce le-ndurase-odată și Christ urcând Calvarul? ... Sunt ani de-atunci… și ... nu mor niciodată!... Ce pelerini cucernici, trudiți de lungul drum, Ne ridicăm privirea spre tine și acum Abia ne dăm noi seamă ce sfânt și mare ești: Ce sus, tot mai puternic, mai mândru străjuiești Umplând tot orizontul cu raza ta cea clară, Întocmai cum în zare luceafărul de sară Pe ...
Dimitrie Anghel - Lui Eminescu (Iosif-Anghel)
... suntem noi, Nevârstnicii romantici, sentimentali de-ieri, Care plângeam cu tine și-a tale mari dureri Ni le-nsușeam, asemeni acelor neofiți, Ce se visau aieve pe cruce răstigniți Și resimțeau tot chinul, batjocora și-amarul, Ce le-ndurase-odată și Christ urcând Calvarul? ... Sunt ani de-atunci… și ... nu mor niciodată!... Ce pelerini cucernici, trudiți de lungul drum, Ne ridicăm privirea spre tine și acum Abia ne dăm noi seamă ce sfânt și mare ești: Ce sus, tot mai puternic, mai mândru străjuiești Umplând tot orizontul cu raza ta cea clară, Întocmai cum în zare luceafărul de sară Pe ...
Antioh Cantemir - Șerpele și matca de albine
... spuie: că este preafrumoasă, Că are multe daruri, că-i lumii prețioasă. Îi laudă puterea, așezământul blând, Cu care chibzuiește albinele la rând; Apoi folosul mare ce lumii se aduce Prin grele ostenele din fagurul cel dulce. Adăogând a zice: Tu foarte vrednic ești A ta împărăție că o învecinești ...
Antioh Cantemir - Șoarecul de țară și cel de oraș
... gustoase de pre la țări străine; Deci târgovățul falnic pre șoarecul țăran Îndată îl cinstește cu niște parmezan, Îl pune pe covoare... când iată zgomot mare La ușă se aude, și preste așteptare C-un om în casă intră un câine medelean; Iar șoarecii aleargă, s-ascund pe sub divan, Nu suflă, pân-în ...
Ion Luca Caragiale - Sonete (Caragiale)
... Dorința cea sublimă de sacra libertate. Urăște lumea sceptrul. A fi supus e trist! Decât să servi un rege, durere nu-i mai mare, Dar... lumea se supune, c-o nobilă-avântare, Când sceptrul este arta și regele artist. SONET Unui cavaler de industrie Fals, malonest, venale, hidos ești, cavalere! Prea bine ...
Mihai Eminescu - Nu mă-nțelegi
... în brazdele veciei, Ca repedea rotire a undelor albastre Gândirea noastră spuma zădărniciei noastre, Iar visuri și iluzii, pe marginea uitării, Trec și se pierd în zare ca paserile mării. Și ce rămâne-n urmă în noi decât obscura Și oarba suferință ce bântuie natura? Și azi când am ...
Mihai Eminescu - Nu mă înțelegi
... în brazdele veciei, Ca repedea rotire a undelor albastre Gândirea noastră spuma zădărniciei noastre, Iar visuri și iluzii, pe marginea uitării, Trec și se pierd în zare ca paserile mării. Și ce rămâne-n urmă în noi decât obscura Și oarba suferință ce bântuie natura? Și azi când am ...
... Traian Demetrescu - Împreună Împreună de Traian Demetrescu Pornit-au inimi singuratici De tineri și fecioare, Să dea de urma fericirei, În lumea asta mare. Și fiecare se pierduse Pe-un drum deosebit, — Deși spre fericire nu e De cît un drum menit. Și singuraticile inimi În lunga rătăcire. Pierit-au multe ...
Vasile Alecsandri - Ștefan Vodă și codrul
... Codrul puse a vui, Brazii a-și însufleți, Pe stejari a mi-i trezi. Iar copacii mari și mici Se făceau ostași voinici, Și spre domn înaintau Și din gură cuvântau: Să trăiești, măria-ta! Hai la luptă, hai, Ștefane; Du-ne-n oardele dușmane ...