Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I��I
Rezultatele 1421 - 1430 din aproximativ 3413 pentru I��I.
Garabet Ibrăileanu - Privind viața
... Garabet Ibrăileanu - Privind viaţa Privind viața de Garabet Ibrăileanu Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă ... impune penibil, minciuna contrazicând raporturile reale din lume, prea clare și tiranic impuse minții inteligente. Mai degrabă vei păstra relații bune cu cineva dacă nu-i dai nimica, decât dacă-i dai mai mult decât poți continua să-i dai -- sentimente sau lucruri. Omul nu renunță decât la ceea ce nu-i trebuie, ori la ceea ce e imposibil. Dar pentru aceasta i se cere multă filozofie. Numai imaginile amorului, antidotul morții, pot ținea piept, în Conștiință, imaginii terifiante a morții. De zece ani ești prieten ... iubirea de oameni, pentru că cel dintâi este mânat de mobile mai puternice și mai durabile. Când o femeie îți dă în sfârșit fericirea, nu-i așa că privești cu atâta simpatie lumea întreagă, încât îți devine simpatică chiar și femeia pe care ai părăsit-o și pe care n-o ... prudenți. Omul, creând civilizația, a făcut tot ce a putut ca să-și dezvolte inteligența pe dezagregarea instinctelor. Și acuma nu- ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ursita
... 260, 264, 266, 268, 27l, 274. Versiunea nouă în „Revista literară și științifică“, 1876, numerele 2, 3, 4. Ambele versiuni neterminate. Cuprins Partea I Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI Partea a II-a Capitolul I
Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său
... n-om să fim așa degrab stăpânitori celor trii case a lui M. Oront. VALER: — Du-te de găsăște pe Lizeta, vorbești-i din parte me, după aceea vom lua măsurile noastre. CRISPIN:— Pre bine. VALER: — Eu mă duc să te aștept acasă. (Să duce.) PERDEAUA ... duhul care am, așa să trăiesc, aș fi făcut păn acum mai mult de o bancherută! PERDEAUA AL 3-LE CRISPIN, LABRANCHE LABRANCHE: — Nu-i acela Crispin? CRISPIN: — Oare pe Labranche îl văd eu? LABRANCHE: — întocma, Crispin, el însuși! CRISPIN:— îi Labranche sau mori! Norocita întâlniri! Vin ... hudiță dosâtă un neguțitori strein ca să-l întreb, pentru curiozita, vești de la țara sa și cum el nu știe franțozăști, au socotit câ-i cer punga, au început a striga „tâlharii“!! Straja vine, m-au socotit de tâlhari, mă duc la catarg unde am șăzut ... noi facim împreună tot feliul de berbantarii. Aceasta mă eglendisăște, aceasta mă întoarce de la facirea de rău. CRISPIN:— Nevinovata viiață! LABRANCHE: — Așa-i? CRISPIN:— Cu adivărat. Dar spune-mi, Labranche, ce cauți la Paris? Unde te duci? LABRANCHE: — Mă duc într-această casă. CRISPIN: — La ...
Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos
... să citesc eu, în manuscript, cartea românească ce tu ai compus sub titlul de Manualul vânătorului și, după citire, să-mi și dau părerea asupră-i. Pentru atâta încredere, nu am cum să-ți mulțumesc; dar, teamă-mi e că, acordându-mi mie o așa amicală și lingușitoare precădere, n-ai ... pe limba ei piere. Fie acestea zise din capul locului, ca nu cumva să se întâmple ca vreunui cititor, scârbit îndată de urâtul precuvântării, să-i vină răul gând de a lepăda cartea ta din mână, mai nainte chiar de a fi intrat în materia ei, tratată ... ajutat de câinele său și să lovească fiara sau pasărea în fugă ori în zbor. Nu tăgăduiesc; în principiu trebuie să aibi dreptate. Dar ce-i faci firii? căci mie unuia, dacă cumva mi-a plăcut vreo vânătoare, apoi a fost tocmai din acelea în care picioarele ... pe lume decât aceea care o gustă cineva când, prin pustiile Bărăganului, căruța în care stă culcat abia înaintează pe căi fără de urme? Dinainte-i e spațiul nemărginit; dar valurile de iarbă, când înviate de o spornică verdeață, când ofilite sub pârlitura soarelui, nu- ...
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi
... se teme de concurență cine se teme să facă dragoste cine în fața plutonului de execuție cere să fie legat la ochi S Ă F I E B Ă T U T C U P I E T R E și au venit/și n-au văzut și au văzut/și n-au auzit și au auzit/și n-au știut ...
Cincinat Pavelescu - Greierul și furnica (Pavelescu)
... bage-n gură Atunci pleacă, plin de frică, La vecina lui furnică, Și se roagă, pânla vară Ca de foame să nu moară În hatâru-i să renunțe La vreo câteva grăunțe. Și făcându-și vocea blândă: Jur pe cinstea mea de greier! Ți le-ntorc cam după treier! Și-ți ...
Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor
... Dacă ești get-beget moldovan, dacă nu ești neologist, dacă nu ești abonat la nici o foaie românească, negreșit că cu un aer oțărât mi-i întreba ce-i prudă ? Și eu, cu tot respectul ce trebuie să aibă un scriitor dinaintea unui public așa de învățat ca al nostru, ți-oi răspunde că ... n-are nume, dar însemnează o femeie a căreia numai urechile, rareori și ochii, îi sunt curate, care sufere tot, numai să nu-i zici pe nume, care, când vede PassĂ©-minuit la teatru, sau se trage în fundul lojiei, sau își astupă urechile și fuge cât poate, strigând ... papagalul damei de gazdă. Acela care ar îndrăzni să arate vro idee neatârnată se pune în primejdie de a vedea pe gazdă că-i întoarce dosul: maniere toute neuve de faire les honneurs de son salon . Pruderia, dar și tirania stăpânei casei lipsea cu totul din societatea-modelă care ... șchioape, chioare, vornicese, bănese, pitărese, negustorițe, băcălițe, țigance și alte asemene creaturi ce se nasc, cresc, se mărită, fac copii și mor. Dar femei , asta-i cam greu. Dar poate mi-a zice un pedant, ce fel de fleacuri vorbesc, și oare tot ce nu-i ...
Ștefan Octavian Iosif - Cătră tinerii poeți
... Ştefan Octavian Iosif - Cătră tinerii poeţi Cătră tinerii poeți — 1901 — de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție I Întunecată-i steaua țării noastre... Înstrăinați trăim în zile grele, Și viitorul — plin de semne rele — Vestește lacrămi numai — și dezastre... Spre voi se ... osteniți, ca-n asfințit de seară, Ci — treji la mîndrul sunet de fanfară — Veniți cu suflet și cu voie bună Spre soarele ce-i gata să răsară, Să înălțăm iar flamura străbună A dragostei de lege și de țară ! II Cîntați umbriți de-a flamurei ...
Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri
... și țurțurii de gheată, ale cărei palate sunt clădite cu troian. Baba cochetă și sulemenită se mirează în oglinda râurilor înghețate și poartă pe frunte-i o coroană de briliante ce te pătrunde de fiori când o privești și te preface în sloi când te atingi de dânsa. E timp de ... reformatori, în locul acelor de Don-Juani de trotoires, acelor de salvatori patentați de patrie, acelor de invidioși care stupesc veninul lor spre tot ce-i mai sus decât dânșii, chiar deși sunt convinși că stupitul cade tot pe obrajii lor etc., etc. Fapte pentru fapte... istoria va judeca valoarea acelor ... bieții căpitani de vapoare se întorceau totdeauna fără izbândă din expedițiile lor, retrăgându-se furioși în portul de la Samos. Laurent râdea de ei, poreclindu-i amirali Bredouille. Una din acele bande de pirați devenise mai cu seamă o calamitate pentru corăbiile de transport. Ea, fiind urmărită de aproape de către ...
Petre Ispirescu - Zâna zânelor
... plin de obidă și de mâhnire, socotind că este sec de noroc, căci, se gândea el, ca ce era să găsească în acel copaci? Nu-i fu destul că nu-și aflase acolo pe scrisa lui, nu-i fu destul că făcuse atâta cale în deșert, se mai pomeni, când vru să plece de lângă copaci, că se agață de spinarea lui o ... mai mare viind, se duse și fiul ce mic la împăratul, însă singur, căci nu putea să ia și pe zână, măcar că era să-i fie logodnică. Când, se pomeni cu dânsa că se prinde în horă lângă dânsul. Nu mai putea de bucurie, când o văzu. Se fălea, nene ... mâncau foile. Își scoteau și ei focul jucând în horă cu roabele zânei. Seara iară se puseră la masă. Fiului celui mic al împăratului, ce-i dă lui dracul în gând, se scoală de la masă, se duce în cămara lui, ia pieile de bufniță și le aruncă în foc, apoi ... sfădiți voi? - Când se încalță cineva cu opincile, trece marea ca pe uscat. Când pune căciula în cap, nu-l vede nici dracul, măcar de i
... care se stinge, El moare-n creanga ruptă de vânt, El moare-n steaua care apune; Și tot ce cade și tot ce tace Moartea-i arată, de moarte-i spune, Pân se cufundă barca-i