Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CEL MULT
Rezultatele 1421 - 1430 din aproximativ 1508 pentru CEL MULT.
George Topîrceanu - Catrene Catrene de George Topîrceanu ,,N-o să mai iubesc", zisese Biată-mi inimă naivă, Dar văzându-te pe tine, A căzut în recidivă. Supărările iubirii Sunt ca ploile cu soare: Repezi, dar cu cât mai repezi Cu atât mai trecătore. Musafiri la mine-acasă, Fără să-i poftesc vreodată, Am un șoarec, doi păinjeni Și, din când în când, o fată. La fereastra ta-mi zâmbiră Toate florile din glastră, Numai floarea cea mai dulce A fugit de la fereastră. Cum pierzi noaptea cu cititul! Am trecut din întâmplare Și-mi venea, așa, să intru Și să suflu-n lumânare... Zici că la război, iubito, Vii cu mine fără preget... O, dar cum plângeai asară, Când te-ai înțepat la deget! Greu mi-i, dragă, fără tine Și te chem de-atâtea ori, — Nu din zori și până-n sară, Cât din sară până-n zori... Multe-i spun când nu m-ascultă, Dar tresar și tac din gură Când, c-un zâmbet, își ridică Ochii de pe cusătură. Ochii negri, fața albă Păr întunecat și mare, Inima — un sloi de gheață. Alte semnalmente: n-are. Draga mea, fără cuvinte, ...
Ion Luca Caragiale - Tot Mitică
... Caragiale - Tot Mitică Tot Mitică de Ion Luca Caragiale Apărut în 1901 - De ce trage clopotele, Mitică? - De frânghie, monșer. * Doi jucători de biliard, unul mult mai forte ca altul, fac o partidă. Mitică s-a încurcat la privit și numără punctele. După o serie a jucătorului ... de plăcere. Vagonul este plin de lume. O doamnă, intrând: - Nu mai e nici un loc liber pentru mine... - Ba da, doamnă, mai este unul, cel mai comod... - Unde?... - În inima mea... * La cafenea. Mitică: Băiete, un șvarț!... Chelnerul pleacă să execute comanda. Mitică: Băiete! Chelnerul se întoarce. Mitică: Să fie ...
... ochi și pe buze, trecînd parcă de pe marginea trandafirului pe marginea gurii ei. Și tot mai alb și mai lunar a venit cel
Gheorghe Asachi - Dorul (Asachi)
... Gheorghe Asachi - Dorul (Asachi) Dorul de Gheorghe Asachi Oare veni-vei, idol vieței mele? În acest redi eu te-aștept de mult. Mută-i de-atunci duioasa filomele Ș-al meu suspin singur eu l-ascult. A florei timp m-au fost văzut aice, Când ...
Mihai Eminescu - Când se juca Elisa M%C3%BCller...
... Ca o mamă blând și lin Ce-un copil răsfață, Mângâiat-ai fruntea mea Și m-ai strâns în brață. Ah, cât te iubesc de mult! Cine mă învață? Eu mă duc, te părăsesc  Nu mă privi șuler, La spectacol mă pornesc, Stăi să-mi văd de guler. În teatru ... Mi l-ai dat roșind, plângând Când ai fost  ciudată. Ah, surâde-mi înc-un pic Și nu-mi fi ursuză. Căci cu degetul cel mic Te ating pe buză. Și șoptește-mi un nimic Nimeni să n-auză. Astăzi e duminecă. Pac! și una bună. Eu te las și ...
Alexandru Macedonski - Cântecul și poetul
Alexandru Macedonski - Cântecul şi poetul Cântecul și poetul de Alexandru Macedonski Când se naște într-o țară mică, — cine e poet, Dacă simte-a lui făptură că e roasă de-un regret, E desigur de regretul c-a născut. — El cântă, scrie, Și abia în câte-un suflet, află câte-o simpatie. Încolo, cine-l citește, sau de pizmă e cuprins, Sau cu inima închisă și-n citire nedeprins Cartea i-o silabisește. Dar de ce de insomnie doborât, — poetul cântă, Ș-având toate împotrivă inima și-o mai frământă Să mai lase pe hârtie ca să treacă-al său condei, Ce fixează note de-aur pe al foilor temei Pentru ce mai împletește cu argint și cu mătase Stofele predestinate urme multe să nu lase. Visul ce ne tot șoptește? Liliacul alb și roșu harpa sa o coronează, Al său cântec, ca sideful strălucește, — și vibrează Mai curat decât un sunet de cristal. — Armonios Ca un țipăt de vioară sub arcușul mlădios, Smulge lacrimi. — Blând și dulce se înalță; — câteodată, De se-ncarcă cu mânie vânătă și nenfrânată Este pentru vinovați. Iată cântecul. — Poetul pentru ce- ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epistola I
... vor cădea pe pământ, Știe că a judecății cumpănă nu se clătește Și nu-i lăsa să s-ascundă adevărul acel sfânt. Pentru cel iubit de slavă, a merge pe a ei cale Îndemn foarte plăcut este. Caracterul tău firesc, Conștiința ta curată și dulci ... scăpat. În obștescul bine însă și al meu în parte este, Căci șezând în capitală mai ades nădejduiesc A priimi de la tine mult dorita mie veste, Că te afle-n sănătate, știind cât te prețuiesc, De mă crezi că tot sunt vrednic de a ta prietenie ...
Ion Heliade Rădulescu - Fata lui Chiriac
Ion Heliade Rădulescu - Fata lui Chiriac Fata lui Chiriac de Ion Heliade Rădulescu Aveam o rudă, și acea rudă avea un vecin, pe care îl chema Chiriac. Acel Chiriac avea o fată tânără și cam frumușică, ca toate fetele tinere ce nu sunt urâte. Ruda mea iară avea soție, ca toți oamenii însurați, și soția lui avea un văr. Vărul acesta era neînsurat, era un flăcău unguresc care se prefăcea înamorat și atunci când nu era, ca să-și dea un aer de om simțitor și plin de pasiune. Când însă îi și cădea cineva tronc la inimă, atunci era numai foc și inimă albastră. Într-o zi văzu pe fata lui Chiriac; flăcăul își răsuci mustața și se uită șoimește la dânsa; îi căzu, cum ziserăm, tronc la inimă; biata fată însă n-a știut nimic până în ziua de astăzi. Flăcăul nostru acum nu era ziuliță să nu vorbească tot de fata lui Chiriac: orice vorbă se deschidea, el mâna conversația pe departe cu dibăcie, și de ici, de colo aducea vorba tot de fata lui Chiriac. Începea laudele și disputele de biata fetișoară. Fetele frumoase adeseori sunt criminale în ochii femeilor de ce să ...
Nicolae Dimachi - O adunare de trii cocoane
... să merg și eu să văd. — Drept să-ți spui, acest bărbat Vrednicu-i de lăudat. Îl vezi, bade, că la toate Îi mai mult decît să poate. — Lasă-l la bată-l pustia, Că-mi umplură mișălia, Că nu știi ce-o mai făcut Ghețului Lapte-Bătut ? â ... doi într-o butcă Ca cînd dracul îi apucă, Așa strigă și vorbesc, Ori pe semni să sfăduiesc. — Ei, îl știu, îi Constandin Nătărăul cel deplin, Împreună cu Iordachi. Gugumanul lui Dimachi. — Adevăr că-i gogoman Nu plătești nici un ban, Căci cu totul chiulhaniu, Nu-i ca Razu ...
Traian Demetrescu - Două dimineți de aprile
... opri a doua oară, — Durerea lui nu mi-o ascunse; — Privind spre culmea unui munte Aceste vorbe îmi respunse: Vezi norul cel aprins de raze Și ușuratec ca un fum? Imi amintește-o dimineață, De sînt trei-zeci de ani acum. Și tot de-asupra-acestor locuri ... glasul ei părea că este Un cîntec de privighetoare Și Ema mea în groapa rece Dormea în noaptea ei de ghiață; Dar o iubeam mai mult
Ștefan Octavian Iosif - Un vis, 2
Ştefan Octavian Iosif - Un vis, 2 Un vis de Mihail Lermontov Traducere de Ștefan Octavian Iosif . Publicată în Foaie interesantă , 6 iulie 1897 După Lermontov La Daghestan, în valea cea pustie, Rănit la piept, zăceam în nemișcare: Bătea în flăcări rana încă vie, Și sîngele zbucnea în picuri rare... Zăceam însetoșat; nesimțitoare Stau stîncile pleșuve-n jurul meu, Și scînteia în arșița de soare Nisipul galben. Eu dormeam mereu... Visam că-n țara mea e sărbătoare, Vedeam saloane strălucite, pline De musafiri voioși; și, zîmbitoare, Femei frumoase se gîndeau la mine... Doar una sta-ntr-un colț uitat de lume, Părea că nici nu vrea s-o ia în seamă; N-o atrăgeau pe ea nici danț, nici glume, Ea urmărea un vis cu multă teamă: Departe-n vale un rănit zărea Și-i cunoștea atît de bine chipul ! În agonie rana tresărea Și-un val de sînge înroșea