Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU
Rezultatele 1421 - 1430 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.
Dimitrie Bolintineanu - La lampa mea
... Dimitrie Bolintineanu - La lampa mea La lampa mea de Dimitrie Bolintineanu Tu te consumi, o, lampă! dând raze luminoase. La lucrul meu ca tine eu însumi mă consum, Voind a da lumină acestei țări frumoase Ce relele supun. Avem aceeași țintă, aceeași misiune, Dar tu de ... lampă-ai ruginit, Și eu de când serv țării, vai! trebuie a spune? Cu inima-am slabit! Și n-am produs nimica! Acum ca altădată Copiii săi cei vitregi în taberi se dezbin. Acum ca mai-nainte ea este-ngenucheată Sub jugul cel străin! Nu simte nici durerea ce suferă de heară, Nu simte nici rușine de umilința sa, Nu simte că mai bine într-un mormânt să piară Decât a se pleca! Tu știi, o, dragă lampă! acele nopți amare, Trecute în veghere, ca să-i aflăm cântări, Prin care să-i aprindem, în sufletul ei mare, Frumoasele-aspirări! Dar vântul de la dânsa au dus aceste cânturi; Ea nu le-a ascultat. Tot astfel și suspinu-i s-a mestecat pe vânturi Și lacrima-i cu sânge în râuri a ...
Ștefan Octavian Iosif - Frumoasa Irină
... Soarele pe dealuri s-a-nvălit în ceață... Galbenă de spaimă vine-n fuga mare : — Mamă ! grea furtună amenință-n zare... Negri ca păcatul nouri se ridică... Inimioara toată mi-a-nghețat de frică ! — Draga mamii, dragă! Vestea ta nu-i bună ! Nu-s nici nouri negri, nu-i nici grea furtună... Ci păgînătatea într-acoace vine, Ca să mi te ceară, Irino, pe tine... Crește-n zare goana pulberii stîrnite, Zguduie pămîntul ropot de copite... Aleargă prin casă bătrîna și plînge, Frumoasa Irină ... și frînge : — De-acu, mamă dulce, rămîi sănătoasă, De te-a-mpins păcatul să mă faci frumoasă... Fost-ar fi mai bine să mă-nghiță iadul Decît să mă vadă roabă Țarigradul !... ...Spumegînd se bate Dunărea pe maluri, Caicul pornește clătinat pe valuri, Soarele preschimbă apele-i în sînge, Frumoasa Irină se roagă ... tulburată, Frumoasa Irină stă îngîndurată, Șopotind se-ngînă valurile-n spume, Parc-ar tot striga-o cineva pe nume... „Nu-i seraiul vrednic tu să-i fii podoabă ! Nu-i vrednic sultanul să ...
... sau murinde, Ce trec prin amintire c-un farmec nedescris; Așa-n restriștea vieții, poetul, și el tace, Cu inima rănită în pieptul sângerat, Nimica nu-l mai mișcă, nimica nu-i mai place Și-l află-orice simțire cu sufletu-nghețat. Ca el e și matrozul corabiei oprite... Avântul și-l legase de-al vasului înot, Iar apa oglindește priviri nensuflețite, Și mută se întinde oglindă pestetot ... Sunt triste, oh! sunt triste momentele acele, Căci inima rănită a bietului poet Adoarme ca și marea sub cerul plin de stele Și nu mai cântă-ntr-însul speranță, nici regret. Precum însă deodată la-ntâia adiere Corabia tresare pe-al undei sân amar Și pânzele se umflă ș ... hârtie a versului panglică, Iar sufletul în urmă își lasă corpul greu. Lirismul și satira se joacă pe-a lui frunte Ca fulgere desprinse din foc dumnezeiesc, Nou Moise, el se urcă atunci pe vârf de munte Și alte legi sădește în sufletu-omenesc. Deși în urmă ... iau viață, le simte cum trăiesc... Le-aude bucuria sau lunga lor plânsoare În vecinica mișcare pe care-o-ndeplinesc; Coboară printre oameni și știe să mângâie, Și cântecu-i se varsă ...
Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați
... meu, de tine. Departe, peste munți și văi, E casa ta cea mică... Sînt duși în sat părinții tăi, Și-n prag stai singurică... Că nu-s un vultur... să mă salt Din plaiurile-aceste, Și ca un fulger din înalt Să cad fără de veste, Și să te iau cu mine, sus, Și să te duc la mine, Departe, unde lacrimi nu-s, În zări în veci senine. V Este ceasul cînd truditul Muncitor voios aruncă La o parte grija zilei Și uneltele de muncă ; S-au ... bătrîn, Ce-mi povestea Minuni adînci din cuibul lui de brazi... — ...Demult, demult, trăia un neam păgîn De oameni mai puternici și mai mari Ca oamenii de azi, P-aceste plaiuri binecuvîntate... Ei nu știau de sapă și de plug, C-aveau de toate cele din belșug, Așa precum le-a fost lăsat Preasfîntul... Și au venit ... îngînau eternele lor basme În noaptea fără fund a negrei peșteri... XI Fantastic norii se-nveșmîntă, Străpunși de suliți lungi de aur, Și ca-ntr-un lac de sînge crește Întreaga zare-nspre coclaur. Semn de război !... Un glas de bucium, Din văi, mă face ...
Dimitrie Anghel - Reveria unei statui
... Pe piedestalul lui de marmoră, din ziua solemnă cînd buciumul a sunat prelung și alba pînză ce-l acoperea a căzut ca luată de vînt, pe calul de bronz, cu piciorul ridicat, gata parcă să pășească de pe soclu, înțepenit puternic în scări, ținînd în dreapta buzduganul, cu cununa de bronz pe creștet, Ștefan-Vodă privește parcă înaintea lui peste ... a visat plecîndu-și capul pe mînă în ceasurile de îndoială. E jilțul lui, în fața căruia au venit și au îngenunchiat atîți năpăstuiți ca să asculte cuvîntul de judecată, e jilțul lui părăsit la Cetatea Neamțului, de unde a plecat într-un ajun de bătălie. Pete roșii de ... pînă să prindă bine cuvîntul, o suflare de vînt venind a împrăștiat din nou tot norodul acela adunat, a golit piața ca prin farmec... Îndărătul lui un ceas a bătut, și tot soiul de oameni, unii cu figurile necăjite și triste, alții cu ochii șireți ... străine de jidovi adulmecînd după chilipiruri au început să roiască spre vechile curți unde ținea el sfat odată. Și i se păru parcă ciudat că
Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor
... cu noi și mari amatori de muzică, aduseră în țară o mulțime de cîntăreți de sarai și bisericești și, în mai puțin de un secol, nu numai că strică cu totul muzica bisericească și lăutărească, dar schimbă chiar caracterul tonurilor, alterîndu-l atît de mult, încît astăzi ar trebui să inventăm un nou sistem de armonie ca să putem acompania un mare număr din cîntecele noastre, căci cu cel europenesc nu este cu putință a ne servi. Dacă culturii muzicei noastre ar fi cunoscut sistema de notațiune muzicală, negreșit că s-ar fi conservat ... instrumente și scoaterea altora. Noi am aplaudat această dispozițiune și suntem cu totul pentru dînsa, fiindcă tinde la divulgarea muzicei europene în masele populațiunii noastre. Nu știm ce baze de plecare vor fi luat reformatorii lăutarilor în lucrarea proiectului lor, și de aceea nu putem a ne pronunța definitiv asupra reformei. Părerea noastră este ca, pe lîngă instrumentele actuali, să se adauge un primo-clarinet, o trombă solo, un trombon tenore și un violon contrabas, iară naiul și cobza să nu ...
... Alecsandri - Puntea Puntea de Vasile Alecsandri Șoapta nopții se aude suspinând încetișor; Arborii prin întuneric dau un freamăt sunător, Și deodată Aurora se ivește radioasă, Ca un ochi ce se deschide sub o geană luminoasă. Dulce, veselă, rozie, scumpă ca un vis iubit, Ea-și ia zborul peste lume de la mândrul răsărit Și-întâlnește-n a sa cale o copilă cosânzeană Ce ... și-n sân poartă odoleană. [1] S-a oprit copila tristă pe o punte de stejar, Plânsu-i lin pe sân îi cade ca un scump mărgăritar; Iar pârâul de la maluri smulgând floare după floare, Le depune cu șoptire lângă albele-i picioare. „De ce plângi?... îi ... zice-o rază pe-a ei frunte strălucind. Tu ești jună, ești menită să trăiești, să mori iubind; Pentru tine-orice durere trebuie ca să se curme... Nouri sunt ce nu fac umbră și dureri ce nu lasă-urme.â€� ↑ Fetele de la țară își fac scăldătoare de năvalnic ( pteris ) și poartă pe ele flori de odoleană ( valeriana ), pentru ca să
Dimitrie Bolintineanu - Doamna lui Neagu
... Doamna lui Neagu Doamna lui Neagu de Dimitrie Bolintineanu Neagoe cel Mare în al său palat Ce domnește p-Argeș zice întristat — ,,Monastirea noastră nu e săvârșită Și a mea avere este isprăvită! Dragi ostași, ce ziceți, nu ar fi păcat Ca să înceteze lucrul minunat?" — ,,Biruri noi pe țară pot ca să se puie!" Au răspuns ostașii ca să îl mângâie. Zic și ei decide biruri pe români De la cei mai tineri pân' la cei bătrâni. Doamna intră-n sală. Grațiile sclave Împletesc ... uzi de rouă spre pământ se-nclin; Rumenind la față ea vorbește lin — ,,Voi vreți biruri nouă! Neagoe, te teme! Mâine toată țara o să te blesteme. Astă monastire ce atât iubești, Printre fum de lacrimi poate s-o privești! Iată diamanturi! Vinde-le și-urmează Nobila lucrare ce te ... pot purta Când femei pe față lacrimi vor păstra." Zice și arată un paner de aur Unde închisese gingașul tezaur. Ea îl dă. Și fața ca un frag cocând, Rumenă surâde, drăgălaș și blând. Un bătrân se scoală și-asfel le vorbește — ,,Inima străbună încă viețuiește. Țara care naște astfel ...
Alecu Donici - Norocul în vizită
... vizită de Alecu Donici Când norocul schimbă pasul N-aduc ani ce-aduce ceasul N. N. Norocul pururea de toți e blestemat Că cine boierii nu are, Sau cel ce nu-i destul bogat, Toți, de la mic și pân' la mare Găsesc norocul vinovat. Când dimpotrivă el, ca orbul rătăcit, În lume nicăiuri nu stă statornicit; Ci umblă-n vizite, atât la împărați, Precum la negustori, la domni și la magnați, Și poate mâni va fi în bordeiașul meu ... trebuie să fii tu singur lucrător, Să iai aminte bine Și vreamea să nu pierzi Când de prilejul bun favorisit te vezi; Căci el ades nu vine. Iar dacă n-ai știut atunci să folosești, Apoi fără cuvânt norocul ocărăști. În margine de târg era o casă mică, Trei frați în ea trăia, ce nu sporea-n nimică, La orice se-ncerca, lor le mergea pe dos Și-adese blestema norocul ticălos. Pătruns de-a lor strigare, Norocul ... ceielalți Și vara lângă dânsu-au stat nedezlipit. Dar numai ce folos, Că peste vară el tot muște au gonit, Însă așa de norocos, Încât nu da o dată ...
Andrei Mureșanu - Simpatie la Viena
... Andrei Mureşanu - Simpatie la Viena Simpatie la Viena de Andrei Mureșanu Spune-mi, mamă, ce să fie, Ce mă trage-așa cumplit, Cât abea aștept să vie, Ceasul care e menit, Ca să-mi treacă pe-nainte În pas bine regulat Cavalerul cel cuminte De ostași încunjurat. Ah, mamă, sunt vulnerată D-o săgeată care-n veac Va ... o vindec nu am leac. Mă usc, mamă, pe picioare, De mă culc, de stau sau șed, Nicăiri n-aflu răcoare Ceas bun, sau minut nu văd. Ce te prinde dar mirare, Măiculiță, când mă vezi, Că mă scol de la mâncare Numai ca să mă așez Vizavi cu-a lui ședere Ochii mei în ochii lui, Să-l descriu după plăcere, Când altă scăpare nu-i. De mă duc la promenadă, Ochii-mi zboară-n sus și-n jos, La surori fac semn să șadă, Și-ntorcându-mă dau dos, Fac pasuri înduplecate Cu scop ca să-l întâlnesc, De-aș merge chiar și-n cetate P-acela care-l doresc. Bate ora, una, două, Bate, c-încă n-a sosit ...
Dimitrie Bolintineanu - Moartea lui Mihai Viteazul
... strălucim, Văz, pe nesimțite noi ne mistuim! Astăzi lupta noastră orice luptă curmă; Ea va fi lovirea cea mai de pe urmă. Astăzi este timpul ca să isprăvim. Sau români ne pierdem, sau români trăim!" Asfel le vorbește... Dar doi soli sosiră, Doi trimiși ai Bastei. Capii toți ieșiră. - "Basta vă trimite ... săi!" - "Să pornești îndată banda ta în țară!" Îi răspunse celalt cu o vorb-amară. - "Mergeți, zise domnul, l-al vostru stăpân! Spuneți-i că nu e încă un român Care să dea arma pân-a nu se bate! De-i bărbăt, aice vie a combate!" - "Este timp!..." șoptește un ucigător. Celalt trage iute paloșul ușor Și c-o lovitură ... repede și tare Îl împlântă-n sânul eroului mare. Căpitanii iute sar, mi-l înconjor, Dar Mihai le zice: "Fraților, eu mor... Spuneți doamnei mele să nu se mâhnească Și-n iubirea țării fiii mei să-i crească. Când vor fi în vârstă, să le spuie ea Că nu voi răzbună pentru moartea mea; Numai pentru țară și neatârnare Sânul lor să