Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU AVEA DREPTUL
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 1049 pentru NU AVEA DREPTUL.
Constantin Negruzzi - Disțărare șlicului
... ce, pentru a lui păcat, S-au fost osândit de soartă de un veac întreg trecut Să poarte pe cap o povoară ce nu s-au mai auzit. O mahină umflată, mare, pe care șlic o numesc. Nu pot găsi în cer lucru să v-o asămăluiesc. Își aduci cu a lumii glob ceva la rătunzire Și de-aș vrea pentru ... oricine arată că n-are învățătură, Că neștiind ce să zică, numai bani îi ias din gură. Eu ca creditorii breaslă mai ră să fie nu crez, Căci îi destul p-unu numai dintre dumnealor să vez. Îndată chefu să duci și buzile în gios lași, Și-apoi începi pin odăi ... am bani, mă rog, mai așteaptă, îi un metod tari prost, Breasla ce creditorească îl știi acum de rost, Amețăști fantazia, poezia le sfeclești, Căci nu faci haz de stihuri, numai bani strigă, răcnește. Să mă ierte cetitorii, c-am ieșit din șiru meu, Dar să îl mai spui o dată ... Ai caice", Vulcan strigă, "mai bine adă-l încoace, Căci am de foi trebuință, din el niște foi prea bune", Iară Mars, îi taie vorba, nu ...
Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!
... la modă să fie în mijlocul casei, sau rotundă, sau în patru colțuri. La masă, pentru economie, acoperișul și șervetele nu prea sunt curate, ca nu cumva cu deasa spălătură și frichinire să se rupă curând; tacâmurile mesei nu prea seamănă unul cu altul, și furculițele, de la patru și trei dinți, ajung cu adevărat furculițe cu câte doi dinți, și care rămân numai ... pe taler, ți-l face de sticlește și pe urmă iar ți-l pune pe masă, ca să-ți facă poftă de mâncare. Ce e drept nu e păcat, coconița Drăgana are o regulă minunată și în casă, și la masă. Să vedeți însă de ce: să lăsăm că dumneaei, după cum ... nu știu de unde până unde, că a căpătat și un drept mare să-și facă vătaf de curte pe însuși Dumnezeu. Eu nu crez una ca aceasta, însă dumneaei pe tot ceasul ne-o spune; căci, când n-are dumneaei chef de bătaie, atunci pe toate slugile, pe ... să târnuim nițel și pe frățica. Iar bună casă! Trebile merg ca găitanul: vătaf de curte are bun coconița, — și n-are de ce nu ...
Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea
... ulcica, și să dezlege norii... MACOVEI: Da de unde știi, jupâneasă, că Baba Rada descântă de dragoste cu ulcica? Nu cumva... MĂRICA: Ferească Dumnezeu, bărbate, nu se află! dar toată lumea știe că Baba Rada citește și-n stele... și-i carte de tobă, asta... tobă de carte. MACOVEI: Tronc, Mărică ... în locul puricilor sprinteni au ieșit pe lume alte jigănii, care sar din gunoi... și cu-o săritură ajung... sus... sus... sus. PEPELEA: Hei!... că nu sunt și eu o jiganie din soiul lor. BABA RADA: Și ce-ai face, măi băiete?... PEPELEA: Aș zbura tocmai lângă fata împăratului. BABA RADA ... să-ți fac o scăldătoare de dragoste. PEPELEA: Și crezi că Sânziana m-a îndrăgi, dacă m-oi scălda?... BABA RADA: De ce nu? PEPELEA: Oare?... Hai la pădure, mătușică... Hai la pădure... (O ia de braț și pleacă în fugă.) BABA RADA: Încet, încet... vai de mine... parcă ... lăcuste) STOLNICUL (vine alergând și purtând un steag pe care e brodată o lăcustă): Plecați-vă, închinați-vă, că vine măria-sa Lăcustă-Vodă... iaca, nu-i nimeni? nu ...
Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
... niciodată etc. A fost odată un țăran și-l chema Neagoe. Acest țăran era om voinic și harnic. NuÂi păsa lui de nu știu cine de ar fi fost. Vezi că-și căta de munculița lui, își plătea dajdia, se avea bine cu toți din sat, și cum făcea el, ce dregea el, se chivernisea omul ca să-i ajungă agoniseala muncei sale pentru multă vreme ... scovârliile, părul îi sta în cap de parcă ar fi fost pus cu furca, mâinile ei răschitoare goale, cocoșată și cucuiată, de seamăn pe lume nu mai avea. Când văzu el o așa nemetenie spurcată stând ca o cobe rea în casa lui și pe tronul lui, un șarpe rece îi trecu prin ... Doamne ajută, să facă și el o cumetrie. Dară cu ce? Sta bietul om cu mâinile încrucișate, se uita în cer și în pământ și nu știa la cine să caște gura. Și de felul lui fiind om cinstit, nu voia să amăgească pe nimeni cu minciuna. El știa una și bună: când o zice da, să fie da; când o zice nu, apoi nu ...
Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)
... așa de strălucit, într-un semeț avânt al sângelui albastru spre tipul ideal, fie că fusese numai o nemereală fericită, în toate chipurile mai mult nu se putea da. Mai era nevoie, e drept, și de ceva osteneală, zilnic, ca această podoabă a omenirii să-și împlinească frumusețea, pentru că atâta găteală nici la o muiere nu ... Când mă gândesc... Ne-am vorbit într-o zi așa, parcă ne-am fi cunoscut de când lumea. Numele lui normand — și până astăzi nu știu dacă astfel se cheamă întradevăr — nu-mi era străin, fiind numele de neam al zvăpăiaților conți de Oxford, după stingerea cărora a fost cules și alipit la cel de ... Ceylan. Cu brățara și cu parfumul, acea de neuitat mireasmă de garoafă roșie, inelele erau singurele lucruri cărora le rămânea credincios — încolo, ca îmbrăcăminte, nu știu să-l fi văzut de două ori la fel. Dar toată această migăloasă găteală nu era la dânsul decât un amănunt dintr-un întreg desăvârșit, de o fericită armonie. Aubrey de Vere avea un creier de minune alcătuit și un duh scânteietor, el ar fi făcut fala clubului cel mai închis și ...
Ion Creangă - Povestea lui Ionică cel prost
... mai țanțoși - tot de cei care umblă cu chebea între umere și poartă căciula pusă de-a cățeaua. Și Ionică cel prost n-avea cap să se amestece în vorba lor, c-apoi ce pățea cu nime' nu împărția, sermanul! El și la crîșmă și la joc și pe la nunți ședea tot deoparte, ca un pui de bogdaprosti, se făcea "Tănasă", și ... zăpsit odată pe popa molfăind un potloc de cioric în postul cel mare, chiar în sfîntul altari. Și de la o împărțeală de colaci, dascălul avea ciudă pe popă, l-a dat pe bețe. Și apoi ferască Dumnezeu sfîntul să nu te afle oamenii măcar cu cît îi negru supt unghie că îndată îți pun coadă, cum i-au aninat și popei codiță de cioric. Anapoda ... măi, și s-o ferchezuiesc eu pe Catrina de față cu bărbatu-său, chiar acum, dacă vreți? Atunci toți flăcăii, îndrăciți de ciudă, au sărit drept în picioare și s-au răpezit ca niște vulturi asupra lui Ionică, zicînd: Ce-ai zis tu, măi Sărăcilă? Dacă ai băut rachiu, nu ...
Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie
... stat vrodată în legătură. Avem cu toate acestea să ajungem la halul moral în care justiția pur și simplu a vederii să treacă drept spirit de observație... dar nu e vorba de asta. Vorba e d[e] Ioan al nostru, care-n toate zilele își urma regulat drumul de la căsuța lui la cancelarie ... lui Ioan Vestimie. Opinia noastră este însă că Ioan închisese prea de timpuriu cahla de la sobă și că-1 durea poate capul. Dar aceasta nu era, se vede, ideea lui. El se culcase și 'ncepu a simți o stranie amorțeală în brațul drept. Deși era hotărâtor treaz, nu-i era cu putință să miște acel braț. Apoi urmă amorțirea piciorului stâng , apoi adormi în sfârșit. Dar mult n-a ținut somnul ... inimă. Nu putem decât să deplângem moartea prematură a unui tânăr care, pe lângă un caracter solid și demn de toată încrederea, mai avea un spirit fin de observație și multă dreaptă judecată. El nu-și putea explica cine-i jucase festa ca să-l anunțe drept ...
Constantin Negruzzi - Pirostia Elenei
... acesta este nodul carele mă oprește; aceasta este singurarea ființii sale și felurimea cea nesfârșită a acestor metamorfosări care întunecă înțelegerea mea. Perierghia nu-i știință, și învățăturile în care eu mă adâncesc sunt de acele poate în care rezonul cel slab al omului nu va afla niciodată decât un haos fără margeni și o lată întunerecime. Aceea ce o numesc înțelepciunea mea ar putea deci să nu fie decât nebunia mea. Căci aceasta este nebunie decât a vrea să cunoască aceea ce nu este dat omului ca să știe. Cu toate acestea, pentru ca să nu gonesc ucenicii mei și cum, poate, după vremi, vreun colț al pânzei cei mari poate fi ridicat, eu li dau pilda nădejdii și a ... eu li trag, eu adeseori mă rătăcesc însumi, și eu nu știu mai mult unde sunt. Duceți afierosirea voastră la Solon. El este care merge drept la folos; învățătura lui este aceea a omului, și scoposul lui este de a face mii bun, mai drept și mai fericit. Solii ambarcarisiți pentru Atena, s-au dus să vadă pe Solon și, numindu-l cel mai înțelept dintre înțelepți, ei i-au ...
Jean-Fran%C3%A7ois Marmontel - Pirostia Elenei
... acesta este nodul carele mă oprește; aceasta este singurarea ființii sale și felurimea cea nesfârșită a acestor metamorfosări care întunecă înțelegerea mea. Perierghia nu-i știință, și învățăturile în care eu mă adâncesc sunt de acele poate în care rezonul cel slab al omului nu va afla niciodată decât un haos fără margeni și o lată întunerecime. Aceea ce o numesc înțelepciunea mea ar putea deci să nu fie decât nebunia mea. Căci aceasta este nebunie decât a vrea să cunoască aceea ce nu este dat omului ca să știe. Cu toate acestea, pentru ca să nu gonesc ucenicii mei și cum, poate, după vremi, vreun colț al pânzei cei mari poate fi ridicat, eu li dau pilda nădejdii și a ... eu li trag, eu adeseori mă rătăcesc însumi, și eu nu știu mai mult unde sunt. Duceți afierosirea voastră la Solon. El este care merge drept la folos; învățătura lui este aceea a omului, și scoposul lui este de a face mii bun, mai drept și mai fericit. Solii ambarcarisiți pentru Atena, s-au dus să vadă pe Solon și, numindu-l cel mai înțelept dintre înțelepți, ei i-au ...
Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune
... semn de calicie, coană Zamfiro! — S-a stricat țara asta, domnule Iancule! Care cum trece: „Crede, babo, că e criză!..." — Nu vezi dumneata, coană Zamfiro, dacă a ajuns visteria să facă bani de tinichea!... Pe când vorbesc cei doi camarazi, iată că intră și ... colo până colo, pe vreme bună și pe zloată, vara pe arșiță, iarna pe ger, a contractat un reumatism articular acut, pe care nu l-a putut combate decât cu rachiu de izmă fiert cu piper. Oricând îl încearcă la încheieturi, cu nimic altceva nu i se poate alina. Obosit de atâta carieră, s-a retras cu o pensioară de treizeci de lei, ca infirm din cauză de ... înseninează la față și intră în conversație: — Ați văzut banii ăi noi? — Sărăciile de tinichea?... Uite-le, zice cucoana. — Coană Zamfiro, să nu zici vorba asta... Dumneata nu-nțelegi cum e chestia... — Cum e? — Peste cîteva zile scoate visteria tot d-ăștia de câte douăzeci de parale. Care va să zică ... ...
Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță
... cu multă cunoștință de ale lumii, era dascălul Pintilie Buchilat. El era foarte moquĂ©* p[e] popă pentru că-l suduia-n biserică așa cum nu se cuvine nici în crâșmă, afară de aceea el zicea că popa nu știe carte. Și popa, aceeași vorbă despre el ― și amândoi aveau drept. E drept că, pe lângă părintele, ce s-atinge de-ale trupului dascălul nu era nimică. Pune-ți pe genunchi o pălărie și vezi pe dascălul aievea. Dar de-nvățat, apoi să te pazească Dumnezeu. Pân-a nu ... n pământ și căciula semăna c-un stog de fân pe un cap de curcan. Dar oare la ce să trădăm dulcele său nume? Cine nu-l ghicește ― oare istoria nu-l va însemna pe paginile sale, dacă n-a avea altă treabă de făcut?... Așadar pourquoi? ― A! Zi! tu, zavistnicule, ai tras clopotul ca să vie oamenii să mă bată! Ei, stai ... religioase era convins. Apoi chiar să se fi pus părintele Ermolachie pe aceea ca să citească blestemele sf. Vasile, oare-ar fi putută?î. El nu ...