Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NĂSCÂND
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 686 pentru NĂSCÂND.
Alexandru Macedonski - Rondelul țiganilor
Alexandru Macedonski - Rondelul ţiganilor Rondelul țiganilor de Alexandru Macedonski Țiganii merg fără-ncetare -- Nu știu nici ei când au pornit, Dar se tot duc necontenit, Împinși de-o vecinică chemare. Cu galbeni ochi pierduți în zare, -- De când se știu, s-au pomenit -- Țiganii merg fără-ncetare Nu știu nici ei când au pornit. Mereu țigani, — cu mic, cu mare, Au tot născut ș-au tot murit -- Și tot spre visul nemplinit, Răpiți de-aceeași aiurare, Țiganii merg fără-
Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor de azi și de ieri
Alexandru Macedonski - Rondelul rozelor de azi şi de ieri Rondelul rozelor de azi și de ieri de Alexandru Macedonski Umbrit de rozele ce-au fost, Visând sub rozele de-acum, Aș vrea obștescul adăpost Să-mi fie la un colț de drum. Știu al vieții mele rost Simțirea din al lor parfum, Umbrit de rozele ce-au fost, Visând sub rozele de-acum. Oricui va spune pe de rost Că nu-mi vrui soarta nicidecum Născut în ceasul cel mai prost;... Dar am trăit, nu prea știu cum, Umbrit de rozele ce-au
Alexandru Macedonski - Tinerețea
Alexandru Macedonski - Tinereţea Tinerețea de Alexandru Macedonski Iubesc frumoasa Tinerețe, Cu anii săi de flori, Cu zâmbete pe a sa față, Cu ochi scânteietori; Îmi place fruntea-i coronată De poezii ș-amor, De dulci iluzii care iute Se nasc și iute mor. Cortegiul său e din speranțe, Din vecinice izbânzi, Și pulbere de aur poartă Pe aripe plăpânzi. Adesea e cutezătoare Întocmai ca Icar, Și pân' la soare se înalță În zboru-i temerar! În totul e însuflețită De-al geniului foc, Și egoismul nu găsește În sufletul său loc! Pe-oriunde trece, răspândește, Ca foi de trandafiri, Cu mâinile-i îmbelșugate, Idei și dulci simțiri! Să-i zică orișicum, bătrânii Pătrunși de reci fiori, Ce dragă este tinerețea Cu anii săi de
Alexandru Macedonski - Vioristul
Alexandru Macedonski - Vioristul Vioristul de Alexandru Macedonski Nu l-ați cunoscut! Prin lume a trecut ca o nălucă, Înclinat pe-a sa vioară cu un dor nespus de ducă!... Într-o noapte viforoasă sub fereastră-i m-am oprit, De-armonii cerești răpit, Și zărindu-i chipul palid la lumina unei lampe, Chipul îmi aduse-aminte serafimi din biblici stampe, Ș-ascultai zburând prin vifor cântecu-i expirător, Ca un freamăt lung de aripi dintr-al îngerilor zbor; M-atrăgea o simpatie tainică spre a-l cunoaște, Și păstrându-i amintirea printre alte scumpe moaște, Întâmplarea vru odată să cunosc pe viorist, Să-i strâng mâna de artist! Se plângea adeseaoare c-a născut strein pe lume Fruntea sa nu se-nclinase pe-albul sân al unei mume! Muma sa era vioara și amanta sa, tot ea, Pe-amândouă prin arcușu-i le plângea și se plângea! Dorul ca să aibi o mumă trebuie să fie mare Dacă locul să i-l ție însăși arta nu e-n stare. Într-o zi pe-a sa vioară îl găsiră mort; mereu Cât l-am plâns știu numai eu, Și pe ...
Alexandru Vlahuță - Dorul craiului Zaraf
Alexandru Vlahuţă - Dorul craiului Zaraf Dorul craiului Zaraf de Alexandru Vlahuță Publicată în Epoca , an I, nr. 238, 10 septembrie 1886 Aur, subt a mea privire Cît de drăgălaș lucești, Tu ești glorie, tu mărire, Fericirea mea tu ești ! Înjosit, plin de rușine, Pentru tine viețuiesc, Stînd pe-un tron ce nu-i de mine, Într-o țară ce urăsc. Pînă ce n-oi calici-o, Ș-oi avea să-i iau ceva, Hula ei voi suferi-o, Ca un scai voi sta pe ea. Dar atunci cu mulțămire Voi lăsa-o binișor, M-am născut zaraf din fire, Și zaraf voiesc să mor. Mult timp însă, o, durere ! Ca un rege-am să prînzesc, O, cartofi, străbună bere, Tot cu voi am să
Alexandru Vlahuță - Nu-i de-ajuns
... ți mare Zace-atîta nepăsare, Parcă-i ochiul unei statui ! Orice dor e scris să moară, Inima cînd ți-o cunoaște: Frumusețea ta de-l naște, Nepăsarea ta-l omoară. Ș-orice suflet, cînd te știe, Zice, trist, de-a ta ființă: E-o frumoasă locuință, Ce păcat că ...
Alexandru Vlahuță - Triumful așteptării
... inimă o floare Cu-atât mai luminoasă, cu cât mai mult îl doare. Te-ai întrebat vrodată din ce undire-nceată De lacrimi tăinuite se naște un izvor? De mii de ani în piatră lovește răbdător, Strop după strop, s-o spargă... Drum greu a fost... Dar... iată! În ...
Alexei Mateevici - Cântarea slavei
... n dungi Verdeața bogată vă-nvie, Porniți credincioși preaînaltei porunci, Năprasnica voastră mânie. Din urletul vostru, sub cerul nestins Din ploaie cu trăsnete grele, Se naște atunci, ca un fulger aprins, Cântarea cântărilor mele. Când vâjâie vântul, urlând mânios, Prin tainica voastră dumbravă, Atunci prin strune-mi răsună frumos Nespusa a ...
... al nopții line, Uitând de lumea zgomotoasă, El dragul tinerei creștine Hrănește-n mintea tânguioasă. Închipuirea ațâțată Pe el la desfătări îl cheamă, Și-i naște mintea îmbătată Vederi plăcute fără seamă. Albastra noapte-a primăverii I-arată însă chipul drag Și-n ochi nădejdile-nvierii, Ce chipul luminos ...
Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției
Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beţiei Cuvânt împotriva beției de Alexei Mateevici „Nu beți băutură bețivă... că de vei da ochii tăi spre cap și spre pahar, mai pe urmă vei umbla mai gol decât pilugul. Și apoi vei fi ca cel mușcat de șarpe, din carele se varsă veninul“ (Pild. lui Solom. 23, 31—32) Iată la ce cale, creștinilor, aduce beția! Iată ce folos dobândește bețivul din beție! Că umblă mai gol decât pilugul și apoi, din pricina spirtului otrăvitor, se face ca cel mușcat de șarpe din care se varsă veninul. Așa ne spune nouă Sfânta Scriptură, care nimica strâmb nu vorbește, ci toate le vorbește drept și adevărat: că cerul și pământul va trece, iar din Scriptură un cuvânt în zadar nu va trece (Matf. 5, 18). Mulțime de curse întinde diavolul spre înșelăciunea și pierzarea oamenilor, dar din toate cursele lui cea mai rea și mai vicleană este beția, pentru că ea este rădăcina tuturor păcatelor, că cui este vai, cui sunt gâlceve, cui judecăți, cui necazuri și sfezi, cui zdrobire în zadar, cui sunt ochii urduroși — au nu celor ce zăbăvesc la beții și celor ce păzesc unde se fac ospețe, ...
Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate
... de cultură, alcătuite din moldovenii luminați de prin satele Basarabiei noastre, ar putea să fie un așezământ luminător de temelie, din care s-ar putea naște pe urmă școlile moldovenești. În alte țări, între care putem numi și România, sunt multe așezeminte de acest fel, destul de bine întocmite atât culturalicește ...