Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CE MAI FACI?
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 1850 pentru CE MAI FACI?.
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului sec de brânză
... jde bună și făr de îndoială, cum că voiu scoate dintru adâncul turburăciunii păcatului mult vânat, căci cunosc voința inimii voastră cea bună și dragostea ce aveți spre ascultarea celor de folos, cu care vânat voiu putea face masă cinstită și desfătată lui Dumnezeu. Că nu să bucură nici să veselĂ©ște Dumnezeu cu altcevaș mai mult ca când s-ar întoarce cineva din cei păcătoși dintru greșalele lui la pocăință, după cum zice la sfânta Evanghelie: Că mare bucurie se ... Cărora veți lăsa păcatele, lăsate vor fi și cărora veți ținea, ținute vor fi. Și nu numai mirĂ©nii să cade să se ispoveduiască, ci mai vârtos și noi cei besericești, adecă: diaconii, preoții, călugării, arhiereii, căci noi încă suntem păcătoș și greșiț înaintea lui Dumnezeu, mai cu mult decât cei proști; și ce greșale facem, mai mult prin știință le facem și, de nu ne vom pocăi, vom să avem mai multă osândă decât cei ce greșesc prin neștiință, după cum zice la sfânta Evanghelie, la 12 capete ale Lucăi: Că cel ce cunoaște mult, mult să va pedepsi și celui ce
... cu interes): Care va să zică... a murit...? GHEORGHE: Ba bine că nu. DRAGOMIR (aparte): A murit!... GHEORGHE: Ia spune, Dragomire, ce fel de om era... Eu n-am văzut de când sunt o judecată la jurați... Aș vrea să văz și eu o dată... Ce face, ce zice, omul pe care-l judecă? DRAGOMIR: Ce să facă?... Stă și el între puști și așteaptă să se isprăvească mai degrab'... ANCA (la tarabă): Dar tu, Dragomire, ai mers așa din întâmplare ori dinadins? DRAGOMIR (întorcându-se spre ea): Dinadins?... Ce nu ți-e bine?... De ce să merg dinadins? ( lui Gheorghe. ) S-a nemerit să fiu în oraș... mă dusesem să vânz niște lână. ( răstit, cătră Anca, care șade ... eu... Să nu te văz! ( pornește spre ea, ea înaintează spre el ; el se repede, o apucă de mână ș-o duce hotărât în față. ) Ce vrei?... Ce te uiți așa la mine?... Ce gândești?... Eu l-am omorât?... Da? Spune! ( o smucește. ) ANCA (hotărât): Dragomire, ești nebun. ( își face cruce. ) DRAGOMIR: Nebun?... Spune... ( o smucește iar. ) GHEORGHE: Dragomire! ANCA: O!... Nebun! DRAGOMIR: Nu, să spui... Din două una: or crezi că l-am omorât ...
Constantin Stamati - Geniul vechi al românilor și românii de astăzi
... aveți putere în voi nici cât avea babele străbunele voastre, și nici vă poate cineva cunoaște de sunteți bărbați sau femei, decât numai pe haine, ce folosesc palaturile pe care nu mai aveți cu ce să le umpleți? Acele statuie și bronzuri scumpe cu carele le împodobiți când voi nu aveți ce să lăsați urmașilor voștri decât datorii? O, românilor! Ce ați făcut voi? Voi, care erați biruitori națiilor megieșite, vă văd astăzi biruiți de străinii ce s-au adăpostit în țara voastră, aducându-vă tot felul de mode și de deprinderi ale luxului; ce ați făcut cu legea voastră, pe care o pângăriți în tot felul, căci fecioria voastră nu este acum neprihănită, nici însoțirile voastre statornice sau fără ... interes? La voi astăzi nu se deosebește răul de bine, căci voi onorați mai mult petrecerile decât îndeletnicirea cu trebile ce aduc folos, voi prețuiți mai mult osteneala dascălului ce vă învață a juca sau a cânta decât al meșterilor ce vă lucrează uneltele industriei și ale plugăriei; orășenii voștri mai mult gândesc la ghidușii teatrului veniți din țări străine, ...
Ion Creangă - Povestea poveștilor
... Dar când vine la cules, ce să vadă? În loc de păpușoi, de fiecare strujan erau câte trei-patru drugălețe de pule, care-de-care mai îmbojorate, mai dârze și mai răzbelite!… — Ptiu! drace, iaca ce s-au ales de muncușoara mea de toată vara, zise țăranul, scărpinându-se-n cap și trântind cușma de pământ cât ce putu. Asta n-am pățit-o de când m-a făcut mama… ’tu-i mațele acrului! — Ei, ei! Amu ce-i de făcut? — ’Tu-i-aș descântecul celui cu blagoslovenia, că pocit a mai fost la gură. Și cum ședea țăranul uimit, numai iaca ce trecea pe-acolo un potâng de babă. — Bună-vremea, om bun, zise ea. — Să-mi bag genunchiul în vâjoiul cui știu eu, mătușă ... noroc de la Dumnezeu pentru dumneata? — Norocul aista să nu-l mai dea Dumnezeu nici dușmanilor mei, mătușă, dar unde s-a mai auzit o chiznovăție ca asta - să mănânci pule în loc de păpușoi! Ia învață-mă și dumneata ce să fac? căci pe mine nu mă ...
Mihai Eminescu - Odin și poetul
... un bătrân ce sta-ntr-un colț de masă Ridică cupa lui cu mied:  ,,Ascultă, Nu mi-i ști spune ce mai face țara Ce Dacia se numea  regatul meu? Mai stă-nrădăcinată-n munți de piatră, Cu murii de granit, cu turnuri gote, Cetatea-mi veche Sarmisegetuza?"  ,,Nicicum, o, Decebal. O văd Pentru întâia ... Dară urmașii acelor romani?"  ,,Ce să vorbesc de ei? Toți oamenii Pigmei sunt azi pe vechiul glob... dar ei Între pigmeii toți sunt cei mai mici  Mai slabi, mai fără suflet, mai mișei. Romani sau daci, daci sau romani, nimic N-aduce aminte de-a voastră mărire. Orice popor, oricât de prăpădit O piatră va ... ș-ușor al vechiului pământ. Dar ei... De-ar merge-n sud și nord  nimica. Sunt ca o laie de nomazi și de lăieți Ce stau deocamdată numai pre pământul Ce l-au cuprins, spre a fi alungați De alt popor mai tare, iubitor De cele ce-au trecut, ce-s rădăcina Și gloria celor ce sunt."  ,,Ah! ce ...
... și fercheș, Știe traiul pe la băi: Cunoștinți nenumărate Și-a făcut din ziua-ntăi. Iat-un grup de dame-n cale-i, Ce surpriză, ce noroc ! Iute-și scoate pălăria, Intră-n vorba lor pe loc; Și mustața răsucindu-și, Spune hazuri fele de fel, Rîd cocoanele în hohot, Cu ... la el. "M-am trezit din somn în friguri; Cine mi-a bătut în geam ?... Uite cum vă prinde movul ! Nici nu vă mai cunoșteam... Știți că doamna X, aseară, După ce ne-am despărțit, De mustrare-a vrut să-și taie Beregata cu-n cuțit. E și greu să-ți duci viața C-un ... semn la gît... Uite junele Borcescu, Cum se plimblă de-ncruntat — Bacaraua de ieri noapte Strașnic l-a descurajat !... Dar migrena dumneavoastră Ce mai face, v-a trecut ? O-ntîlnii adineaorea Și-mi fu frică s-o salut. Apropo, știți că Margulis Cu nemțoaica a fugit ... I-o grădină de băiat !..." A trecut o săptămînă, Mișu stă-n odaie trist, E frumoasă vremea-afară... Azi el însă-i pesimist. "Ce ...
Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant
... unul n-au luat, dăn câți era cu dânsul, Fără cât pre nepotu-său luatu-l-au cu dânsul, Pre Dumitrașco adecă, căci îl avea mai bine, Nedespărțit de fiii lui, așa îl avea mai bine, Și de cele ce-i să întâmpla, spre el avea credință, Numai cu el să sfătuia, făr'dă nici o ferință, Neavând nădejde dăspre el să aibă răutate, Căci ... coconii săi nimic pre el nu osebiia. Iar nu cu alte ficlenie-i, răpiri și meșterșuguri, Cum el apoi s-au arătat, cu multe ficleșuguri. Ce încă pre el să nevoia ca să-l înbogățească, Căci îl știia că e sărac și vrea să dobândească. Și nebuniile ce făcea, toate i le tocmiia, Și mai vârtos rușinile i le acoperiia; Și cu totul să trudiia trebile ca să-i facă, Ca el să fie odihnit și întru toate să-i ... înnapoi, la țară să dusese. La satele-ș să preunbla, cu lunile el șădea. Așa pustiul iubiia, ca și o turturea. - Eu, zice, am bătrânit, ce mai voi eu în lume? Că părticiaoa ce
Dimitrie Anghel - Floarea de aloes
... și da seama că visul și cu banul intrau laolaltă, nu știa că duce visul de mînă... O femeie bătrînă, într-un clinchet de chei, ce parcă era însăși vremea ce închisese ușile tuturor fericirilor după ea, ne întîmpina cu un pas abia simțit. O umbră ghemuită, ca motanii negri ce-i vedeam întovărășind zînele rele în cărțile mele de povești, se zugrăvi pe parchet și un glas îndepărtat ca și cum ar fi venit printr ... moarte mă înfiorară cu răceala lor. Bătrîna dete podelele la o parte și cîteva molii, cu zborul lunatec, întinseră aripele lor ofilite ca niște scîntei ce stau să se stingă. O rază de soare pătrunse și învechi parcă și mai tare lucrurile. Mirosul ciudat ce-l au sertarele închise se răspîndi deodată, și nu știu pentru ce mirosul acela mi se păru mie că este însuși graiul lucrurilor, sufletul vieții deșteptate din somn. Vremea își aducea aminte și acuma vorbea. Și ticăitul ... luciră o clipă cum lucesc geamurile aburite de ceață cînd aprinde cineva îndărătul lor un chibrit, dar tata nu luă în seamă acestea, și după ce mai ...
Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț
... Valahiea. Unia scriu că au intrat și turcii, pe la Galați, pentru ca să oprească venirea rușilor în Valahiea. Dv. aceste le veți fi știind mai sigur, fiindcă Valahiea e aproape. Ce vor face românii din Valahiea, nu știu. Sântem tare îngrijiți de jertfele care trebuie să urmeză. Cât pentru Moldova noastră, sântem foarte dezolați, că nu știm când ... erai în Molvova, mă măguleam cu spranța că vei veni să vezi și Iașiul, dacă nu și amicii. Dar de când te-ai dus, nu mai știu ce faci. Am văzut o scrisoare a d‑tale la Gheorghiu, din care am aflat că ai trecut la Cronstad și că cugeți să ... categorice au fost numite acea de Transilvania și acea de Bucovina. Aceste două jurnale sânt spânzurate și nesuferite încă în țeară, si, după toată silința ce și-a dat partida națională, nu s-a putut face nici măcar pentru Bucovina să intre în țeară, cu toate că ea este tolerată de guvern, pe sub mână. Așadar, să-ți dau ideea mea ... rog pe d-ta, acela [ce ...
... mă duc eu, grăi Iorgovan, iar Iorgovan era feciorul tătâne-său. Busuioc nu prea stetea de vorbă cu oamenii, și unul dintre oamenii cu care mai ales nu stetea de vorbă era fiul său, Iorgovan. Iorgovan era, ce-i drept, mai tânăr decât taică-său, însă tocmai fiindcă era mai tânăr și fiindcă îl avea pe Busuioc bogătoiul tată, învățase mai mult în viața lui și era oarecum mai cuminte: asta o simțea Iorgovan, dar Busuioc o știa, și în fundul inimii se bucura de ceea ce știe. Iorgovan umblase cinci ani de zile la școlile din Arad; era vorba să se facă „domnâ€�, fiindcă avea pe ce, și Busuioc visa nopți întregi la domnia feciorului său și nici n-avea de ce să nu viseze, fiindcă feciorul său era bun școlar. Într-o bună dimineață se pomenește însă cu el acasă. - Taică, eu m-am gândit să ... de rău, și apoi se supăraul și acelea când știau că aceste s-au supărat, încât Busuioc se bălăbănise câte un an de zile până ce ajungea să se împace. El se duse dar la popa, fiindcă popa era cel mai cu minte dintre toți. - Lasă-l frate! – a grăit popa – că el știe ...
Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte
... pe cînd comitetul teatral, chemat de guvern să introducă gustul belelor-arte în inima românilor, necunoscînd sau nevoind a cunoaște sublima-i misiune ce au a împlini, masacrează fără remușcare cele mai frumoase capete d-operă artistice și astfel, în loc să lumineze pe public, îl face să piarză chiar bunul simț ereditat de la natură. Să ne oprim aci sau mai bine să schimbăm vorba, căci de vom urma pe calea aceasta, ne vom deștepta înaintea juraților cari, prin sublima lor procedură, ce face nulă pe a lui Filangieri și Beccaria, desigur ne va trimite la cabinetul de lectură de la Curtea Arsă și uite, drept să ... muzică pe libretul Bărbierului . Scrisoarea ajunse la destinarea sa și Paisiello, în vanitatea sa de geniu muzical, îngădui lui Rossini voia cerută, crezînd că muzica ce va scri junele compozitor va cădea, și căderea ei va face să se prețuiască mai mult cea scrisă de dînsul. Dar el uitase proverbul care zice: "Omul propune, Dumnezeu dispune", și aceasta se adeveri pînă la evidență, căci Rossini învesti ... a gusta această operă cîntată de artiștii actuali. Dar ea s-a reprezantat și i s-a cîntat De profundis . Vorbind ...