Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ��I

 Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 3413 pentru ��I.

George Topîrceanu - În jurul unui divorț

... Unii spun că Mișu singur e de vină, Că la ei în casă n-a fost zi senină. Că nu poate nimeni să-i mai intre-n voie Și-a avut norocul de-a găsit pe Zoe, Care-i rabdă toate de când l-a luat. Că desigur alta nu l-ar fi răbdat Nici măcar o lună, însă biata fată Este ... A scăpat o vorbă la madam Stamate: "Ah, ma chere , ce nobil și distins băiet !..." Iar madam Stamate n-a ținut secret, Și-i destul să afle câteva persoane... Tot atunci, se vede, una din cocoane I-a făcut pesemne lui o anonimă Unde iscălise doar atât: ,,Cu stimă..." Și-i scria acolo — spun din auzite — Că ,,madam Popescu prea se compromite..." Dar el n-a citit-o, nefiind francată. Și-a ... din casă i-a strigat: "Pardon !" Zoe sta de vorbă, nici nu s-aștepta (Că era devreme... zece și ceva) Și crezând că-i mâța sau vrun alt ecou, Când văzu că-i

 

Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna...

... În mine se-ndrăgește și-ușoară-aeriană S-așază pe genunchii-mi, cunjură gâtul meu, Eu netezesc cu mâna arcata ei sprânceană, Ea ochii și-i închide, zâmbind în visul său ­ Ochii i-s plini de lacrimi ce nu le înțelege, Cu buze-abia deschise îmi spune blânde șege. Îmi pare că e vară, că noaptea-i dulce brună, Că lanuri undoiază, că apele lin plâng, Că nourii îi sparge-o armonioasă lună, Că stelele din ceruri se scutură și ning  ... pe dânsa o aștept. Ea vine și pe sânu-mi când dulce ea se lasă În pletele-mi și-ncurcă micuță mâna ei, Și umeda-i suflare, pură, copilăroasă, Adie blând pe frunte-mi și peste ochii mei, Apoi fața-i uimită de pieptu-mi ea apasă Și lacrimi de iubire i-nundă ochii săi, Iar eu pe mâni, pe gură, pe ochi, pe albu-i gât Încet, beat de iubire, o mângâi, o sărut. Și sărutări o mie trezesc în ea mii vise Și fruntea-i turburată s-apleacă ca un crin; În ochii ei cei limpezi, sub genele-i închise, O lume e de visuri, o lume de senin; Ea fără șir vorbește, și dulcile- ...

 

Mihai Eminescu - Demonism

... Mihai Eminescu - Demonism Demonism de Mihai Eminescu O raclă mare-i lumea. Stelele-s cuie Bătute-n ea și soarele-i fereasta La temnița vieții. Prin el trece Lumina frântă numai dintr-o lume Unde-n loc de aer e un aur, Topit și transparent, mirositor ... dreptate . Noi nu-l pricepem... o-ncercăm adese Dar n-o putem. Făcuți suntem După asemănarea-acelui mare Puternic egoist, carele singur Îmbrăcat în mărirea-i solitară Ridică-n cer înnourata-i frunte. În van voim a reintra-n natură, În van voim a scutura din suflet Dorința de mărire și putere, Dorința ... mari Contra lui Ormuz. Și el ca tine a devenit rebel, Se zvârcoli spre ceruri spre-a le sparge, Mișcând aripile-i de munți de piatră, Puterea sa cumplită ­ contra Lui . Dar deturnat el recăzu în caos ­ Cadavru viu, l-învăli într-o raclă Albastră ... aspru păr de codri, Plânge în veci pe creții feții sale Fluvii de lacrimi. De-aceea-i ca mort; Uscat... stors de dureri este adâncu-i ...

 

Mihai Eminescu - Minte și inimă

... Prin autori mâncați de molii Și îl vezi întotdeuna Cumu-i plin de colbul școlii. ­ Dar nu vine-n toată sara? ­ Vine. Poate i-i urât. Ș-apoi nu știi cum că fusta Femeiască-o au... urât?... ­ Pentru? ­ Știu eu care-i cauza? ­ Pentru că în lumea toată Numai una-i este dragă. Vezi așa, așa e, fată. ­ Ș-acea una? ­ Acea una Stă naintea mea și coase Și de-i spun că este astfel Se preface mânioasă. ­ Frumuseți să spariu lumea, Precum însăși vezi, nu am, Deci în cumpănă pun toate Și le măsor ... Achil îl îmblânzește, Ca acesta pe Brizeis să o dea se învoiește, Dar îi spune dinainte să nu cerce de cumva Preste Brizeis, din avere-i să s-atingă de ceva... Iar Ulis luă pe Chriseis, și-n corabie suind, Merge la preotul Chrise, fata-n mânile lui dând, I-a adus tauri de jertfă, și convoi iar la ahei Cu preotul lui Apolo să-i împace iar pe ei. ANA Vezi, măi badeo, cum se spune? Limpede, frumos, cu șir. MUȚI Ce mai treabă; a-nvățat-o pe ...

 

Mihai Eminescu - O călărire în zori

... Purtată de vînt, Se-ncovoie tainic, se leagănă, zboară         Din aripi bătînd. Roz-alb-auroră, cu bucle de aur         Sclipinde-n rubin, Revarsă din ochii-i de lacrimi tezaur         Pe-al florilor sîn; Răspînde suflarea narciselor albe         Balsamu-i divin, Și Chloris din roze își pune la salbe         Pe fruntea-i de crin; Iar rîul suspină de blînda-i durere         Poetic murmur, Pe-oglinda-i de unde răsfrînge-n tăcere         Fantastic purpur; Și pasărea cîntă suspine-imitîndă         Un cîntec de-amor, Ecou-i răspunde cu vocea-i vuindă         La plînsu-i de dor. Pe cîmp se văd două ființe ușoare         Săltînde pe-un cal, Pe care le-ncinge de flutură-n boare         Subțire voal; Ca Eol ... n pripă         Al negurei flor, O dalbă fecioară adoarme pe sînul         De-un june frumos, Astfel cum dormită oftarea, suspinul         În cîntul duios; Iar talia-i naltă, gingașă, subțire         Se mlădie-n vînt, Și negrele-i bucle ondoală-n zefire,         Sclipesc fluturînd. I-adoarme pe sînu-i, se leagănă-n brate         În tandre visări; Pe cînd ca profume pe blînda ei față         Plutesc sărutări. Iar aeru-n munte, în vale vibrează         De ... ...

 

Vasile Alecsandri - Cântece din Basarabia

... Trecui Nistrul, apă lină, Să vedem pâinea de-i bună Ca și-n țara mea străbună. Fie dulce ca și mierea Mie-mi pare că-i ca fierea. V Frunză verde poamă coarnă, Astă iarnă era iarnă Și ningea și vicolea, Bădița la noi venea, Dar acu-i senin și bine Și bădița nu mai vine. Ori de mine-i s-a urât, Ori cazaci l-au omorât, Arză-i focul la un loc, Cum arde pieptu-mi în foc! VI Floare, floricea, Mai zi, puica mea, Cum ziceai aseară Pe din jos de moară ... Când vom vrea ca să dormim În departe s-auzim Buciumele păstorești Din câmpii moldovenești. XI Ionel din Chișinău, Drag îmi e numele tău! De-i trăi să fii al meu, De-i muri să te-ngrop eu. Să te-ngrop la capul meu, Ca să te visez mereu, Să dorm pe mormântul tău Până ce-a ... Ah! amar și vai de viață! Nici o dragă dimineață Să nu vărs lacrimi pe față, Nici o dragă de cu seară Lumea să nu-i fie-amară! Mare-i ...

 

Vasile Alecsandri - Legenda rândunicăi

... copila să devie Năltuță, mlădioasă ca trestia verzie, La grai ca mierea dulce, la chip fermecătoare Și ca bujorul mândru de ochi atrăgătoare. Apoi zâna-i aduse o dalbă de rochiță, Din raze vii țesută, cu stele prin altiță, Și-i zise: "De-ți e gândul să ai parte de bine, Rochița niciodată să n-o scoți de pe tine, Și cât vei fi al lumii ... de-a lung, de-a lung pe maluri Atrasă-n cursul apei de-a râurilor valuri, Și-n cale-i să s-oprească, uimită, încântată De dulcea armonie naturii deșteptată. Atunci pe nesimțite un glas de zburător Îi tot fura auzul șoptindu-i, plin de dor: Atât ești de frumoasă la chip și la făptură, Că nopții dai lumină, și iernii dai căldură, Și orbilor din umbră dai ... în inimi când te-ai ivit pe lume Tu, zână fără seamăn, minune fără nume! Copila, cu uimire, îl asculta zâmbind... Apoi, cătând în urmă-i, se depărta fugind, Lilie zburătoare, de fluturi alungată, Care-i formau pe frunte o salbă-naripată. III Visează luna-n ceruri!... sub visul cel de lună Flori, ape, cuiburi, inimi visează împreună. Nici o mișcare ...

 

Ion Luca Caragiale - Un pedagog de școală nouă

... inoțent cumu-i, el nu poake da exemplul aghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata să-i dau ilustrățiunea keoriei)... Pedagogul: Neutru! Neutru mai apoi, dacă-i calul masculin și iapa femenină, neutru-i catârul, carele nu-i nici cal, nici iapă, nici măgar, nici cal: e catâr, aghică corșitură, ghe îmbele jenuri, și mai gheparke pentru aceea se conzultă zoologhia, care-i ... Vine numai dup-aceea cheskiunea makemakică... Spune-ne tu doară, Bârsăscule! (zic eu școlerului) ce înțăleji tu prin curbă, o linie curbă? Școlerul: Care nu-i ghireaptă... Pedagogul (zâmbind cu bunătate): No! care nu-i ghireaptă, bine! da' cumu-i, dacă nu-i ghireaptă? Școlerul mai apoi vine la aceea înduplecare a rățiunii că musai va să răspundă minken: E o linie oablă, oablă, care mere ... transportat:) Că-z ăsta doară iaște un școler emininke! Inspectorul: Are și mult talent! Profesorul (cu siguranță): Ei! pe dracu, talent! că-z talent nu-i doar ghe vreo samă! asta-i lucru anticvat... Cu metoaghele mogherne doară, totul zace numai în aplicățiune!... No! la muzică acuma... Spune-ne, Popăscule: ce-i ...

 

Mihai Eminescu - Memento mori

... verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da ... grădinei lungă poală Cum o mare se frământă, pe când vânturi o răscoală, Cugeta Semiramide prin dumbrăvile răcori. Acel rege ­ o lume-n mâna-i ­ schimbătoarea lui gândire La o lume dă viață, la un secol fericire ­ Din portalele-i de aur ca un soare răsărea, Dar puternica lui ură era secol de urgie; Ce-i lipsea lui oare-n lume chiar ca Dumnezeu să fie? Ar fi fost Dumnezeu însuși, dacă ­ dacă nu murea. Asia-n plăceri molateci e ... marmura în arcuri se ridică îndrăzneață Și columnele înalte cătră cer pare c-arat; Văzui pe David în lacrimi rupând haina lui bogată Zdrobind arfa- ...

 

Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)

... verde și cu lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o cântare-n veci suspină, Unde sfinții se preîmblă în lungi haine de lumină, Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos. Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Te încerci a scoate lapte din a stâncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur, Alta unde cerci viața s-o-ntocmești, precum un faur Cearc-a da ... grădinei lungă poală Cum o mare se frământă, pe când vânturi o răscoală, Cugeta Semiramide prin dumbrăvile răcori. Acel rege ­ o lume-n mâna-i ­ schimbătoarea lui gândire La o lume dă viață, la un secol fericire ­ Din portalele-i de aur ca un soare răsărea, Dar puternica lui ură era secol de urgie; Ce-i lipsea lui oare-n lume chiar ca Dumnezeu să fie? Ar fi fost Dumnezeu însuși, dacă ­ dacă nu murea. Asia-n plăceri molateci e ... marmura în arcuri se ridică îndrăzneață Și columnele înalte cătră cer pare c-arat; Văzui pe David în lacrimi rupând haina lui bogată Zdrobind arfa- ...

 

Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj

... de-o parte și cu un andenken din dos... Cum vă pare așa bazaconie? te mai încrezi în baroni de drumu mare?.. Dar asta nu-i nimica, pe lângă ce mi s-a întâmplat în urmă. Plodu cel de Guliță se cobora Ia toate stațiile... Copil nu-i, mă rog?... îl trimiteam cu Ioana țiganca pentru ca să nu se prăpădească; când aproape de Viena aștept să se întoarcă în vagon... nu vine ... vă, boieri, că fără a mai da leturghie la sfântu Mina, Guliță și Ioana sosesc buni teferi îndeseră la otel. Ah! Dumnezeule, când i-am văzut, era să nebunesc de bucurie și în prima furie am tras trei palme țigancei, precum și lui jupânu Guliță i-am făcut o morișcă în chică, ca să le pun minte... Halal de țările care au drumuri de fer!... ele, după cum zicea baronu, au ... cum e țara noastră, de pildă, sunt ciunte și oloage, sărmanele! GLASUL DE LA GALERIE: Aferim, Chiriță! CHIRIȚA (către capelmaistru): Ba nu, zău, adică nu-i așa? În Viena m-am primblat La Hițing și pe Grabe C-un tânăr delicat Ce-i

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>