Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU MAI
Rezultatele 1391 - 1400 din aproximativ 2740 pentru NU MAI.
Cincinat Pavelescu - Nocturnă (Pavelescu)
... miez de noapte. Nebun, zadarnic te-nfiori De vânt, de umbre și de flori, Și vrei pe alte căi s-apuci; Ce-auzi, ce vezi nu sunt năluci; Nu-i glasul vântului ce-asculți Deși sunt moartă de ani mulți, Dantela care-o vezi pe apă Este lințoliul ce-mi scapă, Iar sub a ... noapte; Așa de-ncet și de departe, Dar ele sună-așa de-ncet, Ca din apuse veșnicii Că, de le-auzi sunând, să știi Că nu-i semn bun, e semn de moarte! D-atunci în lacuri pe când luna târziu își tremură văpaia, Sus, pe clopotniță, departe, cobind s-aude ...
Gheorghe Asachi - Primăvara (Asachi)
... Neaua-n pământ ascunsu-s-au Și ceriu-i făr de nori, Se-nvăsc din nou iar arborii De frunze și de flori. De-acum nu cade turbure Apa din stânci în văi, Râul cu line murmure Curge pre-a sale căi. Că-s toate-aice trainice Anul ne ... arată chiar, Stelile apuindu-se Din nou în ceri răsar, Și în căzuta epohă Se-nnoiesc toate iar, Dar cii ce-nghite tartarul Mai mult nu mai răsar. Ori cine dintre oameni Ursita a întors, Ca să nu taie Lahesis Ce Atropo a tors? O, nebunii fantastice Dorirea a-și ținti În cugete nesigure, Având toți a muri ...
Ion Luca Caragiale - Poruncă domnească
... vremuri când acest cuvânt îl zicea din toată inima, și se deprinsese așa, că acum, chiar de n-ar fi fost bucuroasă de oaspeți, tot nu putea zice altfel. Mai întâi că nu e frumos... și apoi de ce a dat Dumnezeu patru pereți la casa omului? Soldații intrară în casă ca pe moșia lor â ... văzut! Dar de când am rămas văduvă s-a legat și sărăcia de capul meu. Apoi și bătrânețele, bată-le pustia! și încă mai am și fata asta în grija mea... d-ar da Dumnezeu să-i vie și ei norocul mai curând, să o mărit, să mi se ridice o greutate de la inimă. Dar 'mneavoastră, maică, cu ce treabă ați venit pe aici? — Uite ... cuptor. — Dec, nedec! zise baba scurt, dacă e poruncă domnească, n-ai ce face, fata mea! Și decât să te amesteci nepoftită în vorbă, mai bine scoate din ladă niscai volințe mai moi, să așternem la băieții ăștia, că or fi ostenit sărmanii de atâta cale. Si fă de mai scotocește ale cuibare și cotinețe, să-i ospătăm mai
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce
... cu bunul meu amic E. Discutam pe Zola. Amicul meu susținea că ceea ce va rămâne din acest scriitor va fi criticul, sistemul, direcțiunea, iar nu artistul. Eram în toiul discuțiii când auzirăm un strigăt desperat: „Turki! turki!â€� Era Lomiliev; călare ; cu sabia scoasă; beat; abia se ținea pe ... se duse la biserică. Sărută pe Mica D, se mirui și lângă o izbă întinse o masă mare. Și bău, și bău votca bună până nu mai putu. Se-nroșise ca racu; ochii îi lăcrimau parc-ar fi plâns; și râdea, și râdea, și cipuea fetele cari îl slujeau la masă. Și ... din ceata marelui duce încălecă pe unul din cei trei cai, - Să știi, zise marele duce, că dacă îl întreci e-al tău; iar de nu... - Să trăiești, batiușca Kneaz! răspunse cazacul cu căciula în mână. Marele duce bătu de trei ori în palme, și cei doi voinici porniră. Zburau! Dăparte ... care a ajuns întâi?... Un cal a căzut lângă copac. Al cazacului. Se întorc pe jos. Cine a învins? Nu
Anton Pann - Ciobanul și magarul
... Unul zise : -Să iau eu Căpăstrul în capul meu, Precum și al său samar Și să mă prefac măgar, Iar tu măgarul luînd, Mergi undeva mai curînd, Că eu lesne poci scăpa Cînd el să va deștepta. Precum a zis făcînd dar, Și hoțul stînd drept măgar, Omul cînd ... uitat, Începu a să cruci, Zicînd : -Fugi, drace, d-aci. Iar hoțul privind la el Îi zise într-acest fel : -Stăpîne, eu drac nu sînt, Să mă păzească cel sfînt, Ci sînt chiar al tău măgar, Poți să cunoști pe samar. -Lucru ciudat, zise el, Eu nu mă pricep ce fel ! Zise hoțul către prost: -Stăpîne, eu om am fost, Și la părinți cînd eram, Totdauna supăram, Așa într-o zi pe ... am schimbat în om. Cum pășteam supt acest pom. Omul zise: -Fătul meu! Dac-așa vru Dumnezeu, Și de mine slobod ești, Dar vezi să nu mai greșești. Deci ceva vreme trecînd, Ciobanul la bîlci mergînd, Și fiind cumpărător, Văzu măgaru-n obor, Îl cunoscu că e el Și îi zise acest ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele
... creștin, ce făcu, ce drese, s-alese de sfântul crăciun c-un porc gras. Crăciun fără porc, Paște fără ouă roșii și nuntă fără lăutari nu intră în capul românului. La Ignat vru să taie porcul. Dar cu cine ? Muierea lui era cu mîinile legate. Un’ s-o lase copiii ? Copiii ... podul casei. La urmă, românul, mulțumit, vroi să dea cîteva bucăți de carne pravoslavnicului. Bătrînul își făcu cruce, se cutremură și cu nici un preț nu voi să primească, zicînd c-un glas de mucenic : -Lasă, lasă, omul lui Dumnezeu, că pentru Dumnezeu am muncit. Ei, dar cine-mi fusese omul ... le e somnul și, bătînd tare în ușe, zise : - Dăschideți voi ușile, și vi se vor dăschide vouă porțile raiului ! Aș ! bieții oameni dormeau duși. Nu se auzi nici pis. Unul barim să se fi întors dup-o parte p-alta. Ei, e greu să ai năravul d-a te ... și mîna prin păr și dînd de sînge : - Unsu-ai, Doamne, cu unt, cu untdelemn caapul meeeu ! Și bietul păgubaș, auzindu-l și văzînd că nu-l mai ...
Ion Luca Caragiale - Un artist
... Ion Luca Caragiale - Un artist Un artist de Ion Luca Caragiale Mai mult decât oricare alta, breasla bărbierească mi-este foarte simpatică... Briciul e rudă cu dalta, cu penelul, cu coturnul, arcușul, condeiul — mai știu eu cu ce! De aci, neînvinsa pornire către artele frumoase caracteristică la toți bărbierii. O sumă dintre dânșii, împinși de patima lor pentru teatru ... lui Maximilian, capitularea Sedanului, portretul răposatului Abdul-Medgid și altele. În această mică galerie, se află și o operă originală a artistului meu. Nu este lucrată cu penelul, e țesută în fire de păr de toate nuanțele posibile: ea înfățișează un munte depărtat în fund; pe vârful lui stă ... cântec popular, că m-așezai pe laviță alături cu comandantul și-ncepui să-l acompaniez bătând toba cu deștele pe fundul pălăriei — fără asta nu mergea: toba, cu grupetele ei în contratimp, asta e piperul marșului; — iar droaia de copii din mahala, adunați să admire cocoșii, se puseră deodată ... comanda ruperii rândurilor, și artistul meu, ridicându-se-n picioare și scoțându-și ghitara de pe gât, a anunțat publicului: — Mâine seară mai frumos! Mai frumos... nu ...
Constantin Stamati - Înțelepciunea lui Solomon
... a noastră iarăși după noi se uită, Și tot acea soartă pe urmași așteaptă, Căci și-nvățătura e deșertăciune. Nimică sub soare nou acum nu este, Căci ce este astăzi au fost de când lumea. Și mai înainte s-au vărsat mult sânge, Și mai înainte plângea amar omul, Și mai înainte am fost jocul soartei, Speranței deșarte, patimelor jertfe, Căci toate aceste sunt deșertăciune. Împărat și sclavul, înțeleptul, timpul, Cel fără de lege și neprihănitul ... Și cât de deșarte sunt pompele toate, Noi le dorim însă cu mare căldură, Făr-a ne pricepe că-s deșertăciune. Și ce nu se cade iubim cu căldură, Și ce nu se poate căutăm și cerem, Chiar ca și copiii, dorim jucărele... O, om ticăloase, vai de a ta viață! Tu petreci în lume ... noastre, nefăcând rău, însă, Celui de aproape, și cu cumpătare Să ispitim bine: ce este minciuna? Ce este-adevărul? Căci acest fel numai Cugetele noastre nu pot să greșească. Nu fiți la nimică aspri peste samă, Iertați nătărăii îngâmfați și mândri, Iertați neînvățații, iubitori de sine, Și făr’ de mânie cu greșiții voștri, Căci aceste ...
... ochii-naintea feței tale, Stătând un îndărătnic... un sfiicios copil. La blânda ta mustrare simt glasul cum îmi seacă... Eu caut a răspunde, nu știu ce să răspund; Mi-ar fi părut mai bine-n pământ să mă cufund, Cu mânele-amândouă eu fața îmi ascund Și-ntâia dată-n viață un plâns amar mă-neacă. Zâmbiră între ... Coroanele ce regii pe frunte le așază Și stelele ce vecinic pe ceruri colindează, Cu toate la picioare-ți eu le puneam în vază, Dar nu-l mai vrei pe Arald, căci nu mai vrei nimică. Ah! unde-i vremea ceea când eu cercam un vad Să ies la lumea largă... și fost-ar fi mai bine Ca niciodată-n viață să nu te văd pe tine - Să fumege nainte-mi orașele-n ruine, Să se-mplinească visu-mi din codrii cei de brad!" Făcliile ridică - se mișc ... brațe reci, Pe pieptul gol el simte un lung sărut de gheață, Părea un junghi că-i curmă suflare și viață... Din ce în ce mai vie o simte-n a lui brațe Și știe că de-acuma a lui rămâne-n veci. Și sufletul ei dulce ...
Friedrich Schiller - Ector și Andromache
... a zeilor cămine Eu cad, mântuitorul al patriei  și-n fine Cobor la râul stigic de glorie urmat. ANDROMACHE O, n-o să mai aud eu a armelor vuire Și fieru-ți în portale va zace-n lenevire, Marea lui Priam viță d-eroi s-o nimici ... amoru-ți în Lethe va muri. ECTOR Orice dorință-n mine, în mine-orice gândire, Le-oi cufunda în Lethe, în râul de-amuțire, Dar nu și-al meu amor. Auzi-l! cel sălbatec cum lângă muri turbează, Încinge-mi a mea spadă și doliul îți lasă! Căci nu ...
... George Topîrceanu - Plouă... Plouă... de George Topîrceanu Pe-aici când plouă, plouă îndesat, Nu ține ca la noi un ceas ori două. Că ziua plouă, plouă pe-nserat, Și când se crapă iar de ziuă, — plouă. În faptul ... ciudă, N-apuci a scoate nasul din cerdac, Că până la întoarcere, — te udă. Există și răstimpuri când se moaie, Când parcă nu mai toarnă-așa, de sus, Și cerul câte-oleacă, spre apus, Se luminează puțintel — a ploaie. Atunci se cheamă că e timp frumos ...