Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MI��CA
Rezultatele 1391 - 1400 din aproximativ 2023 pentru MI��CA.
Dimitrie Anghel - Imn (Anghel)
... sărută, Și ochii, luminoșii, ce au cu dînșii plînsul, Ar fi putut să spuie ce tace-o gură mută? Cuvinte, juvaere...voi singurele-amante Ce mi-ați păstrat credință, din ce adînci nevoi Ați răsărit, ca-n urmă, ca niște diamante, Din val în val s-ajungeți curate pîn la noi? Subt bolta cărei peșteri ați răsunat voi oare, Ca după vremuri strînse, vers după vers, cu greu, În ganga unei strofe pe veci nemuritoare, Să răsunați prin gura și harfa lui Orfeu? Cuvinte, juvaere ...
... Gelu Vlaşin - Naşterea Nașterea de Gelu Vlașin mi-am cumpărat un topor cu el am să tai rădăcinile cerului ca să nu mai știu cum vine întunecimea ca o moarte rătăcindu-mă cu el am să tai în carne vie ca
Constantin Stamati - Mascurii în vie
... pe cuptor se culcase. Via era minunată, vița era de soi bun, Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de granat mărgele, Pleca mlădioșii curpeni la pământ în floricele, Și plini de mursă ca mierea aștepta culegătorii, Meșteri să știe să facă din al lor must belșugat Vinul cel mai minunat, Demn și pentru trapeza lui Jupiter tunător, Dar ... pedepsim amar: La dânsa să năvălim, La pământ s-o prăvălim, În picioare s-o sfărmăm, Poama, frunza să-i mâncăm, Rădăcina să-i scurmăm, Ca să nu se mai cunoască Că putu vrodinioară aici via să rodească“. Într-acest fel grohăiră, Și se și porniră, Și-ntr-o oară ... de vie au strigat cu duios țipet: “O, voi, fiară făr’ de milă, barbare și făr’ de cuget, Măcar că m-ați sfărâmat, Rădăcina mi-ați scurmat Și roada mi-ați îndopat, Ba încă vă bucurați că m-ați desființat! Dar să știți, cumplite fiare, că și pe voi oarecând, Oamenii buni ucigând, Și foc ... neamului românesc, Ce le au ei din vechime, au fost și sujetul meu, Pentru fabula aceasta pe care v-am descris eu, Și pe care ...
Alexei Mateevici - Cântarea slavei
... a Domnului slavă. * La voi m-a adus în cărările ei A zilelor soartă săracă, Pădurea cea mândră din ani mititei Mi-a fost și iubită și dragă; Cântarea frumoasă din codrii bătrâni Dă strunelor mele viață; Și mândre povești din strămoșii creștini Truditul meu ... grele de patimi, păcate și uri Venit-au amarnic viclene... Dar știu eu, schimba-se-vor vremile iar, Căci toate în lume se schimbă; Așa-mi povestește bătrânul stejar Cu-a frunzelor tainică limbă; Iar slava Preasfântului este în veac, Lucește în toată schimbarea, Și răul și binele într ... Verdeața bogată vă-nvie, Porniți credincioși preaînaltei porunci, Năprasnica voastră mânie. Din urletul vostru, sub cerul nestins Din ploaie cu trăsnete grele, Se naște atunci, ca un fulger aprins, Cântarea cântărilor mele. Când vâjâie vântul, urlând mânios, Prin tainica voastră dumbravă, Atunci prin strune-mi răsună frumos Nespusa a Domnului slavă. Voi, munți singuratici, moșnegi cununați Cu stele în ceruri albastre, În leagănul vostru de codri păstrați În ...
Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte
... stâmpărate, cele trei surori se duseră ca să culeagă căpșune în marginea codrilor. Pe când ele culegeau căpșunele, îndată se aude un șir de tropote, ca și când ar veni și s-ar apropia o ceată de călăreți. Era cine era: era tocmai feciorul împăratului, venind ca să meargă cu prietenii și cu curtenii săi la vânat. Tot voinici frumoși, crescuți în șeile cailor, dar cel mai frumos și pe cel mai ... li se zvârcolește inima în trup, li se frământă creierii în cap, li se împăienjenesc ochii... lasă nevastă și feți în grija Domnului și pornesc ca vântul la război. Feciorul de împărat a pornit ca primejdia, s-a dus ca pedeapsa lui Dumnezeu, s-a bătut cum se bate, cum numai el se bate și, când în a treia zi au ... împăratului. Și apoi, când adia vântul și se mișcau frunzele, împăratul asculta, asculta zile întregi la șoptirea lor. Îi părea că aude un suspin neîncetat, ca o plângere pusă în vorbe neînțelese, pe care numai sufletul lui o simțea ca ...
Vasile Cârlova - Păstorul întristat
... răspândise pe livejuni Și ascultându-l iarba uitase, Pătrunse toate de mila lui. Câinele numai mai cu durere Stând lângă dânsul căta în jos Și ca s-aducă lui mângâiere, Glas câteodată scotea milos. Eho, ce zace de om departe, Îl auzise din loc ascuns; Și cu suspinuri de greutate La ... silă, Ce foc, ce chinuri, ce gânduri ai? Viața voastră necazuri n-are: E simplă, lină, fără dureri, Și-n toată lumea nici o suflare Ca voi nu gustă multe plăceri. Vouă natura vă este dată; Câmpii și codrii voă zâmbesc; Vânturi și râuri voă arată Cum curg de dulce, cum ... prea drăgălaș! Pentru ea numai simț neputință, Pentru ea numai sunt pătimaș. De lângă mine ea când lipsește, Natura n-are nimic frumos; Sufletul tare mi se mâhnește, Orice privire e de prisos. Și drept aceea a tânguire Fac să răsune fluierul meu Lăsând și turma în năpustire, Vărsând ...
George Coșbuc - Flăcări potolite
... n sat, Dar e rămasă de bărbat Și-i tânără, și-i greu! Sunt văduv de vro zece ani, Iar fata mea — mai bine-mi dau Averea la golani! Când faci copii, îți faci dușmani, C-atâta minte au!" E gata moșul de plecat, Și spre străin întors apoi: â ... Dormnul sfânt Te poarte-n paza Lui!" El trist privind in urma lor Cum se duceau spre sat grăbiți, Rămase gânditor Și frânt ca oamenii când mor, Cu ochi încremeniți. Când i-a pierdut din ochi, voi Să se ridice, și-a crezut Că moare ... Ca prins de friguri șovăi Și-n urma a căzut. Târziu detot s-a ridicat, Și ochii-i se facură grei Ca ... petreci — Dar taina voastră-n veci de veci La nimeni n-o s-o spui! Bătrânul s-a nălțat apoi, Spre deal ca un copil privind ; Ah, dealuri scumpe, voi! Bieți ochii, slabi și numai doi Puține zări cuprind! Cărarea asta, o știa, Și colo stânca de-adĂ ... ușor să-l sui — Aici l-a legănat Măicuța lui, și-aici în sat Sunt morți părinții lui! Măcar din deal, așa ...
Ion Luca Caragiale - În vreme de război
... avea un buiestraș minunat și două iepe de prăsilă: nu i le-au luat. Dar ceva și mai curios – câinii din curte, niște dulăi ca niște fiare, nu dedaseră măcar un semn de viață! Hoții au fel-de-fel de meșteșuguri ca să adoarmă câinii cei mai sălbatici; le dă pesemne un fel de mâncare descântată ori cine știe ce. Pe preot l-au găsit a ... un revolver de subt anteriu. Dar bubuiturile se-ndesesc, - sunt oameni mulți afară. D-l Stavrache, fără să mai asculte de stăruințele popii, care tremura ca varga, îl împinge cât colo și trece-n prăvălie. Trăgând bine cu urechea, hangiul înțelege că are a face cu o lume veselă ... mușterii buni, băieți cu dare de mână, și cântă, și râd, și fac fel-de-fel de nebunii. D-l Stavrache face tot ce poate ca să-ndatoreze pe bavii tineri. După ce au băut binișor, se aștern unul lângă altul, ticsiți, în cele două odăi mai mari ale hanului. Foarte ... a maichii"... D-l Stavrache își șterse ochii cu colțul șorțului și, foarte înduioșat, urmă semnele pe petecul de hârtie, sosit de așa de departe ...
George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu
... udă cu largi pete de noroi. Pe mizeria terestră a foburgului umil De trei zile cerul varsă lacrimi mari De crocodil... Plouă! Plouă ca-n Parisul lui Verlaine... Din loc în loc, Te insultă modestia unor ghete fără toc. Mai departe, Când coboară din cupeul ei grăbită, Până sus ... o statuie... Eu sunt un sarcofag de note îmbalsamate, Un album În care-o primadonă moartă Dă Gratis Un concert postum. Prin mine mor — ca să renască — Vibrații pentru mai târziu, Eu sunt ce n-am fost niciodată Și-un sfert din ce era să fiu! Un capelmaistru invizibil ... primului avânt, — Trompetă, Placă, Diafragmă Și... dracu știe ce mai sânt!... Pornesc metalice acorduri Și-n ritmul unui danț romantic Se-nalță, Cresc tumultuoase, ca o tempestă pe Atlantic, Apoi coboară, se-ntretaie și mor încet Ca un ecou Produs de zborul unei muște În cavitatea unui ou... Dar placa se-nvârtește-ntruna Ca un perpetuum-mobile. Pe ea și-au imprimat scheletul un șir de sunete Fosile Prin care oamenii de mâine Vor ști cum fluierau străbunii... Căci ... ...
Vasile Alecsandri - Prietenii românilor
... tras din neștiința marilor puteri ale Occidentului în privirea istorică, comercială și etnografică ale acestor Principate. Până acum ele se socoteau chiar de oameni eminenți ca o parte din pământul Imperiului Rusesc, sau ca o provincie de raiale turcești, precum Bulgaria etc., și puțini din publiciștii străini pricepuseră importanț a unei Românii bine organizate în cumpăna chestiei ... lua în mare băgare de seamă dorințele Principatelor Dunării. Nu putem ști lămurit care va fi viitoriul acestor țări ce au în Orient aceeași poziție ca les Pays-Bas în Occident și care, ca și acestea, trebuie a fi declarate neutre chiar de la început, dacă Europa nu vroiește ca ele să slujească de teatru și de pricină războaielor; însă sperăm că congresul de la Viena, când va fi să ia o hotărâre asupra soartei ... totuși ar trebui să fie reprezentată prin o putere militară, precum ea este reprezentată în Belgia și în Svițera, și aceasta nu cu ideea măgulitoare ca să se lupte împotriva unor vecini prea puternici, dar pentru ca să constateze călcarea privilegiilor lor prin o apărare de câteva zile măcar, și pentru ...
... săraci, Purta-n umere desaci. Dar nu am însemnat Di-i femeie au bărbat! Mă mir d-acel venetic Și întreb atunci de nume. Stahia-mi răspunde: N lume Intrigă oameni-mi zic. În această țărnă bună Straturi samăn de minciună; De calumnie, de crezare, Grânul meu amestec are; Nâobosită-n lucru sânt, Dintr-un trec la ... minciune, De se face de-a minune. Ș-apoi tot aici, c-un preț Foarte bun, astfeli nutreț Să întreabă și să cată Ca o poamă delicată. Pentr-acest product mănos Orice timp e priincios; Săcetă au umezală Niciodată-i dau sminteală. După-această, a sa mână ... Îngiositul în trufie, Neavând altă meserie, De novele, care-i plac, Își culege un plin sac. Speculanții de pe loc Pe la bolte marfa cară, Ca s-o vând-în iarmaroc Și pin târguri de pin țară. Cii ce-ascultă pe la ușă Și veninul poartă-n gușă, De bun nume ...