Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE��I
Rezultatele 1381 - 1390 din aproximativ 2247 pentru DE��I.
Alexandru Vlahuță - Mă visasem într-un nor
... Alexandru Vlahuţă - Mă visasem într-un nor Mă visasem într-un nor de Alexandru Vlahuță Amicului meu C. Alessandrescu' Am privit de sus pământul învârtindu-se sub mine Ca o noapte închegată purtând demonii pe sine: Am văzut pe el durerea despletită alergând, Scoțând gemete cumplite, mări ... n a lor suflet și cu trăsnete cumplite. Am văzut nerușinarea, am văzut-o dezbrăcată, Cu corupția pe buze și cu inima-nsetată De plăceri neomenoase, lipind de profanu-i sân Gura oarbei tinerețe și storcând în ea venin. Am văzut deșertăciunea, uriașă,-mpodobită, A nimicului regină, de mărire amețită, Rătăcind, oarbă de visuri, după-nalte idealuri, Ca o scândură zvârlită pe o mare făr de maluri. Am văzut războiul crâncen, monstru nesățios și crunt, Lacom băutor de sânge, pălmuind veacul cărunt, Făcând un călău din omul liniștit și muncitor Și din holda semănată câmp de groază și omor. Am văzut talente-n zdrențe, Cinstea de foame murind. Am văzut Puterea mândră pe Dreptate pălmuind, Sărăcia-n jgheab de rele ca în guri de lei zvârlită; Ș-Avuția nemiloasă, în orgie tăvălită. Am văzut nespuse viții demonii neadormiți, Uricioși ca ceasul morții și ca moartea nemblânziți, Fără cap, cu ...
Ion Luca Caragiale - Elegie (Caragiale)
... Ion Luca Caragiale - Elegie (Caragiale) Elegie de Ion Luca Caragiale Sărac, fără putere, În lume sunt ursit Prin valuri de durere Să trec necontenit Am suflet... dar suspine Printr-însul trec mereu, Precum trece prin vine Al morței fior greu; Căci el daca iubește Un ...
... Timotei Cipariu - Sonet XXI Sonet XXI de Timotei Cipariu Viața-mi astăzi, iată jumătate Și-atâtea zile, cându-mi vin aminte Din pace-avută văz că-i fură date. De cum trăisă dulcele-mi părinte. Ci-n sânu-mi nu știu ce prea iute bate, Și simț că arde d-un foc prea ferbinte. Ah ...
Cincinat Pavelescu - Vulturul (Pavelescu)
... Cincinat Pavelescu - Vulturul (Pavelescu) Vulturul de Cincinat Pavelescu Pe lângă râul ce se pierde în umbra sălciilor sure, Pe când amurgul întristează singurătatea din pădure, Se duce-alături o pereche de ... ca răsăritul blond de soare, Cu fruntea ca petala albă a unui crin abia în floare; El, melancolic ca amurgul, cu ochi adânci, de visător, Părea că urmărește-n treacăt al visurilor sale zbor. Dar nu ești fericit? răspunde! îi zice ea învăpăiată; Când vezi ce farmec împresoară iubirea ... a cernit? O, fii mai vesel și alungă melancolia ta, stăpâne, Și-ngenuncheată înainte-ți, supusă, roabă voi rămâne! El o sărută, și cu mâna i-arat-un vultur ce din zare Venea plutind în zboru-i falnic cu-o maiestuoasă nepăsare. Și-i zice trist: Îl vezi, copilă, e cel mai mare împărat, Căci țării lui, dumnezeirea hotare strâmte nu i-a dat. El are-un cuib pe-un vârf de munte și-n zori de zi îl părăsește, Căci setea lui de libertate, când stă în loc, îl chinuiește. Și cuibu-i pare o-nchisoare;
Alecu Donici - Satire și alte poetice compuneri
... cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în ... pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am împrumutat însușindu-le cu obiceiurile noastre. Las pre cititorii mei a judeca de izbutirea ce am făcut într-o asemenea nouă cercare pentru limba noastră. Noutatea întreprinderii poate că-mi va ierta greșalele stilului; iar acea ferită dezvelire ... vor critica iubitorii de virtute. De la demoralizați nu aștept nimic, căci și lauda și ocara, dragostea și ura lor, deopotrivă le disprețuiesc. Cuprins Satira I Satira II Satira III Satira IV Satira V Satira VI Satira VII Satira VIII Oda I Oda II Oda III Oda IV Fabula I Focul și statuia de ceară Fabula II Șerpele și matca de albine Fabula III Cămila și vulpea Fabula IV Uliul, păunul și cioful Fabula V Șoarecul de țară și cel
Constantin Negruzzi - Satire și alte poetice compuneri
... cu orice altă alcătuire morală, dar stilul ei fiind mai simplu și vesel, se citește cu plăcere, și dezvălirile ei sunt mai nimerite pentru că de luarea în râs noi ne temem mai mult decât de orice pedeapsă. Satira și-a luat începutul său în priveliștile populare unde între actele tragediilor se vâra, pentru înveselirea privitorilor, reprezentații comice, în ... pre Orație și pre franțezul Boileau de la carii multe am împrumutat însușindu-le cu obiceiurile noastre. Las pre cititorii mei a judeca de izbutirea ce am făcut într-o asemenea nouă cercare pentru limba noastră. Noutatea întreprinderii poate că-mi va ierta greșalele stilului; iar acea ferită dezvelire ... vor critica iubitorii de virtute. De la demoralizați nu aștept nimic, căci și lauda și ocara, dragostea și ura lor, deopotrivă le disprețuiesc. Cuprins Satira I Satira II Satira III Satira IV Satira V Satira VI Satira VII Satira VIII Oda I Oda II Oda III Oda IV Fabula I Focul și statuia de ceară Fabula II Șerpele și matca de albine Fabula III Cămila și vulpea Fabula IV Uliul, păunul și cioful Fabula V Șoarecul de țară și cel
Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte
... i astăzi nou sub soare? Nu sunt toate trecute? Nu sunt toate vechi? Nu-i cinstea veche, încât n-o mai găsești pe pământ? Nu-i patriotismul vechi, încât de-abia îi mai afli numele în gura procleților? Nu sunt, în sfârșit, vechi, paragine de vechi, toate virtuțile și toate vițiurile, pân' și moda? Ș-apoi mai ai încă pretenție să ne arăți ceva nou, și încă ce? Un nou ... cum fac flăcăii curte fetelor, mai ales la munte? Spusu-ți-a cineva că la munte, când un flăcău apucă pe o fată de peștiman sau de salba care-i este împrejurul gâtului, este ca când și-ar cere-o de soție? Nu-i chipul galant? Nu-ți insuflă niște suvenire mitologice? Nu crezi că citești romanul colanului zeei Vinerei? Dacă drăgălașul nu-i destul de voinic să facă un asemene pas, aleargă la cimpoieș, care se duce de spune fetei, în versuri întovărășite de cimpoi, că cutare flăcău moare, piere pentru dânsa. Oare acest fel de declarație nu-ți place mai mult decât declarațiile civilizate de prin capitaliile românești, unde tânărul întreabă dântâi câte mii de ...
Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie
... citirea venise dimpreună cu Alexandru până la Ivantie împărat, unde zice: "Mira tebe brate" (slavonă: pace ție frate) ș. c. l. Nu mă putui dezlipi de acolo ascultând descrierea acelui loc plin de răcoare, de verdeață și adăpat de fântâni cu apă vie. A trebuit să tacă acel om minunat pentru mine (vizitiul, zic) ca să fug și eu d-acolo. Am ... sfânta Veniți să mă veselesc... Când n-are cineva ce să spuie, când capul îi e sec și inima rece, atunci poate alerga la dușii de pe lume, să vorbească de muze, de Olimp, de Apolon, de Cerber, de Pluton, să grămădească vorbe d-alde astea câte voiește, că potrivește și versul și seamănă și a poet. Bieții conșcolarii mei râdeau de ... pierdut acele traducții, și începutul mai totdauna îl ține cineva minte pe dinafară. Iată cum era poema dintâi: I Într-o zi primăvăroasă, Cântând prea de dimineață, Se coboar-o drăgostoasă Muză, dulce cântăreață, Ce Erato o numesc. "Iată,-mi zice,-ți poruncește Marea Vineri, blânda zână (Care unde-orice voiește ... acuma nainte Întru dulcea a ta viață Cântărețu-i ...
Alexandru Macedonski - Destinul
... Alexandru Macedonski - Destinul Destinul de Alexandru Macedonski Se zice că Destinul stă-n mâna omenească... Aștearnă-și fiecare de vrea să s-odihnească... Medaliile, însă, au vers, ca și revers... Muncești și mori de foame... Stai trântor, faci palate... Numească-l muritorii, Noroc, Fatalitate, Cu tălpile-i gigantici apasă-n Univers! În cale ne stă vecinic privind la orișicare... Și-n clipă, de voiește, te face mic sau mare... Puternic fii ca Cezar, că el te face mic; Fii mic, că te ridică să fii atotputernic; El singur ... neschimbat, E surd și nu ne-aude; e orb și merge-orbește, Zburând pe dibuite, înalță, fericește, Coboară nencetat! Așteaptă-l cu răbdare sau tremură de frică, De vrea, el te scufundă, de vrea, el te ridică! Vârtej fatal, te bagă în cercu-i de oțel, Și, facă-ți fericirea, sau chiar să ți-o sugrume, Pe față puie-ți râsul, sau dorul s-o consume, Te ține-nchis în ... și pe-altele sfărâmă Un fulg e omenirea în mâinile-i de-aramă! Cu regi și cu popoare se joacă nemilos! Adeseori ridică la culmile de ...
Mihai Eminescu - Pajul Cupidon...
... Mihai Eminescu - Pajul Cupidon... Pajul Cupidon... de Mihai Eminescu Pajul Cupidon, vicleanul, Mult e rău și alintat, Cu copii se hârjonește, Iar la dame doarme-n pat. De lumină ca tâlharii Se ferește binișor, Pe ferești se suie noaptea Dibuind încetișor; Cordeluțe și nimicuri, Iată toate-a lui averi... Darnic când ... nu vrei nici una Și zgârcit dacă le ceri. În volumul ros de molii Cauți noaptea adevăr Și-ntâlnești lipită-n file Vița-i galbănă de păr. El dă gânduri nențelese Vrâstei crude și necoapte, Cu icoane luminoase O îngână-ntreaga noapte. Când de-o sete sufletească E cuprinsă fata mică - A dormit cu ea alături Ca doi pui de turturică. E sfios ca și copiii, Dar zâmbirea-i e vicleană; Dară galeși îi sunt ochii Ca și ochii de vădană. Gât și umere frumoase, Sânuri albe și rotunde El le ține-mbrățișate Și cu mânile le-ascunde. De te rogi frumos de dânsul, Îndestul e de hain Vălul alb de
George Ranetti - Ca și odinioară...
... George Ranetti - Ca şi odinioară... Ca și odinioară... de George Ranetti Informații despre această ediție Am revăzut moșiea iar in floare... Blagoslovitul grâu prăjit de soare. Ca ș-altădată-ntinde pe câmpie O nesfârșită pânză aurie, Și numai ici și colo mici șuvițe De flori îmbălsămate și pestrițe: Iar printre ele țanțoșii, făloșii Maci roșii. Ca marea dup-o groaznică furtună. Așa părea azi câmpul potolit, Că nimeni n ... nebună. Deslănțuitu-s-a revolta celor mici. De-au tremurat palate uriașe Și s-au simțit mai mici, mai nevoiașe. Ca niște mușuroaie de furnici!.... Cine-ar ghici că un vulcan a fost aici?... Ca și odinioară, subt arșița de vară. Țăranul strângc snopii belșugului străin: Și-i calm, și-i harnic, bietul... Ce vită de povară ! Dă zece înainte chiar boului blajin... Ca și odinioară, el jalea doar și-o plânge Cosind, în resemnatul și blândul doinei viers... Dar, - rătăciți ...