Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU CE
Rezultatele 1371 - 1380 din aproximativ 1851 pentru CU CE.
George Topîrceanu - Ceasornicului meu
... George Topîrceanu - Ceasornicului meu Ceasornicului meu de George Topîrceanu Ce, — iar ai ațipit?... Rușine Că porți blazonul de ,,patentâ€�! Te țiu, de-o lună, eu pe tine Cu mersul vremii în curent. Mașinăria ta perfectă Cunoaște ordinul legal Și-n fiecare zi respectă Repaosul... duminical. Dar poate lași necontrolate Să curgă clipele în ... de repaos. Ești surmenat și tu pesemne Ca și stăpânu-tău, săracul! Ce lege poate să te-ndemne Să bați necontenit tic-tacul?... Ești ,,atacatâ€�, cu
Gheorghe Asachi - În ocazia zborului aerostatic a madamei Blanchard
... Blanchard de Gheorghe Asachi întreprins la Roma, la 1811, când în ceri se vedea cometa cea mare Nu țintiți de-acuma ochii cătră steaua înfocată, Ce întinde preste ceruri coama sa de ră menire. E deprinsă de mult Roma cu asemenea privire, Azi minune mult mai mare o femeie ni arată. Spre-a supune voiei sale calea vânturilor dată, Nestatorinic ușor aer îl ... Cu odorul cel mai dulce a naturei încarcată. Înmândrit-atunci natura d-o ființă-așa dorită, I deschide-a ei secrete, ce ...
Ion Luca Caragiale - Grația domniței
... Ion Luca Caragiale - Graţia domniţei Grația domniței de Ion Luca Caragiale Tânăra Domniță a încălecat: Pentru prima oară merge la vânat, Cu-al ei mire june, tocmai sus în munte, Să vâneze ciute, cerbi cu coarne-n frunte. Tinerime-aleasă toți voinici băieți, Intrarmați cu paloș, suliți și săgeți, Îi urmează veseli. Zgomotul e mare; Cornul suflă-ntr-una la patru hotare. Se începe goana. Tânăra copilă Tremură de spaimă ... delicat Cu cruzimi de-acestea greu va fi-mpăcat! Pe când lăcrimează, iată că de-odată, Din desiș, în față-i un cerb se arată, Cu bogate coarne, cu pasul ușor, Asudat de goană, cu ochi rugător, Vine și-ngenuchie l-ale ei picioare Grație imploră, ca să nu-l omoare. Dar și al ei mire, iată-l că sosește ... a venit să ceară Grație... Eu nu pot ca să-l las să piară!â€� Și zicând acestea ea a dezsarmat Brațul ce-al său mire ține ridicat. Mirele-i se lasă-ndată-nduioși, Către cerb se-ntoarce cu blândețe, și, Când vin toți curtenii cu armele-ardicate, Junele îi zice: „Mergi în libertate!â€� Mult poate femeiea!... cu
Ion Luca Caragiale - Două note
... trimisese la bal pentru altcineva. Nu e vorba, după bal, galantul contraiat „și-a plătit un souper fin [1] â€� - ceea ce l-a făcut să fie a doua zi foarte fără chef, cu atît mai mult cu cît era uÈ™urat de greutatea banilor prinÈ™i cu destulă alergătură în ajun: ca toÈ›i oamenii de felul lui, îi azvîrlise seara, ca să-i dorească dimineaÈ›a. * Versurile citate la ... sub ce influenÈ›ă — nu ne pasă... Mai tîrziu, însă, s-a petrecut ceva mai rău... mai tărziu, pe cînd artistul era cu mintea bolnavă, s-a făcut în opera lui publicată în volum îndreptări, purgări È™i omisiuni cu desăvîrÈ™ire arbitrare. Eu crez că asta trebuie relevat. Editorii sunt liberi să tragă cîte exemplare vor, să le vînză cum È™i cît le ... cu competenÈ›a ta discutabilă — discutabilă pentru că e negativă faÈ›ă cu realitatea evidentă È™i palpabilă a monumentului ce-l judeci, discutabilă fie ea cît de autorizată în părerea-È›i proprie È™i a cîtorva clienÈ›i — va să zică ...
Ion Luca Caragiale - Mare farsor, mari gogomani
... Joacă de patruzeci de ani, Făcînd enormă tevatură În faț-a niște gogomani. Dibaci, sub latele-i fireturi, Ascunde un talent îngust, Jucînd cu-aceleași marafeturi Aceeași farsă de prost gust. Întîi cu toții, zi și noapte, Îl gratulau pe-acest farsor Cu ouă moi și mere coapte Dar el urma nepăsător. L-au maltratat. Ce nu-i făcură? În brînci afar-au vrut să-l dea... Aș! răbdătoarea creatură Că nu-nțelege se făcea. Primea zîmbind fluierătura; În dreapta,-n ... De-acest farsor au fost nebuni; La beneficii, în toți anii, Flori, daruri, saltant, cununi ! Că-n loc să poarte o tichie Ca un farsor ce este, el Și-a pus pe cap cu fudulie O cască mîndră de oțel. Și joacă - joacă prost, da-i iese; Stau paf toți bieții gogomani, Paf ! Din succese în succese, De douăzeci ...
Vasile Alecsandri - Stejarul și cornul
... fac osie la car." ,,Frățioare românaș, Voios parul da-ți-l-aș Dac-ai face tu din el Buzdugan de voinicel, [1] Ghioagă mare nestrujită, Cu piroane țintuită, Și cu dânsa de-ai lupta Să aperi moșia ta." [2] ,,Cornule, ce nu te-ndoi, De-o creangă să te despoi, Să-mi fac prăjină de boi?" ,,Frățioare românaș! Creanga lungă da-ți-o-aș Ca s ... boii, frățioare, Și te dă la vânătoare, Că nu-i timp de plugărie, Și e timp de vitejie." ,,Codri, codri, mă jur eu Să ucid cu brațul meu De tot cornul un dușman, De stejar un căpitan." [1] Buzduganele sunt armele favorite ale vitejilor din balade, precum și ale zmeilor și ... fabuloase, și acestea după ce lovesc în poartă, merg de se așează în cuiele de la pereți. Lupta între zmei și feți-frumoși începe totdeauna cu lovirea buzduganelor. [2] Moșia strămoșească, patria! Mândre timpuri erau acelea când țara reprezenta pământul tuturor, averea rămasă de la moși-strămoși și când glasul codrilor ...
Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului
... știu foarte multe colinde minunat de frumoase și pot să le zică vreo trei, patru deodată, ca într-un glas. Dar iată că vine Crăciunul cu toate rânduielile lui bisericești, după care se încep veseliile sărbătorești. Țăranii, bucuroși și împodobiți toți cu cojoace și mintine nouă, cu ciubotele unse cu dohot sau cu untură de gâscă și cu părul lucitor, de dimineață se hiritisesc unul pe altul, urează la mulți ani, mănâncă bucate bune și beau vin. Iar când prinde a scăpăta ... de cu zi cu steaua prin împrejurimi din sat, dar colinda fără stea este mult mai obișnuită și mai în duhul norodului, pe când cei ce umblă cu steaua cântă mai cu seamă cântece bisericești sau în duhul bisericii. Am spus pân-acuma toate obiceiurile care se petrec de cei ce umblă cu colinda. Acum este de trebuință de știut ce sunt colindele în înțelesul cel mai strâns al cuvântului. Pentru ca s-o înțelegem asta, este destul să aducem aici vreo câteva colinde din cele ... sunt înfățișate în chipuri de oameni, ei sunt domni, cuconi mari și au doamne: pe doamna Ajuneasă și pe doamna Crăciuneasă. Casa lor este împodobită cu flori și ...
Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva
... vitezi și lancea saxonilor o știa, Căci adese se sfarmase d-a lor oțelită zea. Oscar nu cunoștea frica și avea dulcea simțire Ce amorul o insuflă inimelor cu iubire. A lui Allan caracterul nu avea aceea blândeță Care foarte-mpodobește p-un erou adevărat Și arată ce înseamnă un suflet plin de nobleță, Spre vrăjmași el era aspru, crud și neînduplecat, Iat-o jună castelană frumoasă și mândră fată Veni de unde ... invitații s-adunară în castel, Tot e gata, numai frații încă n-au venit acasă. Allan vine și se pune lângă tânăra mireasă. „Pentru ce Oscar nu vine? Angus cu grijă întreabă, Unde e? Ce face acuma? Nu cred să fi având vro treabă!“ Fratele răspunde: „Nu știu, în răd nu l-am întâlnit; Poate gonind vre ... să mângâie al său tată; Angus, perzându-și nădejdea nu mai avea acea jale, Dureroasa lui tristeță era acum alinată. El avea pre Allan încă ce rămase mângâiere Jalnicului său părinte, Mora-l videa cu plăcere, Căci natura-l înzestrase c-o nespusă frumusețâ, Și a ei inimă slabă îl iubea ...
George Gordon Byron - Oscar D'Alva
... vitezi și lancea saxonilor o știa, Căci adese se sfarmase d-a lor oțelită zea. Oscar nu cunoștea frica și avea dulcea simțire Ce amorul o insuflă inimelor cu iubire. A lui Allan caracterul nu avea aceea blândeță Care foarte-mpodobește p-un erou adevărat Și arată ce înseamnă un suflet plin de nobleță, Spre vrăjmași el era aspru, crud și neînduplecat, Iat-o jună castelană frumoasă și mândră fată Veni de unde ... invitații s-adunară în castel, Tot e gata, numai frații încă n-au venit acasă. Allan vine și se pune lângă tânăra mireasă. „Pentru ce Oscar nu vine? Angus cu grijă întreabă, Unde e? Ce face acuma? Nu cred să fi având vro treabă!“ Fratele răspunde: „Nu știu, în răd nu l-am întâlnit; Poate gonind vre ... să mângâie al său tată; Angus, perzându-și nădejdea nu mai avea acea jale, Dureroasa lui tristeță era acum alinată. El avea pre Allan încă ce rămase mângâiere Jalnicului său părinte, Mora-l videa cu plăcere, Căci natura-l înzestrase c-o nespusă frumusețâ, Și a ei inimă slabă îl iubea ...
Gheorghe Asachi - Învățătorul și urmașii săi
... Gheorghe Asachi - Învăţătorul şi urmaşii săi Învățătorul și urmașii săi de Gheorghe Asachi Alegorie Cătră-apostolii săi zis-au dinioară Domnul lor: Cel ce vra a fi cu mine de-astăzi fie-mi următori. Calea noastră va să fie Spre cerească-mpărăție... Un stol mare, strigând, vine: Unde-i merge, noi cu tine! Cu un zâmbet Domnul pasă Înainte prin pustiu, Călătorii se îndeasă Să s-adăpe la vreun riu. Vântul cald, focosul soare A lor frunte ... aicea vom mânea, Între dânșii toți șoptea. Însă Domnul urma-n cale Preste râpi și preste vale, Pe loc unde rareori A pășit cu călători. Următorii suspinau, De spini unii s-aninau, Zicând: Pasă cel ce-a vre Pe această cale gre! Altul șede peste-o piatră Cugetând la a sa vatră, Unul pe iarbă s-întinde ... a luminat, Fața sa a înturnat. Din câți vrură a se-ntrece, Văzu numai doisprezece. Adevărul vouă zic, Zis-atunci cu duioșie, În astă călătorie Numărul nostru e mic. Mulți chemați, aleși puțini! Cel
Ion Luca Caragiale - Jalba hoților din închisori
... Ion Luca Caragiale - Jalba hoţilor din închisori Jalba hoților din închisori de Ion Luca Caragiale Dați-ne drumul din pușcărie, Dați-ne posturi, Cu bune rosturi, Dați-ne voie la tâlhărie, C-a sta în lanțuri Când alții danțuri Trag fără frică sus la putere, Și când ... măsură Și, ei sunt liberi!... Nu cunosc frica, Nu e nimica!... Dați-ne drumul: e nedreptate În pușcărie Ca să ne ție Colegii noștri! Oh! ce păcate!... A noastră școală A rămas goală, Căci toți elevii au chilipire, Au berechete, Grase budgete... Iar noi, acilea în amorțire ... fie Pe mâna noastră a tuturor, Iar nu voi care Ați făcut stare S-o smulgeți singuri ca din topor!... Dați-ne drumul cu