Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI BINE
Rezultatele 1351 - 1360 din aproximativ 1459 pentru MAI BINE.
Vasile Alecsandri - Șoimul și floarea fragului
... la umbră, la răcoare, Am menire-nfloritoare. Tu te legeni sus, pe vânt, Eu mă leagăn pe pământ. Du-te-n cale-ți, mergi cu bine, Făr-a te gândi la mine, Că e lumea-ncăpătoare Pentru-o pasăre ș-o floare!" [2] [1] În Carpați pădurile sunt pline ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce
... duse la biserică. Sărută pe Mica D, se mirui și lângă o izbă întinse o masă mare. Și bău, și bău votca bună până nu mai putu. Se-nroșise ca racu; ochii îi lăcrimau parc-ar fi plâns; și râdea, și râdea, și cipuea fetele cari îl slujeau la masă. Și ... A tras... Mulțimea își acoperi ochii. Cazacul a căzut! Lomiliev începu să se închine și ne zise: - Batiușca Kneaz greșise... votca... greșise! - Știi bine că greșise, Lomiliev? - Da, da, știu bine... și a fost așa de bun, că a dat nevestii cazacului cinci sute de ruble... cinci sute! Cănd ne întorceam în ...
Ion Luca Caragiale - Tatăl nostru (Caragiale)
... Ion Luca Caragiale Bunica s-a sculat de dimineață cu spatele-n sus. Nepoțica ei s-a sculat din contra foarte bine dispusă. Bunica o spală, o gătește ș-o piaptănă; nepoțica, la fiecare trăsătură a pieptenului, se strâmbă. Gata... Bunica: Așa. Acu zi Tatăl ... strâmbo! „Vie-mpărăția ta, facă-se voia ta, precum în cer și pe pământ..." N.: „...precum în cer și pe pământ..." B.: Mai departe! N .: (ca și cum ar recita, distrată): Mai departe... B.: (zgâlțâind-o de braț): Nu „mai departe", toanto! Ai uitat-o și asta? Astăzi n-ai să mănânci? N.: Ba da, bunico ... face cruce și pleacă din loc.) B.: (apucând-o de un zuluf și oprindu-o): Numai atâta? N.: (plictisită): Numai atâta, bunico! B.: N-ai mai uitat nimica, diavole? N.: Nimica, bunico! B.: (iritându-se treptat): Nimic? N.:(asemenea): Nimic! B.: (vrând s-o arză la ceafă, face o mișcare rău ...
Alexandru Vlahuță - În zile grele
... Alexandru Vlahuţă - În zile grele În zile grele de Alexandru Vlahuță Ne-a risipit furtuna pe drumul pribegiei, Și nu mai știm de-ai noștri, nici ei de noi nu știu... Cu gândul doar, pe negre întinderi de pustiu, Ne căutăm, ca orbii, în volbura urgiei ... Vru să trăiesc aievea acele zile grele; Și văd cum calcă lifta pământul țării mele, Cum tot avutul nostru ni-l bântuie străinul: Să nu mai știu nimica de cei rămași acasă, Decât că e vrăjmașul stăpân pe soarta lor... Gândindu-mă la dânșii, muncit de griji, de dor, Stau în ... drumuri, femei batjocurite În jurul lor, copiii cu brațele ciuntite Înfățișează jertfa și jalea țării toată. Și-atunci tresar sub gândul că prea am trăit bine; Prea mult am râs; prea-n toate vedeam numai un joc... Și trebuia să vie acest năprasnic foc, În larg să ne deschidă drum nou ...
... umbră și se-mpânzesc pe vale. Din șes, privim spre codru, cum soarele se-neacă. În mirosul de iarbă, tăcuți pășim agale, Și bolta răcorită mai jos parcă s-apleacă, Curg valuri mari de umbră și se-mpânzesc pe vale. Stai dreaptă-n strana vechii biserici de la țară; Eu bat ... nici unul nu-i ca mine. Și cât mă vezi de mare în planurile tale!... La zodii chiar s-arată cum am s-ajung de bine, Și ce măriri m-așteaptă în norocoasa-mi cale! Din câți copii pe lume-s, nici unul nu-i ca mine... Ce dureros se stinse ... și trudită. Ca pete mari de umbră pe-o miriște uscată, Așa, pe-a noastră urmă, trec stoluri lungi de gânduri. Nimic nu mai
Alexandru Vlahuță - Liniște (Vlahuță)
... ce sumă să câștige cu-a lui versuri un poet!... Și vei sta cu ei la masă... A... dar ia aminte bine, Că-n bonton sunt pravili grele pentr-un necioplit ca tine, Te păzește, să nu vătămi a lor gusturi rafinate. În discuții orice ... uita c-aci se cere să roșești de modestie. Datoria ta făcută poți să te retragi cuminte. Doamnele-și reiau în pace vorba lor de mai nainte. Spune-acum dacă-ți surâde o asemenea viață, Și de crezi că e o soartă fericită și măreață De-a lăsa acestor ... rușine Când ai ști cu ce-ngâmfare, ce de sus privesc la tine Toți neghiobii ce-ți dau mâna socotind că-ți fac onoare! Și mai vii să-nfrângi disprețul nesimțirii zâmbitoare Ș-al biletelor de bancă cu ce-ai scris cu ce-ai gândit? Cine vrei să te-nțeleagă, saltimbanc ...
Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni
... fie ștearsă din închipuirea română; silințele sau ostenelile unor feciori ai Ardealului, aruncate în ogoarele Principaturilor, nu sunt titluri la acea mândrie; fapta ar dovedi mai curând că acei oameni, neavând cum întrebuința în Ardeal învățătura lor, s-au îndreptat în părțile României, unde puteau fi auziți, înțeleși și întrebuințați. Dezunirea ... care, în lipsă de realități, s-au aruncat în ideologii . Jurnaliștii moldoveni au strigat: "Frate Ioane, vorbește să putem înțelege și noi, poate că vorbiți bine pe la d-voastră; scrie să pricepem și noi bunătățile și frumusețile ce gândiți..." Jurnaliștii și criticii au zis: "Vă rătăciți, și rătăciți inimile și ... România patosul declamațiilor reci, argumentația pentru un pahar de apă, tomuri pentru descoperirea unei reguli de gramatică latină aplicată la gramatica română; d-voastră nu mai dați voie să zicem tată, ci pater, d-voastră ați da foc lumii întregi, pentru că lumea nu pricepe frumusețea, practica și patriotismul sistemelor. De ... în Moldova se găsesc critici, adică oameni care se uită înapoi, să vadă ce au făcut pedanții, și se uită înainte, să vadă ce vor mai face pedanții și în care râpă de ridicol ne vor arunca; fără dânșii românia ar fi o adunătură de pedanți de tot soiul, ce s ...
Grigore Alexandrescu - Bistrița
... făcu ban al Craiovei pe vornicul Pârvu, fratele Barbului, și după dânsul Moise I-i îi dete de soție pe sora sa, vrând să aibă mai de aproape puternica familie a Pârvuleștilor, care era groaza mai multor prinți; dar rudenia aceasta nu fu destulă ca să sprijinească pe Moise împotriva furtunii ce cruzimea lui ridicase asupră-i, și banul Pârvu dimpreună ... ne mângâiem, hotărârăm a vizita pe pustnicul ce locuiește în munte în susul mânăstirii; un părinte bătrân ne sluji de călăuză. Ne trebui mai mult de un ceas până să ajungem, poteca era strâmtă, înainte și în dreapta prăpăstii, în vale râul ce poartă numele mănăstirii, împotriva stânci râpoase ... Nu știu de ce, până să nu văz pe acel om al muntelui, îmi făceam o altă idee de un pustnic. Nu îmi aduc aminte bine ca ce idee îmi făceam: destul numai că un pustnic mi se părea o ființă care nu seamănă întru nimic cu ceilalți muritori, un ce ...
Constantin Negruzzi - Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva
... rară. Un exemplar — din care d. Belfur întreprinse traducția sa la Londra — fu cumpărat la Allep în patria autorului și orientalistul englez nu mai putu găsi alt manuscript, oricât cercetă în bibliotecele din Constantinopoli, Smirna și Cair. D. Senkovski mai văzu încă un exemplar la repausatul Arid la Ain-Tur și ceti cea mai mare parte din el în vremea ce se afla în casa acestui învățat arab. Nu se știe cui a rămas acel manuscript după ... ger și căzuse mult omăt; nu îmbla cu căruțe sau care, ce cu sănii, pentru că pe așa vreme acest fel de trăsuri sunt mult mai grabnice și mai sigure, înaintați de străjeri am ajuns la curte, unde am găsit pre beiul singur în apartamentul său. Patriarhul îi dete scrisorile trimise de Paisie, patriarhul ... daruri de mare preț, falca de jos a sfântului marelui Vasilie, de color galben, tare grea și strălucind ca aurul, mirosul ei era mai plăcut decât ambra, și la ea mai rămăsese doi dinți, unul mare (măsea), altul mic; noi am căpătat-o la Constantinopoli, unde se păstra la o rudă a lui kir ... ...
... Vasile Alecsandri - Nevasta La mama pe când eram, De lucram, de nu lucram, Mamei tot dragă eram. Iar de când m-am măritat Nici un bine n-am aflat. De cu ziuă mătur casa, Aprind focul, gătesc masa, Aduc apă din fântână Și furca n-o las din mână, Lau copilul ... un frate Ca să-mi cate de dreptate. Un călător străin zice în relația voiajului său prin țările noastre că nu cunoaște pe lume femei mai harnice ca nevestele românce, și, în adevăr, dacă vom ținea seama de tot lucrul ce-l fac ele, afară de lucrul pământului, vom împărtăși lesne ... familiei, strânge cânepa, o topește, o bate, o preface în câlți, o toarce, o țese; apoi pânza o ghilește etc. și, în vremea asta, ea mai face și boierescul, seceră, prășește cu copilul ei de țâță alăture. Copilașul e ascuns sub o tufă de brusture, la răcoare, și plânge; mama lui ...
Duiliu Zamfirescu - Adio, Napoli
... scris să-ți închinăm și ție Acest netrebnic de cuvânt, Oraș de vis și nebunie Cum n-a fost și n-o să mai fie Un altul pe pământ. Încins cu viță drept cunună, Cu gânduri calde și senin, Închin amorului, la lună, Ca un păgân din vremea bună ...