Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru O SĂ

 Rezultatele 1341 - 1350 din aproximativ 1696 pentru O SĂ.

Dimitrie Bolintineanu - Lăutarul (Bolintineanu)

... Dimitrie Bolintineanu - Lăutarul (Bolintineanu) Lăutarul de Dimitrie Bolintineanu Într-o noapte furtunoasă Prințul cu-ai săi cavaleri Într-o sală luminoasă Se-mbătau de dulci plăceri. Cupele de aur sună, Candelele strălucesc; A plăcerilor cunună Damele drag o-mpletesc. Noaptea este foarte rece; Iar afară-un călător Prin furtuna nopții trece, Intonând cântări de dor. —"Aduceți îndată-aice Pe drumașul lăutar!" Scutierilor ... a noastră desfătare, Pentru-al nostru trai plăcut!" Lăutarul, cu mândrie, Sparge harpa de pământ. — ,,Pentru inimi de robie Nu voi, doamne, eu cânt! Dacă cânturile mele June suflete răpesc, Ale voastre inimi rele, Inimi moarte, nu-nfloresc. Astfel vântul dezvelește Cu-al său fraged sărutat Crinul care ... pentru omul cel neferice Aveți disprețuri crude barbari; Fără de cuget, nici Dumnezeu, Fii de minciună și înjosire, Astăzi cu cruda-mi disprețuire, Pe voi cază blestemul meu! S-aveți repaos într-un mormânt Numai când corpul ars de durere Răci-va-n lume orice plăcere Prin desecatul său osământ ... vorbe fără de cale; Inimi, și numai chin simțiti. Pe cât trăi-veți p-acest pământ, Fapta cea bună ce-ți face-n lume ...

 

Panait Cerna - Din depărtare

... mpac cu viața-mi și uit că mi-ești străină... Ce vrea și unde merge un fulger? Cui ce-i pasă!... Destul că face noaptea, o clipă mai frumoasă. Dar uneori, când luna e prea strălucitoare, Din adâncimea serii vin vrăji turburătoare Aș vrea cânt, cuget, dar nu mă-ndemn... nu pot... Și-atât mă simt de singur, că mă-nfior, de teamă, Și ochii mei, din umbră, lumina ta ... mai greu, Căci nu mai licărește îndepărtatul geam Și nu-mi mai ieși în cale și doar atât ceream... Vei reveni vreodată? – Mai bine fi vrut -nchid adânc în mine un dor necunoscut; Dar a crescut atâta, de când cu plâns s-adapă, Că-n sufletul meu singur n ... para din ele – și cum moare... E flacăra ce-n taină ființa-mi pustiește, Dar în vrăjitu-mi suflet nu moare, ci tot crește... O creangă pe cărare, s-apleacă somnoroasă; Izvoarele stau mute, iar Noaptea – o crăiasă Pălește aiurită, ca visurile mele, Mișcând, la pasul vremii, hlamida ei de stele. Eu trec, gândind la tine, la țara-n veci senină. Iar ...

 

Grigore Alexandrescu - Dervișul și fata

... Grigore Alexandrescu - Dervişul şi fata Dervișul [1] și fata de Grigore Alexandrescu Se povestește cum că odată Un derviș pustnic, om cuvios, S-amorezase, văzând o fată Cu trup subțire, cu chip frumos. Dintr-una-ntr-alta vorba aduse Și în stil neted patima-și spuse, Zicând: „Ascultă, eu te ... pentru tine mult pătimescâ€�. Stilul acesta, adevărat, Nu mi se pare prea minunat; Dar pentru-un pustnic trăit departe De ale lumii valuri deșarte, Putem zicem că nu e prost. Fata răspunse: „Poate-aș fi fost Destul de bună ca te crez, Dar aste haine bisericești Nici n-au a face cu ce-mi vorbești; Ș-apoi de barbă mă-nfiorezâ€�. Pustnicul nostru ... duse, Își rase barba, se pieptănă, Nemțește bine se îmbrăcă, Ș-o pălărie în cap își puse. Veni la fată: „Cum ți se pare? O-ntrebă. Spune-mi, mai te-ndoiești? Vezi ce putere amorul are? Mi-am lăsat legea; alt mai voiești?â€� ­„Nu voi nimica, atunci ... mi fii, Când jurăminte în ceruri scrise Și a ta lege nu poți s-o ții?â€� Fata avea dreptate de nu vrea

 

Ștefan Octavian Iosif - Ca visurile

... veche, Că-mi luminași frumos pe drum; Treci mai departe, luminează Și celorlalți pribegi, de-acum. Iar de găsești pe vreun ibovnic Ce plînge, tu nu mi-l lași; O

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia

... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia Sărăcia de Bogdan Petriceicu Hasdeu Sărăcia cea flămândă Ca pușcașul stă la pândă, Cu cocoșul ridicat: Dintr-un deget o mișcare, Glonțul zboară cu turbare Și vânatul a picat! Munca tare, munca deasă Numai dânsa nu mă lasă Zbuciumându-mă pier: Tocmai astfel altădată O cămașă ferecată Apăra p-un cavaler! Dar junia mea, o, Doamne, Face loc zbârcitei toamne: Bătrânețele-au sosit! Zile reci și fără soare, Ca un negru șir de cioare Pe cadavrul părăsit! Munca geme și ... apar din nou dușmanii, Fără voie cade jos! În zadar ca mai-nainte Îmi azvârl trudita minte Colo-n sferele de sus: Ea se-nalță o bucată, Și s-afundă desperată, Ca lumina în apus! Totuși, surdă la durere, Lumea strigă, lumea cere, Lumea strânge birul ei! Dându-i spirit pentru ... dă oase ca la câine: Schimb de cărnuri și idei! Și de ți-a secat izvorul, Te turtește cu piciorul, Scuipă ca-ntr-o cârpă rea; Căci pe lume n-o atinge Că fitilul, ce se stinge, Ars-a numai pentru ea!... Sărăcia cea flămândă Stă ca un pușcaș la pândă, Cu cocoșul ridicat ...

 

Cincinat Pavelescu - Lui A. Simu (Pavelescu, 2)

... Cincinat Pavelescu - Lui A. Simu (Pavelescu, 2) Lui A. Simu de Cincinat Pavelescu O viață-ntreagă-ai simulat Ca inocența

 

Gheorghe Asachi - Painginii

... Gheorghe Asachi - Painginii Painginii de Gheorghe Asachi Fabulă Vivat, neam industrios! Zis-au un paingin gros. Când în fabrica a sa Sub o streșină lucra. Sunt a noastre toate cele Pre pământ pănă la stele, Cât s-urzăște prin țărine Numai firul nostru ține. O, paingini, clas ales, Toate pentru noi țăs; Musca, viespea și țânțari Ni sunt nouă tributari! Plini de astă fantazie, Fabricanți-n bucurie Nu-ncăpeau în a lor pele, Tot ...

 

Heinrich Heine - Ca visurile

... veche, Că-mi luminași frumos pe drum; Treci mai departe, luminează Și celorlalți pribegi, de-acum. Iar de găsești pe vreun ibovnic Ce plînge, tu nu mi-l lași; O

 

Grigore Alexandrescu - Un preot cuvios

... Căci chiar pe Dumnezeu Într-înșii îl cinstești. Știi ceea ce-a grăit Al lumii ziditor, Că cerul e gătit De moștenire lor." - "O! dacă e așa, răspunse mulțumit Acel spoveduit, Nici o grijă n-ai, cuvioșia-ta; Căci bunul Dumnezeu de mă va ajuta, Eu îți făgăduiesc Pe toți supușii mei de rai

 

Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18

... mâinilor lor. Peste monumente și generații am trecut, și am văzut în urmă-mi grămădindu-se a lor cenușă și vijeliile veacurilor spulberându-o în văile uitării. În zborul meu cel repede las în urmele mele veacuri, vă aduc timpii anului, icoana vârstei voastre, fac răsaie soarele și apuie întru a sa slavă; și m-am uitat înapoi și am văzut veacurile de la zidirea lumii ca ziua de ieri !!? Universul ... de păcate. Toată palma de pământ de care voi vă bucurați și asupra căruia voi socotiți nobilitatea voastră a fost stropită, ca de o rouă cerească, de sângele moșilor și părinților voștri, ce au știut apere și vă lase drept moștenire drepturile voastre. Draga mea Pace ( ia pe Pacea de mână și o înfățișază înainte ) vă zâmbește și se statornicește în pământul vostru. Comerciul ( îl arată cum îl ține Libertatea de mână ), încă prunc, va crește și se ... vă strânge Și-n inimile voastre stăpân a guverna. În veci nesiluită, sloboda a mea liră În veci n-am atârnat-o la ușă de-mpărați; Când îns-ale lor fapte pe ea ...

 

Cincinat Pavelescu - Sic transit

... apuse Petrecu prin acel loc... Ziduri, temple și palate, tot orașul dispăruse, Un cioban mergea prin iarbă înotând pân la mijloc. Se lăsa peste natură o molatică odihnă, Pe când turma răzlețită împrejur pășea în tihnă. Iar drumețul, vrând știe, întrebă atunci mirat, De când iarba pe acolo început-a răsară? Hei, ciobanul îi răspunse cu batjocură amară, De când soarele e soare, turme-aici au pășunat! După secole apuse Petrecu prin acel loc... Câmpul ... de stejari se prefăcuse... Erau crengile mișcate de al paserilor joc, Și sub bolta uriașă nici chiar razele de soare Bucuria primăverii nu puteau s-o mai strecoare, Vrând-năuntru străbată, întâlni un vânător, Poți -mi spui de când pe-aicea e pădure neumblată? Vânătorul îi răspunse: Întrebarea e ciudată... Ea-nfrunzește de când este și pământul roditor. După secole ... pe cât se vede, De când marea este mare tot aici s-a răsfățat. După secole apuse Petrecu prin acel loc... Marea largă o pustie arzătoare se făcuse, Nici un arbor -ndulcească dogorelile de foc, Peste tot deșertul galben nesfârșind decât în zare, Ici nisip, nisip acolo și nisip în depărtare... Călătorul fără preget, întâlnind un ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>