Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FI��E

 Rezultatele 1331 - 1340 din aproximativ 2261 pentru FI��E.

Ion Luca Caragiale - Primăvara (Caragiale)

... primăvară, Toți zic: “Să dea Domnul, să dea!â€� Și de te culci pe prisp-afară, Mai vezi pe cer și câte-o stea... E cald, și ploaia răcoroasă Ozon în aerul curat În urmă-i lasă; drăgăstoasă Natura toată-i un pupat. Se pupă corbi, de bucurie Că au ... Cu mii de mii de muguri ve'zi... În țarini grâul încolțește, În dealuri via o dezgrop; De ploaie tot se-nveselește, Pe orice frunză e un strop. Și soarele o caldă rază Trimite pe furiș prin nori; Iar flori și pasări ca să-l vază Se-nalță, zboară către zori ... Tot plouă! A! ce primăvară! Cum curge fără să mai stea! Se-ntinde ceața grea p-afară, Pe cerul sumbru nici o stea. E frig... și apa mocirloasă Infectă aerul curat, La câmp e baltă mlăștinoasă Și codrul doarme întristat. Sunt triști și corbi-n deal de vie, Cobesc din nou a iarnă grea; Plouate vrăbii cad ... spumează, Torente curg din codrii ve'zi. În țarini grâul putrezește, Sub piatră-n deal vii se îngrop; De ploi plugarul sărăcește, Mălai, făină, nu

 

Emil Gârleanu - Părăsită

... Chendi Singură! În tot cuprinsul câmpului larg, dânsa nu se zărea decât numai când vântul culca ierburile înalte, și ea rămânea în picioare, albă cum e laptele, cu coama împrăștiată peste ochii orbi, cu coada lungă, încolăcită de-a lungul picioarelor subțiri. Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la ... ce o ating ușor, ca și când ar alinta-o. Și parcă întreg câmpul s-a obișnuit cu dânsa, o cunoaște și-i e dragă; cum merge încet, fluturi mici, albaștri, atrași de albeața părului, se țin după dânsa, se așază pe crupa lucioasă, se ridică iarăși, alungându-se ... nimeni nu se apropie de dânsa. În grajd, un grajd părăsit în care numai ea stă, într-o încăpere singură, își găsește întotdeauna fânul. Iarna e ca într-o pivniță; și noaptea, când viscolul geme la ferestre ca un uriaș rănit, ea se culcă jos între paiele moi, și, neliniștită, așteaptă ... o greutate parcă o apăsa deasupra creștetului, apoi soarele începu să ardă din ce în ce mai puternic. Semințele florilor miroseau ca și cum ar fi fost prăjite, și iarba se încălzi sub dânsa ca într-un culcuș. Și deodată, vântul începu să sufle, cu suspine adânci, venite cine știe din ...

 

Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi

... toate aceste reforme ne vestesc în puțin ziua frumoasă când aristocrația nașterii va pieri, făcând loc aristocrației meritului, singura aristocrație ce de acum va mai fi putincioasă. Și această revoluție pacinică, fără sânge și cu totul în folosul omenirii și al regenerației lumii, o vor săvârși-o vaporul și tipariul, propoveduitorii ... dar, fură surzi la chemarea de frăție ce li se făcu și se ținură departe de această revoluție, pe care nu o credeau că ar fi pentru naționalitatea lor. De nu către patrie, dar negreșit către Poartă, ei rămaseră credincioși; însă oștile turcești, intrând în principat, nu făcură deosebire între vinovați ... sau în pansioane private, sau cu ceasul, de niște oameni care cei mai mulți nici nu fuseseră pregătiți pentru nobila sarcină de a fi luminătorii junimii; numai nevoia îi silise a fi profesori și a arăta niște cunoștințe ce ei singuri nu înțelegeau. Toată instrucția pentru tineri se mărginea atunce întru a-și ... mult de un veac. A. Hrisoverghi era tânăr și poet; în formarea miliției el vedea o eră nouă pentru țara sa; și ar fi fost el vrednic să cânte patria, dacă n-ar ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Mater Dolorosa

... Revista nouă , an. I, nr. 2, 15 ianuarie 1888. Ești Dumnezeu, Isuse, și mântuiești o lume Prin moartea-ți născătoare de noile idei; Dar mamă e Măria... ce-i pasă unei mume De lume și nelume, când piere fiul ei? Tu mori, Cel-făr'de moarte, căci alte cruci Te cheamă ... plânsul nu-i mai seacă, ci-ți pare că s-avântă, S-avântă-naripată spre sferele de sus. Țăranul povestește — a lui e poezia! — Că din acele lacrimi albina s-a născut: Amar i-e acul; mierea-i e

 

Andrei Mureșanu - O privire peste lume

... Andrei Mureşanu - O privire peste lume O privire peste lume de Andrei Mureșanu Deșert e tot ce vede semețul ochi supt soare Și nu e fericire deplină pre pământ; Un vis e ce-amăgește ființa muritoare Din oara când se naște și până la mormânt! Văzutu-s-a om cândva să zică l-a ... Bucată neiertată de lege n-a întrat, Iar vorbe necurate, ocări de lucruri sânte, Ca ploaia primăverei din rostu-i au zburat. Deșert e dar ce vede semețul ochi sub soare, Și nu e fericire deplină pre pământ; Un vis e

 

Alexandru Macedonski - Cântecul și poetul

... Alexandru Macedonski - Cântecul şi poetul Cântecul și poetul de Alexandru Macedonski Când se naște într-o țară mică, — cine e poet, Dacă simte-a lui făptură că e roasă de-un regret, E desigur de regretul c-a născut. — El cântă, scrie, Și abia în câte-un suflet, află câte-o simpatie. Încolo, cine-l ... înalță; — câteodată, De se-ncarcă cu mânie vânătă și nenfrânată     Este pentru vinovați. Iată cântecul. — Poetul pentru ce-l vibrează însă? Pentru cine e parfumul sau durerea lui cea plânsă?... Tot ce știu e că natura strălucindu-i în priviri Ceru-n sufletu-i coboară cu supreme-ademeniri, Îngeri dulci pe buze-i cântă... — Dacă vreți să știți ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie

... prostia stăpânesc. Aici numai pătrunderea fără seamăn și neghiobia fără pic de înțeles pot prididi. A stăpâni sau a nu înțelege e singurul mijloc de-a nu suferi. A pricepe tot sau a nu te sinchisi de nimic, aceasta e singura taină a vieții. * * * Pe zăblăul verde al platoului Bughea, bubat de mușuroaie și întins ca o velință zbârcită, merge de-a ... și se întinse lung în picioarele de dindărăt. — Bade Bie, o să-mi dea gologani fata aia, că-mi dă în toate zilele. Că e cu părul ca fumul și cu ochii albaștri. Și e mititică și bună. Și mă întreabă dacă plâng, dacă o să mai vie tata, dacă mi-e dor de el și dacă-l visez noaptea... — Bu, a! ba! îngână Zobie, împleticindu-se pe picioare. Era vesel. Erau numai ei ... zăreau, sub sprâncenele de carne, galbeni, umezi și acoperiți cu firișoare de sânge. Scrâșnea din dinți și mesteca, ducând mâna stângă la gură, parc-ar fi ...

 

Antim Ivireanul - Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfinții apostoli Petru și Pavel

... lor cĂ©le vrĂ©dnice de minune cât întrec la număr năsipul mării și stĂ©lele ceriului. Atâta sunt de minunate vitejiile lor, cât nu e să o priceapă toată limba pământească și să nu să minunĂ©ze toată mintea omenească. Atâta sunt de slăvite faptele lor, cât covârșesc tot cuvântul ... căci Pavel s-au arătat întru toate desăvârșit, asămânătoriu lui Petru. Deci cu cuviință iaste și putem să zicem acel cuvânt al Isaiei: Și va fi lumina lunii ca lumina soarelui. Și cine nu va mărturisi cum că Pavel s-au arătat asămânător lui Petru? Smerit era Petru, de vrĂ©me ...

 

Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos

... noi trebuie să trecem prin mijlocul acelor balauri; bagă dar mîna în urechea mea cea dreaptă și scoate un arc de săgeți și, cînd vom fi aproape de dînșii, să slobozi o săgeată și ei ne vor face loc să trecem. Făt-Frumos făcu cum îi zise calul; iar cînd ajunse ... a se trage înapoi. Zmeul îi dete cu scările și-i zise: — Hi! cal de zmeu, de paraleu, mergi nainte! că nu mi-e frică de nimeni, decît de Făt-Frumos, dar el este pe tărîmul cellalt și nu crez să-i fi adus corbul osciorul și vîntul perișorul. — Ba poate l-o fi adus, zise Făt-Frumos ieșind de subt pod. Zmeul se repezi la dînsul și-i zise: — Cum vrei să ne batem? În săbii să ... începu să se tragă înapoi; zmeul îi dete cu scările și-i zise: — Hi! cal de zmeu, de paraleu, mișcă înainte! că nu mi-e frică de nimeni decît de Făt-Frumos, dar el este pe tărîmul cellalt și nu crez să-i fi adus corbul osciorul și vîntul perișorul. — Ba poate i l-o ...

 

Alexandru Macedonski - De-mi spui...

... om, De-mi spui unde să află ființa prea putinte Ce lumea a creat-o zicând două cuvinte, De-mi spui de ce e lumea și care-i ținta sa, De ce se mișcă totul și-n veci se va mișca, De-mi spui aceste toate, atunci m-apuc ...

 

Vasile Alecsandri - Doina voinicească 1

... loc să mă leg de sapă Eu duceam murgul la apă, Iar când murgul necheza Doru-n mine se trezea, Dor de codru înverzit, Cum e bun de voinicit. Când eram de șapte ani Luam miei de la ciobani, Fără plată, fără bani. Când eram de optsprezece, Cercam vinul dacă-i ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>