Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE CE VREA
Rezultatele 1331 - 1340 din aproximativ 1603 pentru FACE CE VREA.
Constantin Stamati-Ciurea - Luxul
... atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este molipsit de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exisÂtă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s ... și în ziua hotărâtă această armie de femei, înarmată ca în tot timpul cu tăiușul frumuseții și al ademenirii năvăli pe forum și pe străzile ce duc la Capitoliu, oprind în cale pe toți senatorii ce mergeau acolo ca deputați și cerând numaidecât să li se întoarcă libertatea de a-și face cheful în toată voia. Deci părinții patriei, luând în privire revolta generală a mamelor patriei, găsiră de cuviință să le intre în voie ... de la Babilon, costând câte 200.000 de franci bucata, afară de perinele care erau umplute cu puf de lebădă și cusute cu mărÂgăritare ce costau îndoit. Ușile se deschideau spre portici cu coloane de porfir, cu havuzuri ...
Anton Pann - Toporul și văcșoara
... Toporul și văcșoara de Anton Pann Un țigan meșter fierar, Vecin find c-un plugar, Și certîndu-se în vînt Pentru un colț de pămînt, Face-ndată un topor Plocon la judecător Și ducîndu-l la piept strîns, De acel plugar s-a plîns, Zicînd : -Cocoane, fă-mi drept ... o știi de rost, Nu ești ca d-alde noi, prost. Un rumân azi a venit Și șatra mi-a necinstit. Ce mi-a zis d-aș înșira, Mă tem că te-oi înjura, Mi-a zis : Mă ! tu ești un hoț De ... n zădar să cert, Țiganul, dac-a văzut Că judecat-a pierdut, Și socotind c-a uitat De toporul ce l-a dat, Zise : -Cocoane! apoi, Fie-ți milă și de noi. Și ia un topor încai Dreptatea-n două să tai, Judecătorul ...
Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei
... menite? Viața mea-i ca lanul de otavă: E șeasă făr-adânc și înălțime. Vulcanul mort și-a stins eterna lavă. Dar ah, ce văd? E vis? O-ntunecime Ridică colți înalți din frânta mare. Cine îmi spune ce minune-i? Nime? Din ce în ce un rai în depărtare Se desfășoară dintre stânci trunchiete, Plesnite lin de undele amare. Munții înalți la cer străbat, se vede; Văi cu izvoare s ... tine, Noroc lumesc  zâmbiri aeriane! Las pe-alții să zidească din ruine Zidiri de-o zi pe răbdătoarea spată A vechiului pământ, ce nu-i de mine. În furnicarii din Apus ei toată Viața-și fac doruri nebune, Nu știu că-n lume nu-i ceea ce cată. Ei caut-adevăr  găsesc minciune. Neam vine și neam trece  toți se-nșală. Eu adevăr nu cat  ci-nțelepciune. Căci mintea ... a răsăritului averi samarul Eu mi-l încarc, cu-a lui gândiri  gândirea. Eu pasu-ndrept, colo înspre cărunții, Gigantici muri ce-n câmpi îi sădi firea. Din codri-adânci, ce înmormântă munții, ...
... nici a unora, nici a altora; nu putem deci lua parte la dezbatere. Ne vom permite însă să spunem o anecdotă istorică, ce ar putea lumina oarecum arzătoarea cestiune o anecdotă pe care am căpătat-o dintr-un izvor vrednic de toată încrederea. Odată, Cuza-vodă călătorea cu ... nenorocit subaltern, trecut din băutură, nu așezase hamurile bine, o nebăgare de seamă din care, Doamne ferește! i se putea întâmpla pe drum cine știe ce primejdie măriei-sale. M.-sa se supără de această brutalitate și făcu niște mustrări bine simțite superiorului sălbatic; dar și mai supărat fu conul Mihalache ... loc și-ncepe să-i arză câteva palme... moldovenești. Țiganul începe să urle. În momentul acesta, vodă deschide ușa de la mijloc și întreabă: — Ce-i aiasta, dragă Mihalache?... bați? apoi cum rămâne cu reforma noastră? Țiganul s-a pornit pe râs, a luat un bun ...
Constantin Negruzzi - Uriașul Daciei
... pân în fund turburam. Dar acum ieste jocuri nu îmi mai sunt plăcute, Astăzi iubesc războiul, sângele, foc, omor, Taberile ostâșiii, uciderile crunte, Chinul celor ce mor. Când s-începe războiul, mă trag și de departe Cum se lupt între dânșii cu liniște privesc; Și de cumva îmi pare c-are ... c-a mea virtute Râde d-ostașii voștri cei cu fer îmbrăcați, Port numai două suliți din doi fraseni făcute Și ăst coif ce-l trag lesne zece boi înjugați. Nu-mi poate sta-mprotivă orice tare cetate, Iau turnurile-n brațe și în șanțuri le obor, Cu ruinele ... meu. Când îmi va sosi moartea, ostașe, să luați Trupul meu și cu cinste să-l puneți în pământ, Călătorului pacinic în urmă s-arătați Ce
Gheorghe Asachi - Esop și ștrengarul
... Asachi Fabulă de circonstanță Și-n anticul timp d-eroi Ștrengari erau ca la noi, Carii din ecces de minte Derâdeau și cele sfinte. Cel ce nu li sămăna Prin minciuni se defăima. Spune istoria c-Esop Au fost hâd, ghebos și șchiop, De el pruncii se spăreau, Iar nebunii îl ... Esop pentru ghibacie Și i-au zis: Rău pare mie Că nu pot să fac alt dar Decât numai d-un dinar. Dar vezi cela ce-au trecut, Decât mine-i mai avut; Pre el de vei nemeri, Înzecit te-i folosi. Deci ștrengarul lăudat De câștig s-au apucat Ș ...
Ion Heliade Rădulescu - Vulturul și bufa
... iar cioc! Frumos, pe cum se cade, ți-i dumică pe loc. Nu-și terminase bine Imperiala cină, Când, iată, supravine Și muma, lină, lină. Ce vede, sărăcuța!... începe a țipa, De uiete, blesteme pădurea răsuna. Pe răul său confrate sperjur și trădător Îl face, după fapta-i, de lege călcător Ce-nfruntă jurământ. Ci vulturul atuncea avea și el cuvânt. Părinții, ca părinții, își amă fiii lor Și cât de sluți să fie îi cred de ...
Grigore Alexandrescu - Dervișul și fata
... prost. Fata răspunse: „Poate-aș fi fost Destul de bună ca să te crez, Dar aste haine bisericești Nici n-au a face cu ce-mi vorbești; Ș-apoi de barbă mă-nfiorezâ€�. Pustnicul nostru pe loc se duse, Își rase barba, se pieptănă, Nemțește bine se îmbrăcă, Ș-o ... să-mi fii, Când jurăminte în ceruri scrise Și a ta lege nu poți s-o ții?â€� Fata avea dreptate de nu vrea să-l asculte. Cine-a făcut o crimă poate face
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul
... și fericiți, acei cari din întâmplare nu gustaseră farmecul mângâierilor și nu auziseră vorbă bună intrând pe ușa părinților lor... aceia nu vor înțelege de ce mă podidi plânsul și de ce somnul și odihna nu se lipiră de mine pân' la revărsatul zorilor. Mângâierea se preface în trebuință fatală a vieței; libertatea, gustată de ... doi ani mi-era ușor să răstorn mesele, să trântesc băncile, să dărâm soba, să dau cu planșeta și cu lemnele de la sobă. Tot ce mă înconjura mi-era dușman. Viața din liceu îmi ucisese iluziile. Ea înlocuise rugăciunea cu blestemul și mă învăluise într-o coaje de fer, egoistă ... lămpilor, de duhoarea meditațiilor ș-a sofrageriii, de năduful dormitoarelor și de umezeala zidurilor. Din soare și nemărginire, la întuneric și umezeală. Ceea ce mă mâhnea puțin erau șoaptele sfioase ale colegilor mei. Vorbeau încet și râdeau. Adeseaori schimbau vorba. Poate de rușine, poate de milă. Lângă un mort ... câte ori nu este nimeni în infirmerie, eu mă îmbolnăvesc. Doctorul îmi scrie o rețetă, Ea intră binișor pe ușe, cu condica medicamentelor. Îndată ce mă vede, aruncă condica, se învârtește într-un picior, ochii i s-aprind de bucurie și, aducând degetul la gură, după ...
Elisabeta de Wied - Mihai Eminescu
... tine Oricare cap îngust Părea c-așteaptă... Ușoare sunt viețele multĂ²ra... Oricâte stele... Petri-notae Pentru tălmăcirea aforismelor lui Schopenhauer Auzì prin frunzi uscate Ce s-alegea de noi, a mea nebună... Ce s-alegea de doi nebuni, iubito... (variantă) Atât de dulce... Umbra lui Istrate Dabija-voievod La arme Fiind băiet păduri cutreieram Iambul Colinde, colinde! Învierea ... Friedrich Schiller ) Când... Când marea... Când privești oglinda mării Cine-i? Unda spumă Prin nopți tăcute Viața mea fu ziuă Ondina La o artistă De ce să mori tu? De-aș muri ori de-ai muri Locul aripilor La moartea lui Neamțu Îngere palid... Steaua vieții Replici Basmul ce i l-aș spune ei Andrei Mureșanu Frumoasă și jună Iubită dulce, o, mă lasă... Iubitei Cântecul lăutarului Copii eram noi amândoi... Aveam o muză ... din Constantinopol În căutarea Șeherazadei Preot și filosof O, adevăr sublime... Antropomorfism Rime alegorice Eu număr, ah, plângând Ea-și urma cărarea-n codru De ce mă-ndrept ș-acum... Gândind la tine Cărțile Pe gânduri ziua... Tu cei o curtenire... Dormi! În fereastra despre mare Coborârea apelor Maria Tudor De ... ...
Vasile Alecsandri - Mănăstirea Argeșului
... S-o oprească-n vale S-o-ntoarcă din cale! Domnul se-ndura, Ruga-i asculta, Norii aduna, Ceru-ntuneca Și curgea deodată Ploaie spumegată Ce face pâraie Și umflă șiroaie. Dar oricât cădea Mândra n-o oprea, Ci ea tot venea, Și s-apropia. Manea mi-o vedea, Inima-i plângea ... dar este a se ridica vreo casă nouă, până a nu se așeza cea întâi piatră a temeliei, se face agheasmă cu care se stropesc șanțurile. Apoi se taie doi miei de se face masă mare pentru zidari, care după ce ospătează și închină în sănătatea stăpânului casei și întru tăria zidurilor, îngroapă cruciș capetele mieilor în două colțuri ale casei, iar în celelalte două unghiuri ... ei dau masă mare de bună locuință. ↑ Nenorocita este menită a-și pierde viața pentru mântuirea zidirii și a se face stafia bisericii. Vezi nota precedentă. Fiindcă am pomenit mai sus de stafii ce sunt umbre casnice care locuiesc mai cu seamă în beciuri întunecoase, aici credem că e locul să pomenim și de alte crederi superstițioase ale poporului ... ...