Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru (CEEA) CE
Rezultatele 1331 - 1340 din aproximativ 1609 pentru (CEEA) CE.
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame
... Pesemne în lumea asta așa e dat să fim noi; Un orb când duce pre altul, cad în groapă amândoi. II - La icoana sfântului Petru Ce stai cu cheia, Petre? — În rai voi să slobod Răsăriteana ceată. — Dar celălalt norod Ce-n lanțurile Papei s-au prins așa ușor? — Eu n-am cu dânșii treabă; ei au chelarul lor. III - La brut Că ești cuminte ... mă îndoiesc; De-or întreba pricina, o pot spune de rost: Când taci tu ești cuminte, iar când grăiești, un prost. IV - La Lida Pentru ce Druz ia pre Lida, o bătrână hârcă, sură, Ce în gingini molfăiește neavând nici un dinte-n gură? — Pentru că plăcerea-i este să adune-anticități, Vrea să aibă și pre Lida printre ... întru a sa casă; Toată ziua el nu face decât tot le regulează Înapoi sau înainte, le întoarce și le-așează. Din această osteneală ce folos poate să-i vie? Nici un om ca dânsul bine câte ceasuri sunt nu știe. IX - La un nou boierit Între numărul cel mare ...
Vasile Alecsandri - Tunsul (Alecsandri)
... ajuns De un hoț cu nume Tuns, Că prin codri a ieșit De șase-ntovărășit, Toți voinici, aleși panduri, Oaspeți ageri de păduri, Ce se port din crâng în crâng, Câți îl văd, de ei se plâng. Că nici unde nu gândești, Cu dânsul te întâlnești Și-l auzi ... 1828. O parte din acea istorie anecdotică a fost tradusă de dl A. Donici și tipărită fin Foaia științifică și literară ce
George Coșbuc - Legenda trandafirilor
... fețe Și-n hohot tânguios de plâns, Obrazul și-l lipește strâns De piatra cea din veac cioplită. Tu, patimă nebiruită A dragostei, ce-o ai de noi, Părinte! de ne dai un bine De ce-l ceri iarăși înapoi? O, lasă-mi viu copilul, Doamne! De ce m-alungi tu cu dureri Din ziua caldei primăveri În noaptea pustiitei toamne? Și-atunci prin templul luminat Un sunet vâjâind scoboară, Ca mulți vulturi ... negru-l face să existe? Aceasta tu nu o-nțelegi? Vrei pentru tine alte legi? Dar pentr-un om stricat la minte Nu schimbă zeii ce-au făcut Ce-a fost în veci ce au trecut, În veci va fi de-acu nainte, Și cei vii de vor înceta Să râdă, blestămându-și soartea, Cei morți din groapă s ... floare, Și peste noapte-a ei plânsoare S-a prefăcut în roșii flori. Erau frumsețile luminii Dar aveau spini, și-atâta ce-i? Ea, biata, nu mai vede spinii Și-adună flori, și mâna ei Îi sângeră, dar nu o doare, Că pentru-un spin avea o ...
... vedeam săracul, Îmi ascundeam baltagul, Și-i dam bani de cheltuială Și haine de primeneală. [15] Iar unde zăream grecul, Mult îmi ardea sufletul Pân' ce-i retezeam capul! În cap mâna că-i puneam, La pământ îl aduceam, Căpățâna i-o tăiam Și la corbi o juruiam!" Cel grec mândru ... măria-ta! Tu pe greci nu asculta, Că ei viața ți-or scurta, Grecu-i fiară dușmănoasă, Grecu-i limbă veninoasă, Grecu-i boală lipicioasă Ce pătrunde pân' la oase! [16] Iar de vrei tu să mor eu, Mai lungește veacul meu Să mă-mpac cu Dumnezeu. Las' să mă mărturisesc ... cântecele poporale încep cu frunză verde . Aceasta provine din iubirea românului pentru natura înverzită. Primăvara cu cerul ei albastru, cu dulcea sa căldură, cu însuflețirea ce ea aduce lumii, amorțită de viforele iernii, naște în inima românului doruri tainice, porniri entuziaste care îl fac a uita suferințele trecutului și ... frunze, a se scălda în lumina soarelui și în aerul parfumat al câmpului. Frunza cea nouă îi insuflă cântece pline de o melancolie adâncă, ce exprimă jalea unui trecut de mărire și aspirarea către un viitor măreț. Frunza verde ...
Dimitrie Anghel - Statuia lui Cuza-Vodă
... curge nepotolit și tulbur. Dar dălți și ciocane au bătut în ea cu vrednicie ; așchii mari și luminoase au sărit din trupul ei, și cel ce sta de veacuri condamnat în alba-i închisoare a reintrat în lume grație abilităței de prestidigitator a unui Romanelli oarecare. Și ... prea scump, n-a riscat și el să fie văruit cu bidineaua pentru a fi la fel cu mine ? Apoi, după ce am stat o bucată de timp în fața primăriei vechi, cînd a fost să se prefacă în bronz și veselul Alecsandri, nu m ... cetățenii vechei urbe monotone nu puteau să audă aceste reflecții și voiau pentru noul oaspe cu orice preț locul de onoare. Și ca mîni, cel ce a prins trup din nou de pe înaltul soclului va privi și nu-și va recunoaște urba lui, va vedea figurile străine ce ... piața Unirei sau din altă piață, și cu brațele încrucișate va fi osîndit să asculte fără ca gura lui mută să poată răspunde elanului oratoric ce va urca spre el. Tumultul gloatelor și vociferările oratorice vor amuți și ele, și tîrziu, tîrziu, cînd voievodul nu va mai recunoaște poate între cei
Antim Ivireanul - Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri
... acela s-au și înălțat la ceriuri și au șăzut de-a dreapta Tatălui, precum la Marco, cap 16 zice: Iară Domnul dupre ce grăi lor să luă la ceriu și șăzu de-a dreapta lui Dumnezeu. Și iarăș va să vie cu slavă să judece viii ... Fiiul omenesc întru slava sa și toți sfinții îngeri împreună cu dânsul. Și iarăși pentru răsplătire la Ioann, cap 5 zice: Și vor eși cei ce au făcut cĂ©le bune < întru > înviiare de viață, iară cei ce au făcut rĂ©le întru înviiare de osândire. Și în Duhul Sfânt Domnul de viață făcătoriul, carele de la Tatăl purcĂ©de, cela ce cu Tatăl și cu Fiiul iaste închinat și slăvit, / carele au grăit prin proroci. Această alcătuire ne învață să crĂ©dem și în Duhul Sfânt ... învață să crĂ©dem cum că va fi cu adevărat înviiarea trupurilor omenești, după cuvântul Domnului care la Ioann, cap 5 zice: Că toți cei ce sunt în mormânturi vor auzi glasul Fiiului lui Dumnezeu și vor eși. Și viața veacului celuia ce va să fie. Amin. Aicea ne învață să crĂ©dem cum că în veacul
... Ion Luca Caragiale - La Peleş La Peleș de Ion Luca Caragiale — Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro? Așa strigă cocoana Lucsița, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-și face toaleta madam Piscopesco. Iar madam Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde ... nu s-a ridicat bine peste Piscul Cânelui, locuitorii vilei „Esmeralda" umblă de colo până colo, cuprinși toți ca de niște friguri. Ce este? ce s-a-ntâmplat în familia Piscopesco pentru ca toată lumea din vila „Esmeralda" să fie așa de emoționată și de nervoasă? O ... dasupra flacării de spirt, îl apropie de buze, suflă-n el și-l vâră apoi în cârlionții rebeli. — Ești nebună, soro! țipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară ești?... m-ai fript! — Daca te miști! daca bâțâi mereu din picior! Fie, soro, la naiba! că prea ești nevricoasă!... A ... madam Piscopesco și o scuipă, pe de o parte să-i mai potolească ustureala, pe de alta să n-o deoache: în adevăr, are de ce să se mândrească o mamă. Apoi, cu mai multă atenție, supune și aranjează cârlionții rebeli așa de frumos că madam Piscopesco a și ...
Ion Luca Caragiale - Logica baroului
... un elev al său următoarea învoială: „Până-n trei ani eu, profesorul, mă oblig a te face avocat perfect. Dacă primul proces ce-l vei avea îl vei câștiga, atunci îmi vei plăti suma cutare; dacă-l vei pierde, nu-mi vei plăti nimic." Cei trei ani s ... Vă voi arăta cum. Mai întâi îi fac acest proces, pentru că trebuie să-mi plătească înainte chiar de a avea un proces. Ce spune contractul nostru, știm cu toții: daca tânărul va câștiga primul proces, îmi va da atâta; dacă-l va pierde, nu-mi va da nimic ... reclamația, dând câștig de cauză părții adverse în acest prim proces al său, și atunci, după litera contractului, partea adversă este datoare să-mi plătească ce-i reclam. Sentința: „Având în vedere că atât reclamantul cât și intimatul ar și pierde și ar și câștiga, și dacă ar câștiga și ... arătând cu degetul în condică: — Domnilor magistrați, toate bune și frumoase câte le-au spus onor. mei colegi, dar articolul ăsta de ici... ăsta ce
... Pe răcoare, cătră sară, Cu soția-cel castor, Și primblându-se prin lac Scotea-n aer a lor cap. Lua aminte și vedea Ce la curte se dregea, Cât-armonie, lumină, Se lățea prin cea grădină, Cum prin înflorit parter, Cu-nvățatul guverner, Tineretul boierin Dialect vorbea străin. La ... să zică: Oare știi de ce, frățică, Firea e deosăbită Într-un om și într-o vită? Educația totdeauna O preface în mai bună. Pentru ce din castorași Să nu facem cuconași? Frate, să luăm, te rog, Dupr-a modei reglement, La copii de pedagog Pe o vită cu ... la toate zicea: bine! Încât, fără advocat, Învoiala au urmat Ș-un contract s-au iscălit, Unde chiar s-au lămurit: Datoria Și simbria Celui ce pre fii învață, Hotărându-i pe viață Și o pensie prea bună De castană și d-alună. Iată curs-acum începe În principii să-l ... mii lucruri de plăcere De bun ton și tot de modă. Dar nu lungă mângâiere Din metodul învățat Cii părinți au fost gustat, Căci îndată ce din mici Au crescut castori voinici, S-au văzut că ii o mie Știau lucruri frumușele, Numai nu știau acele ...
Ion Luca Caragiale - Apelul la unire
... nu o dă pe față. Dacă părerea guvernului este în acord cu sentimentul țării întru cât privește limita concesiunilor, atunci nu se poate explica pentru ce guvernul, sau dacă nu guvernul, cel puțin organele partidului său nu vin să spună curat: aceasta este părerea noastră în privința art. 7 ? Ce nevoie au oamenii reclamei patriotice, mai ales astăzi când popularitatea le este sdruncinată din temelii, să tăinuiască o părere care le-ar reîntemeia această popularitate ... admirația Europei, după cum zice d. C. A. Rosetti. Foarte bine, conservatorii nu au nici o ură, nici o patimă contra purtării nebunești ce au avut radicalii față cu dânșii; afară de asta admirația Europei este un lucru foarte frumos și măgulitor pentru o țară mică și tânără cum ... este a noastră; însă - pentru ca unirea să se poată face, rămâne a afla minoritatea dela d. C. A. Rosetti ce înțelege d-lui prin aceste două cuvinte admirația Europei ? cât costă această slăbiciune a onor. prezident ? D. C. A. Rosetti a ... bine decât oricare dintre bărbații noștri politici în poziție a-și fi făcut o idee despre prețul admirației europene, adică despre limita concesiunilor ...
Artur Stavri - De demult (Artur Stavri)
... cunoaște-acum... ...Și mama-mi spune-n râs mereu. C-a noastră-i casa-ntre alei, Că tinerii de-atunci sunt iei, Copilu-acel nebun îs ieu. N-o cred și totuși o ascult Spunându-mi sara pe de rost Povești ce