Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru I(CEEA) CE

 Rezultatele 1321 - 1330 din aproximativ 1462 pentru I(CEEA) CE.

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger

... urmă se prefăcură în nisip, atunci când acele zidiri uriașe stau și vor sta neclintite sub arșiță și vijelii, în preajma urgiilor elementelor tulburate. Și ce ar fi dacă sculptorii moderni ar începe a le împodobi cu orna­mente și statuete, fantezii de scurt timp, ce lasă numai amintiri, iară nu nemurirea ce se câștigă numai prin șiruri de veacuri? Nu este îndoială că pe suprafața globului pământesc fieștecare colț de pământ a avut istoria trecutului ... locuri au slujit ca o țintă sân­geroasă, atrăgând spre sine aviditatea de cuceriri a națiunilor megieșe. Provinciile daco-române au și fost acel colț de pământ nefericit, peste care trecură, ca peste un pod de oase omenești, fe­lurite generații de națiuni în oarde sălbatice, ce nu lăsară în urma lor nici monumente, nici ieroglife, căci erau copiii geniului întuneri­cului și ai stârpirii; dar lăsară un șir de cuvinte, ce ... le plac, des­ființând, nimicind și iarăși zâmislind din nou. Apoi unde putem noi, pigmeii literari români, să luptăm în concurență cu așa Ju­piteri, ce ...

 

Alecu Russo - Poezia poporală

... Alecu Russo - Poezia poporală Poezia poporală de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul întunecat. Din studiul lor ne vom lămuri despre originea limbii ... mai vie a caracterului național, dar ea aruncă și o lumină asupra comerțului din timpurile trecute: Măiculița tot mă-ntreabă, Care muncă mi-i mai dragă? Un cal bun de călărie Și arme de Veneție. Nici Miron, nici Neculce, nici Ureche în cronicile lor nu pomenesc de comerțul venețianilor ... dau de o amestecătură indigestă de limbile neolatine, de o sumă de idei luate fără nici un sistem de la străini, și prin urmare nu-i găsesc nici un caracter original. Unde este dar românismul? Unde să-l caut, pentru ca să-mi fac o idee exactă de geniul român? Din ... încep a întrevedea adevărul. Iată un om cu fizionomia veselă. El intră într-o colibă de frunze, scoate de sub suman un instrument ce-i zice lăută, și se pune a cânta. Mulțime de oameni se îndeasă împrejurul lui și îl ascultă cu dragoste, căci el zice balade ...

 

Dimitrie Anghel - O primăvară la Roma

... părea nesfîrșită ; ochii mei însă puteau să umble și priveau mersul tău biruitor, deslușeau trecerea ta deasupra arborilor, te urmăreau în zborul fulgerător al aripilor ce-și zugrăveau neastîmpărul răscolind seninul. Neputînd să-ți ies înainte și să te întîmpin, intrai tu la mine ca să-mi spui biruințele tale, în ... la pat la geam însă, mi se părea o nemărginire, și numai cu ochii și cu auzul mă puteam bucura de luminile și de sunetele ce ajungeau pînă la mine. Cînd am fost în stare, însă, să ajung pînă la marginea ferestrei, lumea mi s-a părut o feerie ... arcurile albelor poduri de piatră, coloanele toate păreau că sprijinesc cerul, și cerul tot, așa senin cum era, părea că-și sprijină cu drag imensa-i boltă peste lumea aceasta de ruini, unde viața merge de-a pururi cu moartea de mînă și unde trecutul te întîmpină la fiece ... vremea lui Tiberiu ?... Pulbere nouă de floare cu pulbere veche de secoli, tinere aripi de păsări pe vechi adăposturi de temple, murmure clare de ape ce cîntă aceleași cîntece triste, albă risipă de soare și neagră risipă de noapte nu sunt gemene aicea, nu sunt pretutindeni alături. Alături erau, și firesc ...

 

George Topîrceanu - Demostene Botez: Prohod

... Demostene Botez: Prohod de George Topîrceanu În orașul nostru putrezit în ceață Unde toată ziua cântă catirinci, Au murit cinci oameni într-o dimineață Și i-au dus la groapă, morți, pe câteșicinci. După-aceea alții s-au pornit să moară, Care mai de care, câte doi pe ceas. Din locuitorii ... se oprește-o babă, Și pe urmă pleacă după interes. Doar în deal, departe, la Eternitate, S-a pornit un clopot ca să-i indispună... Bate-a deznădejde și-a pustietate, I-auzi cum mai bate, I-auzi cum mai sună... Ca un glas de moarte singur în furtună, Sună lung să spună zării-ndepărtate C-a uitat, pesemne, ce ...

 

Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate

... Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate Un monstru de activitate de Ion Luca Caragiale Minunatul domn FrĂ©dĂ©ric DamĂ©! Ce monstru de activitate! D-sa ne aduce aminte de secătura din comedie, care spune că era așa de muncitor când învăța la Paris, încât studia ... buletinului aceluiași minister. Aceste însărcinări, însă, pe cari le îndeplinea cu scumpătate, deși foarte ieftin, îi mai lăsau d-lui DamĂ© destul timp liber. Urându-i-se, așa, neocupat, d-sa s-a gândit să mai ceară încă o ocupație d-lui ministru. — Domnule ministru, îmi mai rămâne ... Dar pentru a înconjura primejdia oboselii eventuale, o să pui pe altul s-o traducă, pe d. R... — Ei? și d-ta ce o să faci atunci? — Eu?... Eu o să supraveghez pe traducător să nu facă traducția rău, pentru că nu prea știe bine cele două ... său la achitarea mandatului. Dar să lăsăm gluma. Este o adevărată nerușinare purtarea aceasta. Cum? bugetul unui minister dat astfel în jaf la toate secăturile? Ce însemnează această sistemă de neobrăzare? Orice nulitate incultă, orice pripășitură se înfige ca râia într-un minister și suge cu sute de trompe necurate din ...

 

Cincinat Pavelescu - Intimă

... rătăciți Din țările durerii. Ți-aduci aminte iar de seara Și-amurgu-acela violet, Când toamna și-acorda încet, Pe frunza galbenă, chitara? Pe lac, ce-n lună s-argintase, Încet o lebădă trecea, Și pata-i albă se pierdea În seara care se lăsase... Și-atunci, doar inimă și vise, Ne-am dus ca lebăda și noi, Călcând nisipul plin de ...

 

Emil Gârleanu - Întâmplarea

... cum vrea și crede dânsa, potrivi ca și conul Nicu să aibă aceeași măsură, și la trup, și la patimi, cu sărmanul conul Iordache. Și ce se întâmplă? Într-o seară, după ce mâncase mult și băuse tot așa, la târg, unde se dusese să petreacă și el ca orișicare muncitor cum petrecuse și conul Iordache în decuvremea ... dar cu alții, mai știi! Cine poate ști! Ai Vădanei n-au murit tot așa, tatăl și băiatul, unul după altul, în Leordeni? Vezi că-i blestemase biata Anița, și blestemul se prinde, că-i al necuratului. Cruce de aur în casă! Moșneagul se închină și, trăgându-și cojocul pe umăr, vroi să iasă, dar un altul, care prinsese cu ... Pe conul Nicu îl duseră la groapă, ținându-se cu toții mai în urmă, închinându-se mereu. La îngropare nu venise nici o rudă. Adică ce rudă era: un moș, frate mai mic al conului Iordache. Toată averea i se cuvenea lui acuma, dar, fie din nepăsare, căci era el bogat și fără moștenirea asta, ori de frică să nu-i ...

 

Ion Luca Caragiale - În curând

... pierdut! Pierdut, da! însă totdeauna. Luptând cu-același dor și foc, Bravând cu plâns și râs furtuna Cu-aceleași gânduri de noroc! Văzând un val ce îl înghite Un orizont din nou deschis, Ce, clar și sincer, îi promite A-i isbândi eternul vis, Sclipit-ai sfântă stea polară, Cu raze de speranță pline, Felibrilor ce te cântară, Rapsozilor-profeți... și-n fine... Dar pesimiștii vin să-mi zică; „Închipuire or miraj! Noi nu mai credem în nimică, Noi, am ...

 

Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele

... să vă nevoiți zioa și noaptea împreună cu păstoriul nostru pentru spăseniia aceștii turme cuvântătoare, carea au dat-o Dumnezeu în mâinile noastre. Dar oare ce aș putea nădăjdui de la voi? Sau ce fel de ajutoriu aș putea să aștept din iscusirea voastră? Că între cĂ©lĂ©lalte scârbe ce am, de mă rănesc la inimă, iaste aceasta / cea mai grea de mă întristez și mă mâhnesc mai mult, că văz între preoții miei atâta ... la preoți, credinți și fapte bune; de la unul mult și de la altul puțin și de la fieștecarele după putința sa și după vredniciia ce i s-au dat. Drept acĂ©ia dară, să lăsați toate pricinele într-o parte că sunt deșertăciuni; și nu vă feriți de a face ... mult te voiu pune; întră întru bucuriia Domnului. A căriia bucurie să vă învrednicească darul lui Dumnezeu și rugăciunea smereniei noastre. 1. Crucea ce putĂ©re are și în ce chip trebue să o facem? 2. Rugăciunea cea domnească și ce cuprinde în sine. 3. Mărturisirea credinții câte alcătuiri are și dintr-însele ce înțelĂ©gem? 4. CĂ©le 7 taini ale besĂ©ricii ce ...

 

Vasile Alecsandri - Buruiana de leac

... buze subțirele. Blestemat să fie locul Unde mi s-a aprins focul De-mi tot plâng acum norocul. Blestemat să fie ceasul Când i-am urmărit eu pasul Și i-am auzit eu glasul. Cu pasul m-a rătăcit, Cu glasul m-a amețit; Liniștea mi-am prăpădit! ↑ În toate ... de a lecui bolnavii cu buruiene culese mai cu seamă în ziua de Sânziene după Rusalii. Ele întrebuințează cu destulă dibăcie unele leacuri ce se numesc doftorii băbești; dar mai totdeauna acele leacuri sunt întovărășite cu descântece. În notele baladei Cucul și turturica am dat două descântece, acela de ... piatră-ai crescut, Cu nori te-ai bătut, Trei picături din tine-au căzut: Una de lapte, una de vin Și una de venin. Cel ce-a băut laptele s-a săturat, Cel ce-a băut vinul s-a îmbătat, Iar cel cu veninul a crăpat. Așa să piară pocitura din pocit, Pân ... Și prin trup trece un fulger veninos. Dar cum iese dintre nori Fulgerii strălucitori, Celui șerpurel Așa să iasă din os, din carne, din piele ...

 

George Coșbuc - Blăstăm de mamă

... se cu-al său stăpân, Încât n-a fost bine seară, Când ei își descălecară, La Lenuța-n altă țară. IV Lenuța cât ce-a zărit P-al său frățișor iubit, Din grai dulce i-a vorbit: Constantine, Constantine, Spune-mi dacă-i rău sau bine; Nouă ani, vezi, au trecut, Că pe voi nu v-am văzut, Ba nici vești nu mi-ați trimis, Nice carte nu ... scris! Constantin a cuvântat: De când tu te-ai măritat Rău nimic nu s-a-ntâmplat. Suntem sănătoși acasă, Mama înca-i sănătoasă. Veste nouă n-am ce-ți spune Totuși îți aduc vești bune: Frații noștri se-nsurară, Dar ei pe gând se luară, La nuntă nu te chemară! Eu ți-s ... ieșit din groape! Alelei! minune mare, Viu cu mortu p-o cărare! Constantin bine-auzea, Lenuța nu-nțelegea, Dar glumind așa zicea: Auzi, frate Constantine, Ce vorbesc munții de tine?! Constantin din greu gemând Îi răspunde-așa zicând: Lasă-i, soră, să vorbească, Mințile să-și prăpădească; Ei să fie cu cântatul, Noi să fim cu ascultatul, Ei păzească-și cântecul Cum păzim noi umbletul ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>