Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI MARE
Rezultatele 1311 - 1320 din aproximativ 1828 pentru MAI MARE.
Constantin Negruzzi - Parte întăi
... poarte grijă de stare me, am priimit îndatâ punere înainte a aceștii făpturi, hotărând de a-mi cerca norocul, cercare cel mai adesăori mai de primejdie decât de folos, atât la bărbați cât și la fimei. Eram plină de merare, de minunile cari Esthir Davis îmi povistĂ© de Londra ... ce va da drumul unora din muștereii săi. M-am tras întristată înapoi și mai diznădâjduită de răspunsul aceștii vechi antici. Pentru ca să mă mai ieu însă, am îndrăznit sâ-mi primblu căutătura pe cinstita adunări întru cari mă aflam și printre cari am văzut o damă groasă cu o ... cam sastisit; dar un tainic santiment de iubire de sine, făcându-mă să ieu lucrul în favorul meu, mi-am dizvălit grumazii cum am putut mai bine, sârguindu-mă a mă arăta cel mai bine ce să va pute. în sfârșit, după ce m-au privit cât au vrut, s-au apropiet de mine cu un ifos blând și ... și scumpii săli stăpâne, încredințându-mă că eram foarte norocită că am căzut în niște mâni așa bune; că nu era cu putință să întâlnesc mai ...
Friedrich Schiller - Ector și Andromache
... a zeilor cămine Eu cad, mântuitorul al patriei  și-n fine Cobor la râul stigic de glorie urmat. ANDROMACHE O, n-o să mai aud eu a armelor vuire Și fieru-ți în portale va zace-n lenevire, Marea lui Priam viță d-eroi s-o nimici ...
Mihai Eminescu - Ector și Andromache
... a zeilor cămine Eu cad, mântuitorul al patriei  și-n fine Cobor la râul stigic de glorie urmat. ANDROMACHE O, n-o să mai aud eu a armelor vuire Și fieru-ți în portale va zace-n lenevire, Marea lui Priam viță d-eroi s-o nimici ...
Mihai Eminescu - Ector și Andromache (de Schiller)
... a zeilor cămine Eu cad, mântuitorul al patriei  și-n fine Cobor la râul stigic de glorie urmat. ANDROMACHE O, n-o să mai aud eu a armelor vuire Și fieru-ți în portale va zace-n lenevire, Marea lui Priam viță d-eroi s-o nimici ...
Dimitrie Bolintineanu - Țiganii liberați către evrei
... folosit? Nici un țigan încă nu s-a boierit, Nici un țigan încă nu-i în Adunare, Nu e nici ministru, nici ispravnic mare, Nici zapciu, nici popă, ba nici chiar notar! Sub Kogălniceanu aveam un primar; Dar când revoltanții veniră în țară Pe primarul nostru vru să-l ... Dar ca voi, se vede, sunteți nesbălați. Voi țineți la drepturi să vă facă parte. Noi le-avem! Rămas-au numai scrise-n carte. Nu mai cereți drepturi politice lor! Mulți români le are și de foame mor. Asta mi se pare curat fudulie, Numai să vă scoată perii prin tichie ...
... în extazul lui de sfânt Era stei de nemișcare și cu ochii în pământ... Credincioși îi rămăsese vre o doi — dar fiecare ,,Oare nu mai ești tu Moise?" îi striga cu voce tare. ,,Marea Roșie nainte-ți zid de apă nu stătu? Faraonul înăuntru nu-l făcuși de s-abătu ... foamea ne-a fost aprigă dușmană, Nu ne-ai dat îndestularea când ne-ai dat cereasca mană? Scoală — ceasul de restriște nu mai este"... — Dar, tăcut, Se-nălță de jos profetul între-ai săi neîntrecut, Și urcându-se în munte sub a serii strășnicie, Cu ...
Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul
... nea lupul, și-l găsește: "Nea lupe, cumetrașe, dă tare, te gătește, Vin', vino după mine, ici, uite, la un loc, Să vezi un... ăla mare, un frunteș dobitoc. Aoleo, dragă cumetre! E un zdravăn chilipir, D-aci poți, zău, să te umfli Și în burtă, și-n chimir." Iar lupul ... nalță-n sus? Sau dinți mistreți spumează? Mustăți, gheare zărit-ai? Vrun muget auzit-ai? Vro trombă naintează? Vro coadă măciucheată, vrun cap pletos și mare, E roșu, pătat, negru, gălbui? Ce piele are?" [1] "D-istoria naturii o știi că n-am habar, Nu mă cunoști de dascăl, geambaș ori ... prezidentul sosește dinapoi Și va să-ți dezvelească Materia frățească. Să spui lui cum te cheamă, că el pe loc te-nscrie În condica cea mare și-ți dă și vrednicie." Iar calul, ce prea lesne cu omul se-nvoiește, De coada titirită a vulpii se-ndoiește Și cugetul ... au izbutit. [3] 1838 Note [1] De pe atunci se formase soțietatea rodiniană, ce în numele dreptății se arma cu calomnia, nedreptatea și despotismul cel mai crunt. [2] Aluzie la căpitanul zișilor de atunci liberali, care după ce își risipise în orgii toată starea paternă, deveni organ unei politici din afară ...
Grigore Alexandrescu - Castorul și alte lighioane
... Grigore Alexandrescu - Castorul şi alte lighioane Castorul și alte lighioni de Grigore Alexandrescu Mai multe lighioane, locuind într-o vale, Erau des vătămate d-un iute rîu vecin, Care, ieșind cu zgomot din malurile sale, Strica vizunii, cuiburi, și ... Zid tare de pămînt și apei să-l opui.“ — „Bravo! bine-ai gîndit, Strigară toți pe loc; Ești patriot vestit Și mare dobitoc.“ Castorul încîntat, Făr-a mai zăbovi, S-apucă de lucrat, Dar nu fu ajutat, Și pre rău izbuti, Căci rîul furios, De multe ploi umflat, Izbi ș-azvîrli jos Pămîntul ...
... de vei simți vrodată Că pieptul tău nutrește scânteia cea sacrată, Să știi că mizerabil vei trece pe pământ; În timpurile noastre, decât să cânți, mai bine De pietre sparge-ți lira ș-apoi sufocă-n tine Fugoasa-ți inspirare și-al tău nebun avânt. De-acum, stăi noaptea singur, citește ... Și cultul ce-ți dau grecii le-aveai drept călăuză: Orb, tu nu vedeai lumea, dar lumea te vedea. Rapsode, vino și-astăzi, și, de mai poți, te-nspiră, Te-ncearcă să mai farmeci mulțimea cu-a ta liră Și cu scânteia sacră ce-aveai pe fruntea ta Dac-ai trăi, desigur, ți-ai renega și ... ți-ar zice-n ironie Și fără să te-asculte: “Sărmanul e smintit!â€� Și chiar daca p-alocuri, prin lungă căutare, S-ar mai găsi ființe ce sacra ta cântare Ar mai putea-nțelege și-ar mai putea simți, Invidia nedemnă, barbară și perfidă, Ori ignoranța crudă, profană și stupidă — Virtuțile moderne – pe loc te-ar amuți. Ce-mi spui ...
Constantin Stamati - Răpitorul
... de comoara ce i-au dat, Sau că poate el, sărmanul, gândea să se pocăiască. În sfârșit, el hotărăște pentru săraci să zidească O casă mare în care să-i adăpostească Și să-i hrănească. Deci răpitorul începe casa și mai o gătește, Și plimbându-se printr-însa, însuși cu sine grăiește: „Iată fapta minunată ce și Domnului îi place, Care de acum cu mine ... conteni a se plânge Și a mai zice Că eu sângele le-am supt. Căci ei în această casă vor trăi mai mulțumiți Decât în casele lor, pe care eu le-am luat, Și mult mai bine hrăniți, Dându-le lor de mâncat Bucate boierești, Iar nu țărănești...â€� Atunci un om oarecare, ce pe acolo trecea, L-au auzit ce ...
Vasile Alecsandri - Decât ruda și vecinul
... Vasile Alecsandri - Decât ruda şi vecinul Decât ruda și vecinul, Lelițo, leliță, Mult mai bine cu străinul, Lelițo, leliță. Ruda că te necăjește Și vecinul te vorbește. Iar străinul te ajută Și face dragoste mută. Decât un tată ș ... Să te certe pentru-o glumă, Mai bine c-un bărbățel, Dacă-i blând și tinerel, Că-ți spune două, trei glume Cum îți e mai drag pe lume Și-ți așează-o pernioară Pe prispă serile-afară. Decât un bărbat urât, Mai bine-un străin iubit, Cât șezi cu el împreună Nu te-nduri de vorbă bună. Fie noaptea cât de mare