Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DAT FIIND CA
Rezultatele 1301 - 1310 din aproximativ 1905 pentru DAT FIIND CA.
Alphonse de Lamartine - Toamna (Lamartine)
... a păzi O-ntoarcere-a fericirii ce n-am a nădăjdui? E putință în mulțime un suflet a fi ascuns Să cunoască al meu suflet, la ce voi să am răspuns? Floarea, căzând jos, își lasă la zefir al ei miros, Și e la ...
Ion Heliade Rădulescu - Toamna (Lamartine)
... a păzi O-ntoarcere-a fericirii ce n-am a nădăjdui? E putință în mulțime un suflet a fi ascuns Să cunoască al meu suflet, la ce voi să am răspuns? Floarea, căzând jos, își lasă la zefir al ei miros, Și e la ...
... mpiedicat tare, Cât drept în râu a căzut. Ș-începu să strige-n apă: "Aoleu! mă înec! mor! Vino, lume, de mă scapă, Da-mi mână de ajutor!" Un pescar, din întâmplare, Care aci s-a aflat Spre acestui scăpare Degrab’ în râu s-aruncat, Și cu ...
Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase"
... depărtările vastei împărății, vine cu un băț în mână și cu o traistă-n spinare în marea cetate romano-creștină, să-și caute și el, ca alți mulți, norocul. Și îl și găsește, ca toți acei ce știu bine să rabde și pot să-ndrăznească mult. Norocul îl ia de mână și-l duce pe cărările sucite, strimte și ... capăt după atâta multîncercată răbdare, norocul îi dă voie să-ndrăznească: atunci Anastase aruncă bățul pribeagului și ia sceptrul împăratului, aruncă de pe umeri traista, ca să îmbrace hlamida împărătească. [2] Este o povestire cu deosebire interesantă. Tabloul luptelor și sfâșierilor partidelor religioase, descrierea amănunțită a moravurilor și obiceiurilor ...
... O, cît e de bine vara! Că doarme omul afară Și de nici un frig nu-i pasă, Fuge de purici din casă. Dar acum ca-să-i e dragă, Aleargă-ntr-însa să bagă, Și pe mine-n vînt mă scoate, Să-i păzesc din curte toate. Dar vezi cap ... Și era destule oase Prin curte de mine roase. N-am strîns sa le fac grămadă, Ci au rămas sup zăpadă. Numai -cu te-mi da din masă Puteam să-mi zidesc o casă, Că după cum mi să pare Nu trebuie așa mare, Uite-mi capul, uite-mi coada, Mai ... adune, Merge, la un loc le pune, Nu le roade așa tare, Le ține supt pază mare, P-alți cîini să le ia nu lasă, Ca-i trebui să-și facă casă. După ce-a strîns puțintele, S-a întins pe lîngă ele, Ș-începu să se ... o să-mi mai fac eu casă, Să-ncep să zidesc, or lasă, Că iarna trecută-mi pare Nu era frig așa tare. Cum va fi fost nu țiu minte, Voi vedea d-acu nainte." Ș-aceasta zicînd în sine, S-a pus să le roază bine. Mulți cînd ...
George Coșbuc - Rugămintea din urmă
... car La groapă mă vor duce, Și, bun e Domnul, de-om avea La cap o cruce. Noi de copii ne știm, și-am fost Ca frații, ba mai bine. Eu de-am avut un singur ban L-am împărțit cu tine; Și tu cu gura foc prindeai Să-mi dai ...
Urmuz - Plecarea în străinătate
... din niște sămînță de cînepă, îi aruncă în o cristelniță de var. Urmară apoi trei impiegați definitivi de clasa treia și un arhiereu! El însuși, ca să poată liniști mulțimea, care începuse să cîrtească, își ciunti trei degete de la mîna stîngă și se sui apoi pe un scaun de cizmărie ... în corabie. Bătrîna sa soție refuză însă să-l urmeze, roasă fiind de viermele geloziei din cauza legăturilor de inimă ce bănui că el ar fi avut cu o focă. Totuși, conștientă de îndatoririle ei de soție și pentru a nu se arăta prost crescută, îi oferi la plecare ... desen de Borgovanu și un zmeu cu speteze “din patruâ€�, pe cari el le refuză, cu indignare, scuturînd niște alune într-un sac. Ambițioasă ca orice femeie și neputînd suporta afrontul unui asemenea refuz, netrebnica soție îl legă atunci cu o frînghie de umerii obrazului și, după ce îl tîrî ...
... Alexandrescu - Barca Barca de Grigore Alexandrescu Pășește lin, o barcă, pe unda adormită! Respectă al naturii repaos trecător; Inima mea de zgomot cu totul obosită Ca la un scump tovarăș se-ncrede l-al tău zbor. Poartă-mă-n sus, în lături, oriunde vrei și-ți place, Unde te-mpinge vântul ... rătăcești. Voi cunoașteți, o unde, cu câtă bucurie, De ce sfârșit pornită, cu ce cuget curat, Barca mea totdeauna pe-a voastră-mpărăție Ca-ntre-ale ei cuprinsuri jucând s-a preumblat. Înghițiți pe tâlharii a căror îndrăzneală, Cu trupuri sângerate, cu morți vă otrăvesc ... în tăcere, vărs lacrimi și mă-ncrez. "Cerul o să ne-ajute", zicea a mea iubită. El până acum tace! Să n-o fi ascultat? Și poate frumusețea a o vedea mâhnită, Aducându-i drept jertfă suspin neîncetat? Dacă într-aste ceasuri de vie desfătare S-ar ... cu noaptea vino la dânsa a privi. Până când fericirea, atâta așteptată, Îmi va răsplăti veacuri trecute cu amar; Dacă ș-astă nădejde, ca altele-nșelată, N-o trece ca nădejdea și n-o fi
Gheorghe Asachi - Sirena lacului
... a săltat Și pe apă-a lunecat. De-aur pete străluceau Pe spinarea-i delicată Ș-aripioarele aveau O coloană-mbrilantată ; Din cap, ca aluna mic, Luceau ochii lui pitic. Dar cel pește minunat D-îndată a sa făptură În femeie a schimbat Cu angelică ... ei corp mic În femeie, din pitic. În minutul cel tăcut Cînd în ceriu răsare luna, Acum oara a trecut, Dar la lac, ca totdeauna. Casnicul cel duioșitî Cu copilul n-a venit. Prevenit de un prepus, Nu trecu pe cea carare, Că-nsurățeii s-a ... frumos. De departe i-a urmat Și, ascuns în cea camară, El aici i-a așteptat După prînz, pănă în sară, Ca să vadă pe-amîndoi, Să se-ntoarne înapoi. Însă-n urmă, îngrijit, El din palmă-și face-ocheană ; Printre degete-a privit, Dar ... În acele forme mute, Ce cu capul clătinau Și ambi parcă suspinau. Casnicul, de spaimă plin, Copilașul iè în brațe Și cu un adînc suspin, Ca ceara galbăn la față, Sînte rugi a repetat Ș-acasă s-a înturnat. Bolovanul fioros Stă și azi de mărturie C ...
Vasile Alecsandri - Suvenire din viața mea
... credincioși. Nașul meu a fost fratele maicii mele, Mihai Cozoni, om viteaz, vânător vestit în Munții Ocnei, care, intrând în oastea lui Ipsilanti, ca sutaș, muri cu arma în mână la Drăgușeni, în Valahia (vezi balada Andrii Popa). Suvenirele mele din copilărie întrevăd ca prin vis priveliști câmpenești dominate de un păr sălbatic, o casuță mică în Iași, în care locuise familia mea, și figurile unor țigani sclavi ce ... îmi produceau un neastâmpăr sufletesc ce intriga foarte mult pe bravul soldat al lui Napoleon. În vara anului 1834, dl CuĂ©nim dusese școlarii săi ca să petreacă vacanțele pe malul Prutului; satul în care ne găseam era despărțit de acest râu prin o mică pădure de copaci groși și rari ...
Paul Zarifopol - Recreația criticului
... cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în cioară... tot norocul cu care mica dobitoacă făcuse din viața lui, ca un accent circonflex pe o literă, un sunet neașteptat. Arta e stare supremă de atenție. Cuvintele pe care le-am copiat te seduc să iei ... din Kent, iar asasinarea lui Tudor de Reske, ilustru poet ungur și mare crai, e strecurată printr-o satiră a Tekirghiolului savuros nuanțată. Ca să se vază bine cum sunt spuse acestea, mai transcriu, spre desfătarea cititorului bun, și următoarele: Către seară marea gâfâia aburi ca un postav imens călcat de un croitor afară... Vara era în toi pe mare, înfierbântată de caloriferele de dedesubt ale curenților. Soarele se întrecea cu ... seara, cu o exactitate de dactilograf. Cu fiecare înțepătură, o nouă alarmă se mișca în masa informă, ajunsă acum mai mult o apă puhavă, dormitând ca o conspirație sub crusta lividă și perfidă de la suprafață. Mi se pare că excelentul artist se explică deplin zicând astfel: Un scaun-rulant e ... de a privi orizontul, contemplativ. Clasicismul nu s-a născut dintr-un fotoliu? Poziția îndreaptă asperitățile, ațipește valorile. Și oglindește lumea ...