Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 4001 pentru .

Ion Luca Caragiale - Începem

... unei opere — nu știam... (râde.) Ei! lungi! dacă sunt frumoase... D-șoara VOICULESCU Tocmai dacă sunt frumoase. TÂNĂRUL Cum? D-na GIURGEA Mai bine zică spectatorul: „Păcat că s-a isprăvitâ€�, decât: „Uf! nu se mai isprăvește odată!â€� DIRECTORUL În sfârșit, vedem. Vom hotărî un ceas când d. autor ne citească tragedia d-sale, și, dacă se va potrivi cu mijloacele, cu necesitățile noastre... TÂNĂRUL (nervos și hotărât) Trebuie se potrivească! DIRECTORUL De ce numaidecât „trebuieâ€�? TÂNĂRUL (tonul din ce în ce mai sus) Fiindcă aveți aci un teatru românesc; am aci două ... le primiți! PROFESORUL Firește! DIRECTORUL Dacă ne convin! TÂNĂRUL Trebuie vă convină. D-v. trebuie -i încurajați pe tinerii literați români, nu -i persecutați. DIRECTORUL Dar și literații români trebuie ne încurajeze, nu ne persecute. TÂNĂRUL Cum, d-le ? DIRECTORUL ne dea piese scurte și frumoase... TÂNĂRUL Înțeleg pretextele sub cari voiți s-ascundeți pornirea d-v. contr-a tot ce-i românesc ... contra a tot ce e românesc, căci suntem aci în teatru românesc; dar nici nu putem admite că absolut tot ce-i românesc trebuie ...

 

Petre Ispirescu - Pasărea măiastră

... drum. Merse ce merse și daca trecu de hotarele tatălui său, stete conăcească într-o dumbravă frumoasă. După ce făcu focul, sta acolo până se gătească mâncarea, când văzu deodată înaintea lui un vulpoi care îl rugă -și lege ogarul, -i dea și lui un codru de pâine, un pahar de vin și -l lase se încălzească și el la ăl foc. Fiul împăratului, în loc asculte rugăciunea, dete drumul ogarului, care se luă după dânsul. Atunci vulpoiul făcu un semn asupra lui și îl schimbă în stană de piatră. Văzând ... s-a spus, ar fi pus paznici -l prinză. - Taci! zise împăratul, nu vorbi de fiii mei, căci nu ți se cuvine ție te atingi de ei. Împăratul puse și el câțiva slujbași pândească pe sub ascuns și, cum va vedea pe ciobanul care, când va intra în biserică, pasărea va cânta, pună mâna pe dânsul și -l aducă înaintea lui. Nu s-a mulțumit pe atât, ci și însuși s-a dus la biserică în sărbătoarea cea ... ogarul și am șezut amândoi lângă foc, povestind. Din una din alta, îi spusei unde mă duc; ba încă îl și rugai daca știe ceva ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos 2

... Iisus iaste Fiiul său cel iubit. Altă învățătură nu vĂ©de ca fie dat apostolilor celor ce era de față, fără numai aceasta -l asculte: Pre dânsul ascultați. Nu le-au zis laude pre Fiiul său, nici -l slăvească, nici mărească lucrurile lui, nici -i propoveduiască numele, nici se minunĂ©ze de învățătura lui, nici -ș răpue viața lor pentru dânsul, nici rabde scârbe, necazuri, nevoi și altele ca acĂ©stia, asĂ©mene; ce numai fie ascultători, aibă ascultare, suppue voința lor supt voia acestuia unuia singur născut, Fiiului său, carele înfrumuseța. Pre dânsul ascultați. Și, cercând cu denadinsul, ca înțeleg pricina, am cunoscut din sfânta Scriptură și din cea vĂ©che și din cea noao și de la dumnezeeștii dascali cum că această poruncă ... facem? O zice însuș Dumnezeu, prin rostul Malahiei, la capul cel dintâi: Și de sunt eu Domnul, unde iaste frica mea? Cine iaste din voi, se teamă de mine, mă cinstească, se rușineze de mine? Nu iaste, până la unul-zice David la Psalm 3 toț s-au abătut împreună, netrĂ©bnici, s-au făcut; nu ...

 

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD

... temelia viețiÄ­ morale e stăpânirea de sine, iară noÄ­, atât de mult suntem stăpânițÄ­ de trebuințele nĂ³stre exagerate, în cât ni-e peste putință primim gândul, că în strâmtorarea, la care am ajuns, nu ne maÄ­ rÄ•mâne de cât ne îmbărbătăm, renunțăm la o însemnată parte din mulțumirile cu care ne-am deprins, muncim maÄ­ întins de cât în trecut și adunăm fie0care o parte din ceea-ce agonisim, pentru ca cu toțiÄ­ împreună ne formăm un mare capital național. Stat, județe, comune, credite fonciare, așezăminte economice, financiare și industriale, neguțătorÄ­ și particularÄ­, platim în fie-care an dobânzÄ ... slabă, ea ni s’a smintit și zadarnice ne sunt tĂ³te sbuciumările câtă vreme nu ne vom fi venit în fire, ca înțelegem că greșit e în chiar temeliile luÄ­ întregul nostru fel de a vedea lumea. Am putea -Ä­ alungăm pe EvreÄ­ din mijlocul nostru orÄ­ -Ä­ măcelărim, dar, dacă am face-o acĂ©sta, mâine am alerga neastâmpărațÄ­ în tĂ³te părțile ca

 

Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni

... cer de trei ori mâna sa, mâna aceasta ce o așteaptă moșu-tău de atâta vreme; și nădejduiesc că voi izbuti ca pănă în seară aleagă numita c-nă Busuioceasă macar pe unul din tustrele persoanele ce o reprezentez, de nu pe tustrele. DRĂGĂNESCU. Minunat! Ce vrei dar mai știi? TEODORINI. Vreu știu mai lămurit, acea ce tu mi-ai spus din fugă. De pildă, ce lucru-i astă c-nă Caliopi Busuioc, care de atâta vreme ... gingașe străine! Îți voi sămăna viața cu roze, toate zilele tale se vor petrece în lângori amoroase, și puterea mea va fi întrebuințată numai ca aduci gelozie la lumea întreagă. Destul, Stănică fătul meu, nu mai urma, că mă prăpădești. — Dă-mi biletele. STĂNICĂ Da nu cetesc pe acel a grecului de la Galați? CALIOPI: Fi! stilul său cade greu; persoana sa trebuie -ți fi dând colici. STĂNICĂ Poate, cuconiță, mie însă îmi pare răvașul lui tare cu gust; sunt multe lucruri bune de mâncat într-însul. CALIOPI ... cu halva și rahatlicumia, care sinto is to bacalico tu dulu sas. Sluzearis LACHERDOPULOS" CALIOPI: Ce-i drept, e deșănțată scrisoarea lui; ideea ...

 

Nicolae Gane - Ciubucul logofătului Manole Buhuș

... acolo, căci în străinătate nu erau drumuri-de-fier decât de la Cracovia înainte, iar la noi nu erau nici măcar șosele. Trebuia vorba ceea, -ți faci testamentul la plecare. Dar inima de tată nu cunoaște piedici când dorul o atrage. Deși știa un pic de franțuzească cât nu moară de foame între franțuzi, își angajă totuși un tălmaci franțuz ca tovarăș care -l călăuzească în lunga călătorie. A pus vreo zece zile logofeteasa ca -i pregătească cele trebuitoare pentru drum. Când însă crezu el că toate erau acum prevăzute și puse la geamandan, încât nu avea decât ordone înhămarea poștalioanelor și plece, deodată femeia lui îi observă: — Da bine, Manole dragă, ai mergi în străinătate cu îmbrăcămintea asta? — Da cu care? — Apoi nu te gândești că are se uite lumea la tine ca la urs? Pe acolo nu se poartă antereie și giubele. — Care vra zică ar trebui mă îmbrac nemțește... — Negreșit, asta e și părerea d-lui Ernest care are te întovărășească. — Hum!... mă schimosesc acum la bătrânețe; asta nu-mi prea vine la socoteală. Dar la urma urmei ...

 

Alexei Mateevici - Munca noastră

... ne vedem la hotarul trecutului și viitorului nostru. Obiceiul omului este că, trecând o bucată de vreme din viața lui și el intră în alta, prețăluiască și judece cele trecute și petrecute de dânsul mai înainte, pentru ca în acest chip afle cum se cuvine -și poarte trebile în viața lui viitoare. Și, în adevăr, acesta este cel mai bun mijloc pentru dobândirea științei în ale vieții. De aceea și ... de oameni, care și-a pus o țintă și ține negreșit ajungă și nimerească ținta asta, trebuie, din când în când, se mai întoarcă cu fața înapoi și mai caute ce urme a lăsat acolo munca lor îndreptată la ajungerea dorinței obștești. Și dacă munca lor este trainică și folositoare, apoi ... de cuviință urmărim desfășurarea acestei munci, ne dăm socoteala ce-am făcut ș-am văzut în anul care trece și la ce trebuie ne așteptăm la altul. Asta este din partea noastră cea mai bună prețuire a anului, care ne va fi de învățătură pe viitor ... oameni. Și din această cercetare noi ne luam nădejdea noastră în viitor. Căci, văzând așa mare putere sufletească a poporului moldovenesc, nu poți

 

Antim Ivireanul - Noao porunci mari ale bes%C3%A9ricii

... creștinĂ©ște, iară cei mai cu evlavie de 12 ori, iară cei mai proști măcar o dată într-un an. Și care vor fi bolnavi ispoveduiască mai adĂ©se, făcându-și și maslu și se cuminece adĂ©se; și așa vor face părtași vieții cei de vĂ©ci. 5. nu cetească cărțile ereticilor nici dăscăliile și învățătura lor cea hulitoare nu asculte de cei ce nu-s învățați, nici știu Sfânta Scriptură, nici se / amĂ©stece cu ei, nici se întrĂ©be cu ei. 6. se facă rugăciuni pentru întemeiarea tuturor oamenilor: întâi pentru cei ce sunt întru stepena preoției și a clirosului; a dooa pentru ... ostașilor; apoi pentru cei ce fac bine la besĂ©rici a spori și a crĂ©ște săborniceasca și dreapta credință. 7. se păzească posturile și rugăciunile carele vor porunci de arhiereul locului se facă în eparhiia lui, când s-ar întâmpla vrĂ©me de nevoe ca întoarcă mâniia / lui Dumnezeu după norod și se mântuiască veri de ce nevoe și scârbă s-ar întâmpla. 8. Nu iaste ertat mirĂ©nilor

 

Anton Pann - Cucul și privigatoarea

... niciodată, Zise ea nesupărată, Nu mă las supusă ție, D-o fi dreptul se ție : Iar cîntarea-mi de nu-ți place, Te rog mă lași în pace. -Ba, zise el, voi acuma -ți spui că nu iubesc gluma Voi, zic, acuma îndată mergem la judecată, Ș-acolo spuind pricina, ni se aleagă vina, vedem care pe care Va rămîne la cîntare, Și din noi amîndoi cine Va lua în nas rușine. Zise ea: -Cucule dragă, Dar cine ... cu ciocul : -Uite, acel ce vede Păscîndu-se prin livede, Cu urechi mari ardicate Și poartă samar în spate, Încărcat cu alte multe, Acela ne asculte. Atunci zburară dodată Ș-ajungînd la el îndată, L-au făcut înțeleagă Că este pus aleagă Pe cel ce cîntă mai bine, Ascultînd cum cuvine. Zicînd aceasta-ncepură Care cum pricepură, Cîntară, frămîntară Și sfîrsind îl întrebară Care din doi i pare A avea dulce cîntare ? Magarul, ce ochi zgîise Și urechile-și ciulise, Își deschise grabnic botul Ș-îndată își dete votul, Zicind ... dulceață M-a făcut ...

 

Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor

... am spârcuit! Ah, și câteodată — dar cine-i făr’ de păcat! Și pe cioban l-am mâncat. Deci eu ca un păcătos mă supun mă jertfiți, Dar ca știm, Cine va fi mai greșit și pe acela -l jertfim, Mai întâi și voi ca mine dreptul mărturisiți, Și atunci o așa pârgă pe dreptate hărăzită Cu priință și plăcere în cer va fi primită.â€� „O, bunule împărate, strigă vulpea ... Că n-au trebuit cruți, nici milă a ți se face De-așa proaste dobitoace, Căci stăpânul ce voiește la așa mișei placă Sau este bun peste samă, sau vrea onor le facă. Cu acestea ce zic eu îndrăznesc a socoti Că toți ce se numesc fiare cu mine se vor uni. Iar ce ... fân străin, Apoi de mirat nu este dacă cerul cu mânie Pentru a lui fărdelege ne-au trimis ciumă și chin. Deci ca îmblânzească o așa dreaptă urgie Pe dânsul -l facem jertfă pentru ale lui greșele, Ca ...

 

Ion Luca Caragiale - Convenții cu Rusia

... încheie nouă convențiuni pentru trecere de armate și alte asemenea ? Dar oare nu tot acest guvern a voit și a putut închee convenția dela 4 Aprilie ? Și nu uităm, că aceea era întâiul pas, care este cel mai greu de făcut; era vorba se deschiză stavila și se dea drumul șivoiului treacă pentru noi; astăzi oștirea rusească se află pe pământul nostru, stavila este ridicată de mult, șivoiul și-a făcut matcă peste noi ... încolo ? nu, nu se prefacă Românul: Rusia de sigur nu numai pentru aceasta ne cere o nouă convenție; este ea destul de inteligentă ca nu ne ceară ceea ce are; dacă ne cere, apoi cu sigur ne cere -i dăm ce nu are și-i trebue. Pentru aceasta dar, reproducând știrea despre noua convenție, am rostit temerea că guvernul, când i s'ar ... prea importa, dacă am ști că guvernul acesta nu poate face orice vrea. Dacă n'ar putea face rău, ce ne-ar păsa că vrea -l facă ! Dar vedem, poate ori nu ? ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>