Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I��I
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 3413 pentru I��I.
Ion Creangă - Punguța cu doi bani
... astă dandanaie, crăpa de ciudă și nu știa ce să mai facă, doar va scăpa de cucoș. Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăși în cap una. — Am să-l dau în haznaua cu banii; poate va înghiți la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca și-oiu scăpa de dânsul. Și, cum zice, umflă cucoșul de-o aripă ... la fereastra boierului și iar începe: Cucurigu ! boieri mari, Dați punguța cu doi bani ! Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguța. Cucoșul o ia de jos cu bucurie, se duce la treaba lui și lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda ... mai frumoase, mai cucuiete și mai boghete. Moșneagul, văzând pe cucoșul său așa de mare și de greoiu, și încunjurat de-atâta amar de galițe, i-a deschis poarta. Atunci cucoșul i-a zis: — Stăpâne, așterne un țol aici în mijlocul ogrăzii. Moșneagul, iute ca un prâsnel, așterne țolul. Cucoșul atunci se așază pe ...
Dimitrie Bolintineanu - Moartea lui Mihai Viteazul
... Moartea lui Mihai Viteazul Moartea lui Mihai Viteazul de Dimitrie Bolintineanu Pe câmpia Turzii, pe un verde plai, Tabără oștirea marelui Mihai. Acolo, în cortu-i, domnul se gândește: Fericirea țării inima-i răpește. Are-o presimțire ce l-a turburat Și pe mâna-i mândră capul a plecat. În deșert speranța inima-i răsfață; Lacrimile udă gânditoarea-i față. Înaintea celor ce îl ocolea, Cu o mantă d-aur el se ascundea. Către căpitanii ce îl înconjoară: - "Dragii mei! Iertați-mi astă lăcrimioară ... la vasalii săi!" - "Să pornești îndată banda ta în țară!" Îi răspunse celalt cu o vorb-amară. - "Mergeți, zise domnul, l-al vostru stăpân! Spuneți-i că nu e încă un român Care să dea arma pân-a nu se bate! De-i bărbăt, aice vie a combate!" - "Este timp!..." șoptește un ucigător. Celalt trage iute paloșul ușor Și c-o lovitură repede și tare Îl ... sar, mi-l înconjor, Dar Mihai le zice: "Fraților, eu mor... Spuneți doamnei mele să nu se mâhnească Și-n iubirea țării fiii mei să-i
Ion Creangă - Dănilă Prepeleac
... frate, zise istalalt, scărpinându-se în cap, ce să fac? — Ce să faci? Să te-nvăț eu: boii tăi sunt mari și frumoși; ia-i și-i du la iarmaroc, vinde-i și cumpără alții mai mici și mai ieftini, iar cu banii rămași cumpără-ți și un car, și iaca te-ai făcut gospodar. — Ia ... o capră de vânzare. — Prietene, zise Dănilă, nu mi-i da capra ceea, să-ți dau carul ista? — Apoi... dă... capra mea nu-i de cele săritoare, și-i bună de lapte. — Ce mai la deal, la vale! bună, ne-bună, na-ți carul și dă-mi-o! Cela nu se pune de ... Apoi dă!... bădiță! pân-aici, toate-au fost cum au fost, da' de-acum am prins eu minte... Numai ce folos? Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță. Iaca îți dau dumitale punga asta, că eu n-am ce face cu dânsa. Și te mai rog de toți dumnezeii să-mi împrumuți ... car deodată. Trebi de ale lui Dănilă Prepeleac! Bocănește el cât bocănește, când pârrr! cade copacul peste car de-l sfarmă și peste boi de-i ucide! "Na! că făcui pacostea și fraține-meu! Ei, ei, acum ce- ...
Mihai Eminescu - Povestea Dochiei și ursitorile
... Mihai Eminescu - Povestea Dochiei şi ursitorile Povestea Dochiei și ursitorile de Mihai Eminescu Crește iarba, mări, iară, Bătută de vânt de vară Unde mi-i pădurea rară. Dar în iarba cea frumoasă N-a intrat vrodată coasă Unde mi-i pădurea deasă. De desișul din pădure Nu s-atinse vro secure. Cât de naltu-i, cât de mare, Nicăieri nu vezi cărare, De și-ar pierde urmele Ciobănași cu turmele. La temei de codri deși Nu-i cărare ca să ieși, Ci-i rariște de brazi Și un ochi voios de iaz Și doi tei ca niște frați, La tulpină depărtați, La vârfuri amestecați. Iar la umbra celor ... veneau turmă Și lăsau pustiu-n urmă, Veneau turmă, veneau vale Și surpau cetăți în cale; Geaba omul meu da piept, L-împingeau tot înderept. I-au înfrânt oștirile, I-au răpit măririle, Pustiit-au țările, I-au luat averile, I-a-nnegritu-i soarele, I-au robit popoarele. Eu în codrul cel pustiu Rătăcind, într-un târziu, Am aflat din limbi străine Că bărbatul nu-mi mai vine, Am aflat ... Nu- ...
Dimitrie Bolintineanu - Clavecinul
... noi iubim. Ea-nțelese doruI ce mă-mpovăra Și de rozioare fața-și scutura. M-adora pe mine dulcea mea frumoasă? Cine poate spune misteru-i divin! Se-ntrista tăcută, se punea sfioasă Lâng-un clavecin. Mâinile-i p-octavuri se jucau ușor Deșteptând lugubre sunete de dor. Ochi aprinși de flacări ce-i îndivinau, În născânde lacrimi dulce se scăldau. Ca plăpânda rouă peste-o rozioară Ce la zori deschide grațiosu-i sin, Rătăcea surâsul p-a sa buzioară Cu purpur divin. Sub orice mișcare, formele-i lumești Răspândeau tezauri de grații cerești. Danțul urmă cursu-i... Muzicile sună; L-a plăcerii undă sufletele zbor; Numai eu cu râderi, vorbe de minciună, Ascundeam crud dor. Căci la faptul zilei fost ... Decretul soartei fie-mplinit! Uită-mă-ndată! La ce vei duce Cu tine dorul unei simțiri Din care nu știi decât trudiri Și niciodată farmecu-i dulce! Vai! Pentr-un suflet ce s-a zdrobit, Uitarea-i floarea vindecătoare, Floare ce crește surâzătoare În câmpul morții cel veștezit. Eu mă voi stinge p-acest pământ Ca crinul dulce ce-n lacrimi piere ... ...
Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles
... Dosoftei - Din Molităvnic de-nţăles Din Molităvnic de-nțăles de Dosoftei [STIHURI LA CUMINECĂTURĂ] I Vrând să mănânci, omule, trupul stăpânului, Cu frică te apropie, să nu te arz, că focu-i. Și dumnezăiesc bând sânge spre prăființă, Întăi te-mpacă cu carii îț sunt mâhniț. De-acii cutezând tăinuită mâncare să mănânci. II Mainte pănă a ... într-însul“. Adevăru-ți-i cuvântul, Domnul mieu și Dumnezăul, Că cela ce-ș are parte-n dumnezăitoare daruri, Acela sângur nu este, ce-i cu tine, Doamne svinte, Cu lumina cea de trĂ©i sori, ce străluminează lumea. Și pentru să nu mâi însumi fără tine datul vieții, Sufletului vieții mele bucuria mea cea bună, Mântuința cea de lume ... venitu-ț, Mă priìmește, milostive, pre curvari, pre nesățosul, Cu de suflet zdrobiciune, îndată ce ț-am venitu-ț, Că știu, Doamne, că nu-i altul ca eu să fie-n greșală, Nice-au lucrat nice lucruri ca de mine ce-s făcute. Ce iarăș o știu ș-aceasta că ... păcate întrece, Dumnezău svinte, Pre-a ta-ndelungă răbdare, omdragoste-nvârvomată. Ce cu oloiul de milă, pre carii să-ntorc cu calduri, Curățăști-i, limpezăști-
Vasile Alecsandri - Înșiră-te, mărgărite
... cosițe poleite Și cu fețe înflorite, De păreau strălucitori Ca doi ochi veselitori!... Alei, mândre surioare! Puteați voi a-mi spune oare Ce-i mai bun în astă viață Ca iubirea cu dulceață? Ce-i mai sfânt și mai alin Ca mama cu prunc la sân? Ce-i mai drag și mai plăcut Ca pruncuțul nou-născut?... Mama doamnă, fericită, Cu doi prunci împodobită, Îi ținea duios la sân, Ca doi fluturi pe ... crin, Și din pletele-i gingașe Le făcea lor dulce fașe, Și pe brațe-i, ca să-i culce, Le făcea un leagăn dulce. Ea-i privea și zi și noapte, Le vorbea cu blânde șoapte, Și, privindu-i, se uimea!... Ea-i trezea și-i adormea. I-adormea tot în cântări Și-i trezea în sărutări. Când era pe adormire, Le cânta cu-nduioșire: Nani, nani, copilași, Dragii mamei feciorași! Că mama v-a legăna, Cu ... N-auziți cerul cum tună Și pământul cum răsună? Vântul suflă și vă-ndoaie, Pe voi cade rece ploaie... Dragii mei, gingașii mei! Cum să-i apăr eu pe ei?... Biata mamă n-a sfârșit, Cerul brazii a trăsnit Și sub ochii săi pe loc ...
... nu-i ieși la drumul haznalei. — Să-ți dea Dumnezeu sănătate, dragă. Să te mântuiască împărăția cerului și să te miluiască. Da nu mă-i petrece, omule bun? Fă-ți milă, petrece-mă pân' la poartă. — Ei, mai am eu când! Du-te singur. — Fă-ți milă. Fă ... e acoperită cu bulhace. — Una n-o pricep eu, zise păzitorul după o tăcere îndelungată: cum de-ai nimerit tu pe-aici? Parcă poarta-i încuiată cu lăcată. Ai sărit zidul ori cum? De-ai sărit, apoi pentru un om bătrân așa îndeletnicire nu-i prea de cuviință. — Nu știu, dragă, nu știu. Cum de-am nimerit pe-aici, nici eu nu știu. Ia, o ademenire. M-a ... unde ești? — De departe, dragă. Din Vologda-s eu, de departe. Umblu pe la sfintele locuri și mă rog pentru oamenii cei buni. Să-i mântuiască și să-i miluiască Domnul. Păzitorul se oprește pentru puțin timp, ca să-și aprindă luleaua. El se așează la pământ după spinarea trecătorului și arde vreo câteva ... drumeț afară de-o mânecă și zice: — Aici se și sfârșește țintirimul. Acu să mergi tot pe câmp și pe câmp pân' ce nu- ...
... nu-i ieși la drumul haznalei. — Să-ți dea Dumnezeu sănătate, dragă. Să te mântuiască împărăția cerului și să te miluiască. Da nu mă-i petrece, omule bun? Fă-ți milă, petrece-mă pân' la poartă. — Ei, mai am eu când! Du-te singur. — Fă-ți milă. Fă ... e acoperită cu bulhace. — Una n-o pricep eu, zise păzitorul după o tăcere îndelungată: cum de-ai nimerit tu pe-aici? Parcă poarta-i încuiată cu lăcată. Ai sărit zidul ori cum? De-ai sărit, apoi pentru un om bătrân așa îndeletnicire nu-i prea de cuviință. — Nu știu, dragă, nu știu. Cum de-am nimerit pe-aici, nici eu nu știu. Ia, o ademenire. M-a ... unde ești? — De departe, dragă. Din Vologda-s eu, de departe. Umblu pe la sfintele locuri și mă rog pentru oamenii cei buni. Să-i mântuiască și să-i miluiască Domnul. Păzitorul se oprește pentru puțin timp, ca să-și aprindă luleaua. El se așează la pământ după spinarea trecătorului și arde vreo câteva ... drumeț afară de-o mânecă și zice: — Aici se și sfârșește țintirimul. Acu să mergi tot pe câmp și pe câmp pân' ce nu- ...
Mihai Eminescu - Minte și inimă
... Prin autori mâncați de molii Și îl vezi întotdeuna Cumu-i plin de colbul școlii. Â Dar nu vine-n toată sara? Â Vine. Poate i-i urât. Ș-apoi nu știi cum că fusta Femeiască-o au... urât?... Â Pentru? Â Știu eu care-i cauza? Â Pentru că în lumea toată Numai una-i este dragă. Vezi așa, așa e, fată. Â Ș-acea una? Â Acea una Stă naintea mea și coase Și de-i spun că este astfel Se preface mânioasă. Â Frumuseți să spariu lumea, Precum însăși vezi, nu am, Deci în cumpănă pun toate Și le măsor ... Achil îl îmblânzește, Ca acesta pe Brizeis să o dea se învoiește, Dar îi spune dinainte să nu cerce de cumva Preste Brizeis, din avere-i să s-atingă de ceva... Iar Ulis luă pe Chriseis, și-n corabie suind, Merge la preotul Chrise, fata-n mânile lui dând, I-a adus tauri de jertfă, și convoi iar la ahei Cu preotul lui Apolo să-i împace iar pe ei. ANA Vezi, măi badeo, cum se spune? Limpede, frumos, cu șir. MUȚI Ce mai treabă; a-nvățat-o pe ...
Vasile Alecsandri - Legenda rândunicăi
... copila să devie Năltuță, mlădioasă ca trestia verzie, La grai ca mierea dulce, la chip fermecătoare Și ca bujorul mândru de ochi atrăgătoare. Apoi zâna-i aduse o dalbă de rochiță, Din raze vii țesută, cu stele prin altiță, Și-i zise: "De-ți e gândul să ai parte de bine, Rochița niciodată să n-o scoți de pe tine, Și cât vei fi al lumii ... de-a lung, de-a lung pe maluri Atrasă-n cursul apei de-a râurilor valuri, Și-n cale-i să s-oprească, uimită, încântată De dulcea armonie naturii deșteptată. Atunci pe nesimțite un glas de zburător Îi tot fura auzul șoptindu-i, plin de dor: Atât ești de frumoasă la chip și la făptură, Că nopții dai lumină, și iernii dai căldură, Și orbilor din umbră dai ... în inimi când te-ai ivit pe lume Tu, zână fără seamăn, minune fără nume! Copila, cu uimire, îl asculta zâmbind... Apoi, cătând în urmă-i, se depărta fugind, Lilie zburătoare, de fluturi alungată, Care-i formau pe frunte o salbă-naripată. III Visează luna-n ceruri!... sub visul cel de lună Flori, ape, cuiburi, inimi visează împreună. Nici o mișcare ...