Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA ������N SCHIMB
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 477 pentru DA ������N SCHIMB.
George Topîrceanu - La Paști (Topîrceanu)
... alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: - Ce vă este, frătioare, - Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă, Stați gătite-n haină nouă, Parcă, Dumnezeu mă ierte, N-ați fi ouă... - Suntem fierte! Zise-un ou rotund și fraise Lângă pasca cu orez. Și schimbându-și brusc alura, Toate-au început cu gura ...
Antim Ivireanul - Învățătură asupra pocăinții
... draci, pentru căci ei dintru a sa voință fiind împietriți în vicleșug nu priimesc nici vor pocăința. Iar nici pentru dobitoace, pentru căci n-au nici minte, nici cuvânt, ce lucrează pururea fărde greșală, precum îi învață firea lor. Nici iaste pentru altă făptură din câte să află în ... o pocăință ca acĂ©ia, cât au schimbat îndată Dumnezeu mâniia lui și au îmblânzit urgiia lui. Și chiemând iară pre Ilie i-au zis: n-ai văzut ce smerenie au arătat înaintea mea Ahaav și ce pocăință au făcut? Deci, pentru căci s-au smerit înaintea fĂ©ții mĂ©le ...
... a venit, A vrut a să pocăi Și faptele a-și căi. Deci cu acest al său gînd, Numele-n cîine schimbînd, S-a smerit ca un bătrîn Și s-a băgat la stăpîn, Să slujească într-un an La oi ... oaie l-a mirosit. El îndată ș-a uitat Că e în, cîine schimbat Ș-apucînd oaia de trup O jertvi-n grab ca un lup. Ciobanul peste el dînd Ș-această faptă văzînd: -Ce-ai făcut, l-a întrebat, Cîine bătrîn și spurcat? Iar ... bîr" Dar ea tot mă supăra Și nu să astîmpăra. Atunci și eu, necăjit, Cum o trîntii, a murit. Și de frică să n-o vezi Și să mă-nvinovățezi, Apucai de o mîncai. Și în burtă o băgai. Dar ciobanul nu glmni, Dîndu-î una-l adormi. Această ...
Nicolae Gane - Astronomul și doftorul
... mi te rog, totdeauna ospătezi d-ta mâncări de-acele ce am văzut ieri pe masă? — Totdeauna, căci nu avem de altele. — Și n-ai fost bolnav niciodată? — Ba da; o dată, mi-aduc aminte că mi-am răsucit un picior venind cu carul din pădure; însă moș Trohin mi l-a tras ... cu cleștele. Apoi mai am câteodată vătămătură, știi care o are tot omul, dar aceea nu-i boală la noi. — Doftorii de la spițărie n-ai luat niciodată? — Spițărie!... Să mă ferească Dumnezeu! Doar nu mi s-au urât zilele. Spițeria mea e cuptorul. Când m-apucă vătămătura, beau ... să se strice vremea astă-noapte? — Iaca vorbă!... Orișicine hrănește un porc în poiată, trebuie s-o știe aceasta. — Ce fel? — Apoi da!... La noi e cunoscut că mascurul când vine de la câmp cu un pai în gură, vremea o să se schimbe în furtună. Aceasta o ... Să nu mergem mai departe să ne pierdem vremea. Într-o țară unde cuptorul ține loc de spițărie, și mascurii știu mai mult decât astronomii, n ...
... Ceriul faptu de Dumnezeu cu putere mare, Minunată zidire, și el fârșit are. Și voi, lumini de aur, soarilă și luna, Întuneca-veți lumini, veți da gios cununa. Voi stele iscusite, ceriului podoba. Vă așteaptă groaznică trâmbiță și doba. În foc te vei schimosi, peminte, cu apa O, pre cine amar ... le surpe. Norocul la un loc nu stă, într-un ceas schimbă pasul. Anii nu potu aduce ceasul. Numai mâini și cu aripi, și picioare n-are Să nu poată sta într-un loc nici-odinioare. Vremea începe țările, vremea le sfârșește. Îndelungate împărății vremea primenește. Vremea petrece toate; nici o ... de primejdii, sfinți părinți ai lumii, Ce v-au adus la moarte amară pre unii. Nime lucruri pre voe de tot să nu crează Nime-n grele, nădejdea de tot să nu piarză, Că Dumnezeu au vârstat toate cu sorocul, Au poruncitu la un loc să nu stea norocul. Cursul lumii ... chip calcă toate casă, Domnești și-mpărătești, pre mine nu lasă: Pre bogați și săraci, cei frumoși și tare. O, vrăjmașă, priiatin ea pre nimeni n-are, Naștem, murim, odată cu cei ce să trece, Cum ...
... samururi, catifele, Sub draperii bogate de stofe, de dantele, V-adoarme p-un divan; Când mii lumini ascunse în lampe colorate Resfrâng și vă-nmulțește-n oglinzile-ardicate De jos până-n tavan; Ș-o copiliță dulce, râzândă, grațioasă, În reverențe intră ușoară și frumoasă Ca și un îngeraș, - Și după ea un june măreț, voios și ... Își vede muma soțul, și tata iar soția; Și știți c-aveți mijloace, vă iartă avuția Să-i faceți fericiți; Oare gândiți atuncea că poate-n altă casă Au doi bătrâni o fată, tot astfel de frumoasă, Dar e trăită rău; Și plâng, căci mâine poate copila o s-apuce O ... un viscol o petrece, Bagă în ea zăpada; e frig într-însa, rece, Căci toată e în vânt! Gândit-ați vre o dată c-aci-n astă cocioabă, O văduvă săracă, bolnavă, goală, slabă, Cu șase copilași, Stau în ocol pre vatra abia cu un tăciune! L-e frig, l-e ... slăbiciune, O, mult sunt drăgălași! Când unul dintre dânșii ardic-o mânușiță Scuț roșie ca racu, și-i zice: "Măiculiță, Te scoal', nu mai dormi! N ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi
... fală și rângire: Râdeai precum un gâde, Când vede capul jertfei zburat dintr-o izbire, Se laudă și râde; Căci nu știai că viața, închisă-n nemișcare, E cea mai cu putere; Căci nu credeai c-un suflet se face și mai tare, Călindu-se-n tăcere!... IV Suspinul, ca scânteia ce cade jos în paie Sau p-un covor de spice, Pândind o adiere s-o umfle-ntr-o văpaie ... el zicea în gându-i, ca toți apăsătorii În scurta lor vedere: "Nu-mi pasă de nimica! Nu mă-nspăimântă norii! E aburul ce piere!..." Da! abur este norul, suspinu-i o suflare Ce-n aer rătăcește, Ușoară, nesimțită, gingașă, dar în care Un trăsnet locuiește! VII A patruzecea iarnă, a patruzecea vară S-au dus ... joc de țară!... X Și țara se deșteaptă, voioasă, zâmbitoare, Plăpândă, răsfățată; Jos florile dezmiardă, se uită sus la soare, De raze-nconjurată; Scăldându-se-n lumină, din ce în ce mai vie, Ca trandafiru-n rouă, O altă simte viață, o veche bărbăție Și o putere nouă!... XI Dar ce privesc, o, Doamne! Eu cânt, ș-acum d-odată Cutremurul ... ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie
... de școală, Care încă nu-nsemnase pe a vieții sale coală Cu condeiul voluptății vorba magică ,, Amor ". Mai frumos ca sfântul Gheorghe, își da aere viteje... Ele — repede ghicindu-l, se-ncercau să-l prindă-n mreje, El, roșind ca o cireașă, se făcea-ntreprinzător, Și cu vinul ce băuse, ca turtit să fie bine, Și cu ochii mari și negri ... legendari... Vede casa-i părintească și cu streșinile-i late Pe sub care se agață cuiburile dărâmate... Rândunelele pe-alături dau ocoale neîncetat; Mumă-sa-n pridvorul verde o privește cum se joacă, Fetele vin la fântână, pe când popa-n toacă, toacă La biserica din sat. Soarele pe după dealuri cu încetul se ascunde Și aruncă o privire poleită peste unde, Roata morii se-nvârtește ... raze, era trai... În prezent, ticăloșia; în trecut, un vis de mai. VI Începuse, făr' să știe, pe divinul Trovatore , Operă care vorbește cu poeții-n orice ore, Și pierdută-n reverie, ajunsese-n acea parte Când durerea-n Mizerere printre inimi se împarte Și când Verdi împrumută note de privighetori Ca să zboare, dus de ele, pân-la cei nemuritori. Ochii ei pierdeau ...
Ion Luca Caragiale - Politică și cultură
... păgubitoare pentru cultivarea chiar întâmplătoare a artelor și literelor. E adevărat, după cum am spus, că, în loc de societatea așezată și-nchegată, n-avem decât o lume de strânsură, care își schimbă în fiece zi fizionomia, care nu poate avea porniri mai presus de cele strict utilitare, care ... un puternic aparat politic, pe care trebuie să-l susțină și să-l întărească în fiece moment. El cheamă la sine toate inteligențele, și niciodată n-are destule; orice inteligență trebuie absorbită în această vastă întreprindere a statului. De aci rezultă importanța exclusivă a politicii la noi ... noastră publică nici nu are o altă arenă. Un cap'd'operă, un monument, presupunând că ele ar răsări așa ca prin minune din pământ, n-ar avea puterea să miște câtuși de puțin spiritul public, absorbit cu totul de rezultatul unor alegeri parțiale din cine știe ce provincioară. Are publicul ... tragedie când încă nu se știe dacă d. cutare sau cutare mai rămâne sau nu în minister? Câte inteligențe frumoase și cu adevărată vocație artistică n-au fost înjugate la carul politicii, pentru care n ...
Mihai Eminescu - Minte și inimă
... vă văd de pe sub gene: Ochi-n ochi priviți fierbinte Și de dragi unul altuia Conversați fără cuvinte. Cine nu v-ar ști, copilă, Da, v-ar crede neam de sfinți. Și să stați numai l-atâta... Bine? Sunteți voi cuminți?... Â Taci, mătușă, tu mă superi, De-i vorbi ... bărbat ori c-un nebun. Eu susțin că orice casă Din convenție se face: E mai multă fericirea Căci într-însa este pace. Â Pace? Da cunoști moșnegii? Scârțâiesc neîncetat. Ba-i bolnav, ba n-are vreme Să te ducă la primblat. De faci muzică el cască, Dacă râzi el e ursuz, Să vorbești de vrei ai voie, Da nici glasul nu-i auzi. Când s-apropie, drăguță Fată! Â funia de par, Atunci chin! Moșneagu-ntr-una Scârțiește ca un car. Nu doresc ... ștears-o lasă Dacă tu vei zice: nu. Te aprobă căci în minte-i Și în inima-i ești tu. II Îi zic: mă lese-n pace, Nu voi să mă cuprindă; Iar el râzând răspunde: Â O, uită-te-n oglindă Și spune-mi dacă omul Găsind în a lui viață Odor așa de dulce Nu l-a cuprinde-n
Alecu Russo - Critica criticii
... un critic aceasta este o mare greșeală, începutul și sfârșitulnu trebuie să se bată în capete... critica, bună, rea, trebuie să fielogică. Domnul D. G. n-a făcut despicarea cuvenită, domnul D. G.a vătămat logica. Suindu-ne în sus, găsim lauda domnului Alecsandri; nu știu cum ... descoperiri, iscoade, cărți, zidiri și altele. La mulți, pravila aceastade deșteptare, mai bine zicând instinctul, scrisă cu inima omenească(cu care inimi domnul D. G. n-a citit niciodată) nu-i înțeles deopotrivă, nici poate a fi, de vreme ce unii sunt crescuți cu mai puținemijloace intelectuale ... orice om, în ceea ce atârnă dedânsul, se încuibează în toată tagma, s-ascunde și se preface în felde fel de patimi. Domnul D. G. n-a înțeles titlul piesei, pentru că nuînțelege oamenii. De zice domnul D. G. în trei rânduri că Băcălia nu învrednicește numele de piesă ... m-oi îndrepta, dacă voiputea"; dar când zice că Zoița rămâne înfruntată și Sărmală fărănici o răsplătire, în numele dreptei judecăți răspund: domnul D.G., precum n-a înțăles pe A., precum n