Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 3430 pentru CA.
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bursierul
... aur? De mi-ar fi lăsat barim pisica și cânele, poate că mi-ar fi curs mai puține lacrâmi pe declinările latinești, învățate de spaimă, ca să nu deschiză asupra mea ochii reci și răi profesorul neclintit și galben ca un mort, în jețul catedrei! Nici un câne n-a fost mai încolțit de vrăjmași. Cartea, pe care trebuia s-o născocim noi ... doi-trei profesori, toți ceilalți nu deschideau gura decât ca să ocărască), colegii mei, rău nărăviți, spioni și lași, afară de câțiva săraci, sălbatici, prinși ca cu arcanul, pedagogii îngâmfați, provizorul, un neamț cu favoritele roșcate până la brâu, directorul, un suflet bun, strigând de se auzea cale d-o poștă ... nu fi fost așa de îngustă, așa de lacomă și de laș închinată legilor aspre cari o cârmuiau. Liceul, murdar, ruinat. Uneori mi se părea ca un imens cadavru, iară noi, copiii, ca niște viermi, mișuind într-însul. Porțile se deschideau externilor. Priveam la roiul de școlari cum se ducea, zgomotos și vesel; mă luam după ei, fără ... învinsă și oprită în loc, nimic nu mă turbura, biruit de scârbă și de anemie. Neputând fi cum venisem pe lume, nu puteam să fiu ca ...
Ioan Slavici - Propaganda semitică
... Prin o firească reacțiune s’a produs dar în noi îndemnul de a face tot ceea ce ne stă prin putință, ca să scoatem pe EvreÄ din viața noastră culturală, iar aceasta nu din urăm, ci ca mÄ•sură de apărare nețională. NoÄ, care atâta timp am stat sub înrîurirea bizantină, ne-am jertfit existența națională, dacă n’am combate cu toată ... să facem peste putință înrîurirea directă a Evreilor, stăm sub înrîurirea lor indirectă, care e covîrșitoare. Noi am crescut și trăim maÄ mult ca oameni de cât ca RomânÄ și ne orientăm în toate amănuntele viețiÄ noastre după popoarele de la Apus, pe care EvreiÄ aÅ reușit să le semitiseze, și maÄ ales ... iubește țara și neamul, și o dovedește aceasta și astă-zÄ prin îndelunga luÄ răbdare. Eară noÄ ceÄ-l’alțÄ ar trebui să fim smintițÄ, ca să nu iubim țara aceasta, în care putem să ne facem toate chefurile – ca nicăierÄ aÄurea în lumea aceasta. Ceea ce ne lipsește nouÄ• e conștiința, că tot ceea ce e al totorora e și al fie-căruia ... ...
Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului"
... așa de răgușit, că nu-și mai poate da seama prin grai de ștrengăriile lui de pe pământ. Un rege, pe care istoria îl dă ca ghebos, urât, bătrân, șiret, buhav, roșu și creț la păr, spân la mustăți și barbă, iese pe scenă ca un băiețandru înalt, frumușel, spițelat, cam prostănac și peltic, cu barba mică neagră și cu chica soioasă atârnându-i pe ceafă; și altele, și altele ... din orice loc, eroii de pe scena noastră se îmbracă, mănâncă, umblă, se mișcă, trăiesc și mor după un singur tipar. Părinții sunt mai tineri ca copiii și copiii mai bătrâni ca părinții; stăpânii sunt îmbrăcați prost și slugile poartă haine strălucite; oamenii din veacul de mijloc se poartă și se îmbracă ca cei din ziua de azi, iar anticii poartă mănuși, umbrelă și galoși. Apoi scena înfățișează un palat bizantin din veacul XV, iar acțiunea piesei se ... i talentul, îi amintim că ceea ce se cheamă în franțuzește drĂ´le nu va să zică comic și nici caricatura nu însemnează tip. Coristele, ca țărance de la munte, după calapodul dramatic al direcției de scenă, au ieșit, și joia trecută ca ...
Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade
... Versul de 15 silabe, cu mersul său potrivit pentru povestire sau pentru apostrofa solemnă, Conachi îl întrebuințează indiferent, ca să jelească moartea prietenului Basilică Balș, ca și pentru a cânta ușurel, de ex.: Iubitul și Urâtul: Într-o zi de primăvară umblând pe câmp, AglaĂ© Văzu din năstav Amoriul ... Ce lacrimi de-ntristare La toți: ce mult nenorocești Prin mica-ți depărtare. Iar iubitoare-aievea-n vis Voind a fi în viață, Ca liliacul cel închis Albul câștigă față. Dar duhul tău eu socotesc Că i-ar da mii de fețe, Prin acei ochi ce mult vorbesc; Și ... ciudățenie a istoriei noastre literare. Acest marș al lui Iancu Văcărescu, atât de bine susținut în ton bărbătesc și în ce privește accentul, ca și în vocabular, ar fi de ajuns, credem, pentru cine vrea numaidecât să fixeze un prim poet român modern, un poet care, cum spune un ... izbânde foarte bune, Pe ea facă jurământ. Întreaga bucată, ținută în această moleșită formulă de aluat necopt, e o manifestare izbitoare de obtuzitate poetică, și ca înțeles și ca ...
Petre Ispirescu - Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat
... douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un flăcăiandru sărman de părinți. El argățea pe la unii și pe la alții ca să-și câștige hrana vieții. Și fiindcă avea darul de a fi curățel, toți flăcăii din sat îl pizmuiau. Ceilalți argați cășunaseră pe ... la dânsul pe subt sprincene. Și ce e drept că aveau la ce se uita. El era curat la față și chipeș; chica lui neagră, ca pana corbului flutura ca o coamă pe grumajii lui albi ca zăpada; mustăcioara abia mijea, de parcă era o umbră pe buza lui cea de sus; dară apoi ochii? Avea niște ochi, neiculiță, de băgase pe ... la adăpatul vacilor, fetele care de care se întrecea să-i dea pricină de vorbă; dară el nu băga pe nimeni în seamă; se făcea ca nu pricepe ce vor ele. Pentru aceasta ele ca să arate că nu le pasă de nebăgarea lui de seamă, între ele, îl porocleau cu numele de Făt-Frumos al satului. Și de unde ...
Constantin Stamati - Înțelepciunea lui Solomon
... Dar ce va fi oare după moartea noastră? Înțelepții lumii nu pot ști aceasta, De mormântul este finitul a toate, Sufletul de piere ca la animale. Sau zboară în ceruri, în lăcașuri sânte? Misterul acesta nime nu-l pătrunde. Atotcreatorul au făcut pe vierme, Ca pe noi, pe dânsul el îl ocrotește, Și lui, ca și nouă, el au dat simțire, Ca noi el se naște, ca noi își dă blescul (răsuflare). Unde-i al său suflet? Ș-al tău unde este, Omule deșarte? Simțirile-ntr-însul Pier ca și în tine, deci ce-aștepți tu oare?* Dar cine gândește la aceste toate? Scumpul grămădește avuție multă, Ca când în eternuri are să trăiască; Cu marea se luptă speculantul lacom, Aducând covoare de la Tir și Indii, Pentru desfătarea avuților trufași, Când milionarul ... mâini el are trăsnete și fulger, Fruntea lui ajunge până sus la nori, Tună și detună, zguduie pământul, Cești pământești însă, demizei în grabă, Pier ca și o umbră, se prefac în țărnă. Tinerețea este chiar ca și o roză, Are multe grații, a ei frumusețe, Însă ea nu este decât o nălucă, Căci cereasca floare în pripă se trece ...
Dimitrie Anghel - Agora modernă
... veneratului templu. Ca înlăuntrul unui bazar minunat, fiecare își desface scumpeturile : unul aduce flori minunate culese prin cine știe ce tărîmuri, le flutură în aer ca să le puie în valoare culorile, le agită ca să le trezească mirosurile, le strînge cu dragoste la piept ca să arate mai bine cît preț pune pe ele ; altul, scuturîndu-și bogatele plete, suflă în trîmbiță de aramă trezind ecouri, ori așază simpatic etajere ... a acestor șerpuitoare rîulețe care nu mai pot reflecta cerul din multa murdărie ce-o tîrăsc în ele, ce nu mai pot face valuri ca să poată aduna lumină pe crestele lor, ce nu mai pot scoate glasuri cristaline din cauza verminei ce le amuțește ca o veșnică surdină, ei se adună și se strîng cerc ca o baltă imundă în jurul mesei celui ce-a intrat, și fiecare pe rînd, precum toți locatarii unei mahalale, se mișcă ducîndu-și ... de schwarz, grele lanțuri de aur pe burți, fantastice inele pe degete, grele tabachere să ni le trecem cu prietenie unul altuia, bumbac în urechi ca să nu mai auzim clevetirile și nepăsarea ce-o dau anii mulți,
... de judecată îÄ fac atâta nedreptate, a fost numaÄ aprig și neobosit apÄ•rător. El n’a pornit lupta contra Turcilor, ca să strice legătura încheiată de Mircea cel înțelept, ci ca să le impună și Turcilor respectarea eÄ, și n’a trecut nicÄ în Ardeal, nicÄ în Moldova, ca să cucerĂ©scă, ci ca să alunge pe niște usurpatorÄ, carÄ îÄ eraÅ dușmanÄ, și să restabilĂ©scă starea legală. A avut și el sĂ³rta luÄ Francisc ... carÄ ocupă posițiunÄ înalte, nu aÅ fost ridicațÄ în ele pentru ca să pĂ³tă face tĂ³te capriciile și să încuragieze slugărnicia, ci pentru ca să conducă o lucrare săvîrșită de mulți împreună, să facă selecțiunea după destoinicii și să privegheze cu neadormire, ca fie-care să-și facă în deplin datoria, și stima generală nu li se cuvine stăruitorilor ce-aÅ sciut să se ridice de asupra altora ... carÄ s’aÅ hotărît a emigra, eÄ aÅ luat hotărîrea acĂ©sta numaÄ pentru că, Ă³menÄ cu minte, aÅ simțit, că așa, ca ...
Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul"
... om de Stat ! Nu-i vorbă ! avocatul nostru era de seamă, dar și Mușat nu s'a lăsat, că dreptatea una este sfântă, ca și adevărul unul. Ba e tunsă, ba e rasă, dintr'una 'ntr'alta, veni și întrebarea că ce-o fi aceea - Centrul ? Noi, ca badea din poveste, răspunserăm într'o doară că Centrul este o nimica toată, un grupușor, un grupuleț, mic la stat mare la sfat, mai mare ... știința modernă: două și cu două fac nouă: Centrul este un mare partid. - Ce-i de făcut cu avocatul ăsta ? ne întrebarăm noi atunci; și ca să scăpăm de tâcâitură, ne hotărîrăm a-i spune astăzi ca Mușat: De ! domnule avocat, o fi și cum zici dumneata. * Acum, lăsând de-o parte povestea înțeleptului Mușat, să vorbim mai puțin glumeț. Punem odată ... Centrul; și desigur este un mare om de stat acel ce a născocit acest mare partid. Bună negustorie, dar tristă morală ! * În sfârșit, ca să o luăm iar pe partea practică, câți, câți sunt acești temperatori pe tot pământul românesc ? Să socotim constituționalicește, pentrucă Centrul este eminamente constituțional. Câți ... ...
... moarte". El nu este un om crud — toată lumea care-l cunoaște știe foarte bine aceasta... — Dar când vine, mă-nțelegi, un caz ca acesta, ca să nu mai aibă cineva siguranța vieții în țara lui... —Țal! strigă Mache bătând în masă... — ...Când orice asasin, mă-nțelegi, plătit de ... bine faci! să mai poftești și aldată..." Să mă ierți! astea să le spuie d. Potropopescu la alții, asta nici o umanitate nu poate pentru ca să fie!... — Mână mai iute, nene! strigă Mache cătră birjar. — Eu, orice-ar zice d. Potropopescu, eu să-mi dai voie pentru ca ... cu pachetele de la cofetărie, în alta cu două buchete, sună destul de emoționat. Dinăuntru s-aud valuri de armonie. Dar clopoțelul zbârnâind, pianul amuțește ca prin farmec. Peste un moment, domnișoara Cecilia Pavugadi deschide... Scuzele d-lui Preotescu pentru întârziere sunt pe deplin primite de cele două dame: îl cunosc ... ncepe. Mache în picioare, transportat, extaziat, se lasă dus de acele valuri de armonie... Dar Lache îl trage discret de mânecă și-i zice încet, ca ...
Mihai Eminescu - Luceafărul (Eminescu)
... Iar umbra feței străvezii E albă ca de ceară - Un mort frumos cu ochii vii Ce scânteie-n afară. - "Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea. Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborât cu-al meu senin Și m-am născut din ape. O, vin'! odorul ... Din negru giulgi se desfășor Marmoreele brațe, El vine trist și gânditor Și palid e la față; Dar ochii mari și minunați Lucesc adânc himeric, Ca două patimi fără saț Și pline de-ntuneric. - "Din sfera mea venii cu greu Ca să te-ascult ș-acuma, Și soarele e tatăl meu, Iar noaptea-mi este muma; O, vin', odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă ... dedesubt, Deasupra-i cer de stele - Părea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele. Și din a chaosului văi, Jur împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi, Cum izvorau lumine; Cum izvorând îl înconjor Ca niște mări, de-a-notul... El zboară, gând purtat de dor, Pân' piere totul, totul; Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi ...