Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNSEMNA(CA)

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 380 pentru ÎNSEMNA(CA).

Grigore Alexandrescu - Răzbunarea șoarecilor sau moartea lui Sion

... Fraților! voi știți prea bine cât am fost de fericiți; Șeful de azi al Arhivei, om de pace iubitor, Ne-a fost chiar ca un părinte, un zelos ocrotitor. Nimeni din voi nu se plânge că din cuib a fost gonit, Sau că într-aceste ziduri vreo ... scris nu de multă vreme, într-un stil neomenos, Că a șefului Arhivei pană noi o am fi ros. Apoi suferi-vom oare ca acel cutezător, Vrednic a purta mai bine nume de defăimător, Să vie, precum venise, chiar într-al nostru pământ, Să ne strice fericirea ... a câștigat: Mergeți dar și-n astă noapte picerile vă gătiți, Și când s-o ivi de ziuă cu toții pe drum să fiți. Ca prin marș repede, grabnic, la Moldova să-l călcăm, Cine sunt șoarecii noștri și Rozon să-i arătăm. De veți găsi-mpotrivire, să nu vă ... întru ajutor; Departamentul Credinței, la care fu mădular, Cu toți darabanii vine... însă târziu, și-n zadar: Pe patul lui de odihnă Sion zăcea sângerat, Ca un cașcaval de Parma pe jumătate mâncat: Urechile lui și nasul, chiar dacă le-o fi avut, Atuncea să le găsească deloc nu s-a ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește l

... însăși; fiindcă pentru om s-a făcut toată lumea aceasta, iar omul, se zice că s-a făcut de cătră Dumnezeu ca să dobândească pe Dumnezeu. Dobândesc pe Dumnezeu oamenii aceia, carii cred drept în el și păzesc cu scumpătate sfintele lui porunci. Dar sfințitele lui porunci ... mă iubiți, păziți poruncile mele. Iubirea cătră aproapele atunci să realizează și se săvârșește, când ne iubim cu fapta și din tot sufletul între noi ca și pe noi înșine, după porunca lui Dumnezeu. Să iubești, zice, pe domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău și ... după capacitatea lui. Deci eu, fiindcă nu am și altă putere spre ajutorul aproapelui decât ocupațiunea tipografiei, n-am lipsit și nu voiu lipsi vreodată ca să folosesc, după putința mea, pe frații în Hristos ai mei, tipărind deosebite cărți de suflet folositoare și mântuitoare. De aceea, fiindcă am găsit și ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

... repetă adesea istoria literaturii țării sale, după cum aceasta repetă istoria literaturii universale. 6. ...este cu neputință și, dacă s-ar întâmpla, ar fi imoral, ca un om eminent să se mărginească numai la activitatea literară, care este un lux și, ca toate luxurile, numai atunci permis când cineva are la îndemână un prisos de energie neutilizabil în lucrurile practice ale vieții. Din această cauză omul de ... la rândul său, e influențat de scrisul lui. Iar dacă nu găsește mediul prielnic, atunci nu e gustat, citit, lăudat și consacrat. Se poate însă ca, după moartea lui, să vină o generație care să-l priceapă. Atunci e dezgropat, selectat -- gloria lui e postumă. 8. ... când în scriitor va răsuna ... o formulă ceea ce e un artist și-l deosebește de toți ceilalți. 16. Fiecare gen, fiecare sensibilitate, fiecare reacție la realitate are, în literatură ca și în toate artele, dimensiunile sale. Nu se poate concepe un MerimĂ©e autor al unui număr de nuvele egal cu al lui Maupassant. Nu ... număr de volume egal cu al lui Hugo, chiar dacă Leopardi ar fi trăit optzeci de ani. Nu se poate concepe o pictură de concentrare ca ...

 

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect

... Bugeag, pe care-l smulsese din mâinile turcilor; această mănăstire fu asemene menită să slujească de lăcaș rămășițelor muritoare ale eroului. Când, dar, veni vremea ca să se aleagă locul unde era să se înalțe această frumoasă zidire, Ștefan cel Mare se sui pe vârful unui munte ce este lângă mănăstire ... era zlotași, și, bând mult cu acel pahar, s-a îmbătat, și fiind beți au stricat un lucru scump domnesc și de minuni ca acela". [1] Acest clopot, la anul 1793, iarăși crăpă, și la anul 1818, prin silința egumenului Filaret Bendevschi și cu ajutorul nobililor de Bucovina Ilie ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele

... bariera Păcurari. Mi se părea totdeauna acea fereastră că era ochiu deschis asupra viitorului. Acum chiar, deși de mult timp dispărută, o văd încă înnegrind ca o pată pătrată albul peretului. Acea fereastră e una din amintirile matinale cele mai puternice ale minții mele. Tatăl meu Dimitrie Xenopol se trăgea din ...

 

Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor

... a face. Cartea de care scriu aci este un exemplu bun, cred, că n-au a face. ...Cine sunt eu? întrebarea cobora ca într-un puț. Ciutura nu mai spărgea suprafața-oglindă, să se umple de ea ca înainte. Cine sunt eu, eu Darie, eu... și mă crispai cu deznădejde de silabele numelui deșert și care nu mai corespundea nici unei realități intime ... atinge cu asemene operații. Însă rup ce strălucește mai mult, și arăt. Ușa locuinței mele are uscăciunea icoanelor. Se deschide pe scara pe care atârnă, ca șoaptele, umbra. Molii își iau zborul lor de flanelă prin amurgirea stătătoare. ...sub cadrul oval, la care se absenta, în palori inalterabile și nepăsătoare, portretul ... aparentă; mai aparentă decât intențiile fundamentale ale artistului. Încă! Fără îndoială: în acea săpare studioasă a impresiei stă, implicată, congediarea fabulei. Tăcerea năștea ca un freamăt în urechile ei și umplea casa pustie. Înfricoșată totuși, își urmă pașii pe treptele trosnitoare până jos, trase drugul și deschise poarta sonoră ... ai linișii. (Vinea, în placheta: Descântecul și Flori de lampă). La aceste desene atât de delicate și intense, trebuie o strașnică rea-creștere literară pentru ca ...

 

Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului

... de fel de întâmplări din viața lor bătrânească — și ei parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să s-anine la vreun lucru, ca să nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea ... stog de fân sau paie în harman, — învață și cuvintele și versul cu toată osârdia și sârguința, care o pot pune în acest lucru, ca de Crăciun să nu se deie de sminteală și să le cânte toate frumos și cumsecade. Și, cu cât mai multe colinde știe un flăcău ... că de Ignat, când se taie porcii de Crăciun, știu foarte multe colinde minunat de frumoase și pot să le zică vreo trei, patru deodată, ca într-un glas. Dar iată că vine Crăciunul cu toate rânduielile lui bisericești, după care se încep veseliile sărbătorești. Țăranii, bucuroși și împodobiți toți cu ... se petrec de cei ce umblă cu colinda. Acum este de trebuință de știut ce sunt colindele în înțelesul cel mai strâns al cuvântului. Pentru ca s-o înțelegem asta, este destul să aducem aici vreo câteva colinde din cele mai vestite în popor. Iată trei colinde, care arată, mai înainte ...

 

Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă

... să mă caute, domnule revizor; ceea ce a spus acest onest tovarăș de călătorie este exact. Trec eu singură în sala de revizie ca să predau impiegatelor d-voastre dantelele. Apoi, întorcându-se către protectorul ei, adăogă cu un zâmbet nespus: — Îți mulțumesc, scumpul și demnul meu cavaler ... domnule? — Asta însemnează — răspunse cu multă volubilitate vizitatorul— că dantelele dv. au costat cinci mii de lei, iată-i; eu am luat premiu ca denunțător o mie de lei; cinci și cu una, șase. Aceștia sunt banii dv. Cât despre supărarea ce v-am făcut-o, vă cer milioane ... amețită, care va să zică... d-ta... — Eu nu sunt spion fiscal cum ați crezut... sunt negustor cinstit... Trebuia să vă dau pe dv. ca să-i pot orbi să trec eu: aveam în căptușeala paltonului o avere întreagă — cele mai fine, aproape trei sute de mii netto â ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

... sale. Această flacără cerească, ce revarsă dulcea ei lumină peste primăvara vieții omenești, cu toate că se stinge la bătrânețe, ne urmărește încă și atunci ca lumina unei stele, ce se pierde în albastre depărtărri. Activitatea inspirației nu poate fi încătușată nici de vreo forță apăsătoare, nici de goala mizerie; acest ... pe natură :I. Un unchi și trei nepoate . II. Trei bunici și un nepot . E) Insula Sahalin, Țara misterioasă a exilaților , roman contemporan, ca apendice la opul lui Kennan. F) Caleidoscop literar : I. Luxul . II. Istoria unui țânțar . III. Istoria unei muște . IV. În vis și aievea . V. Stafia ... regele României, conferin¬du-mi în anul 1895 pentru scrierile mele literate medalia „Bene merenti“, m-a încurajat să iau deciziunea, ca pe viitor, cât mă vor sluji încă puterile mele intelectuale, să mă consacru exclusiv literaturii române. Poate că limba din scrierile mele române va face ... aceiași camarazi, care m-au întovărășit și la prima mea excursiu¬ne, pe care am descris-o în limba rusească, precum amintisem mai sus. Doresc ca amintirile mele să deie vânătorilor români, care nu cunosc încă Basarabia, o idee despre bogățiile ce le-a conținut acest binecuvântat petic de ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

... va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ  sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ ... străinătatea le aduse viață în loc de moarte. Renașterea noastră națională se întărÄ› mult și ajunse la izbândă cu ajutorul străinilor. Avurăm, nu vorbă, norocul ca această întărire a închegării noastre ca popor să se facă cu sprijinul intelectual a unui popor de aceiași rassă obștească cu noi, de poporul francez. Mai apoi însă, noi ... ele nu au perdut obiceiul limbii germane stricate, lipsită de orice regulă gramaticală, amestecată cu câtevĂ  cuvinte ebraice și câteva românești tot așa de schimonosite ca și cele germane, amalgam inform ce constitue așĂ  numita limbă evreiască la Evreii din România. Această stăruință în înstrăinarea vorbirei lor chiar pentru Evreii născuți ... la nevoia botezului și față cu lâncezirea tot mai mare a puterei religiei, am cere numai încurajarea însoțirilor mixte între Români și Evrei ca

 

Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați

... bucurie. Se miră și femeia lui, căci nici ea nu mai văzuse un astfel de ou. Nu știau cum să umble mai binișor cu dânsul, ca să nu-l scape jos să se spargă. Unul zicea ca să-l coacă în spuză și să mănânce toți dintr­însul; altul zicea ca să-l fiarbă; altul zicea ca să-l păstreze. Muncitorul însă zise că mai bine ar fi să se ducă cu el în târg să-l dea pe bani, că tot ... puse gând rău găinei. Copiilor însă le zise că acelea ce li se păreau a fi slove era un fleac și că nu însemna nimic. Ce făcu dascălul, ce drese, se dete pe lângă muma copiilor și, cu șoșele, cu momele, îi intră pe sub piele și se înădi ... îi dete un fier ars prin inimă. - E, apoi ce fel de pasăre ai voi dumneata? îl întrebă femeia. - Ceva așa, deosebit, răspunse dascălul. Și ca să nu mai ocolim, ți-oi spune românește, pe șleau: am poftă să-ți mănânc friptă găina aia a ta din colivie. - Vai ... și așa e destul de bătrână și care peste curând negreșit că tot are să moară. - Orișicum, dascăle, tot nu-mi vine să fac una ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>