Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ÎL
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 1333 pentru ÎL.
Nicolae Gane - Astronomul și doftorul
... de mult, încât oamenii nu dovedesc să le strângă în girezi; că vinul din podgorii curge în pârăie, încât oamenii, nemaiavând ce face cu el, îl uită cu anii în pivnițe pănă ce putrezesc doagele și cercurile poloboacelor și rămâne vinul în cămeșa lui; că oamenii sunt blajini și primitori, neștiind ... mai puțin învățat, aștepta bolnavii care nu veneau, nu doar că bolnavi n-ar fi fost, dar pentru că alții mai norocoși în meseria lui îl luase pe dinainte. Ei se sfătuiră să vie în țara cea multlăudată a Moldovei, sperând că acolo se vor îmbogăți cu ușurință. Ei ... străinilor ce stăteau la o parte privind cu curiozitate prânzul țărănesc. Astronomul făcu o mișcare pentru a se apropia de masă, dar doftorul îl opri de poala surtucului în loc. — Foarte mulțămim! răspunse acesta. Suntem sătui, chiar adinioarea am mâncat. Românul niciodată nu respinge străinul de la masa ... și a doua zi dimineață mă scol teafăr ca dintăi. — Ciudat! zise doftorul cu un aer gânditor. Apoi astronomul, apropiindu-se de Niță, îl întrebă la rândul lui: — Ia spune-mi, mă rog, de unde ai știut că o să se strice vremea astă-noapte? — Iaca vorbă ...
... a ajuns de pe urma ocupațiilor ce le avea în consiliul comunal, este silit să mestece, mai toată ziua, celuloid brut, pe care apoi îl dă afară, fărâmițit și insalivat, asupra unicului său copil, gras, blazat și în etate de patru ani, numit Bufty... Micul băiat, din prea multă pietate ... ajuns în dreptul ochilor, când cu toții trag atunci, de bucurie, focuri de pistol în aer. În ce privește personal pe Stamate, o ocupație care îl preocupă în gradul cel mai înalt este ca să ia seara, prin biserici, instantanee de pe sfinții mai în vârstă, pe cari le vinde apoi ... în grabă o corabie și, pornind în larg, își astupă urechile cu ceară împreună cu toți matrozii... III Sirena deveni însă tot mai provocatoare... Ea îl urmări pe întinsul apelor, cu cântări și gesturi perverse, până ce o duzină de Driade, Nereide și Tritoni avură tot timpul să se adune din ... nu cunoscuse el până atunci divinii fiori ai dragostei. Se simțea acum mai bun, mai îngăduitor, și turburarea ce o încerca la vederea acestei pâlnii îl făcea să se bucure și totodată să sufere și să plângă ca un copil... O scutură cu un otrep și, după ce îi unse găurile ...
Ștefan Octavian Iosif - O viață
... din vechile poeme, Ce nu cunoaște țară și nu cunoaște vreme, Acest erou romantic visat și zi, și noapte De brudnicele fete cu mințile necoapte... "Îl știu și eu! va zice băcanul cel simpatic. E vreun "împușcă-n lună", un tânăr ușuratic Ce scrie cărți cu versuri, — ei și?... ce ... prea de-aproape, Și-n ea n-ar fi nici oameni mișei, nici versuri șchioape... Deci, cum venea spre casă, într-un amurg de toamnă, Îl ia cu frig din spate... El, neștiind ce-nseamnă, Nu vrea să bage-n seamă că nu-s chiar semne bune... Dar nopțile și lipsa ...
... Și-o liniște adâncă zace În rândul curților ei mute. O noapte blândă-a primăverii Domnește-n uliți somnoroase, Iar luna focul tremurării Îl scaldă-n ape scânteioase, Și Tibru — dungă lucitoare -- Curgând în negrele lui maluri Cu-o murmurare gânditoare, Își mână apele în valuri... Cu capu ... sfinte. Sub vălul mut al nopții line, Uitând de lumea zgomotoasă, El dragul tinerei creștine Hrănește-n mintea tânguioasă. Închipuirea ațâțată Pe el la desfătări îl cheamă, Și-i naște mintea îmbătată Vederi plăcute fără seamă. Albastra noapte-a primăverii I-arată însă chipul drag Și-n ochi nădejdile ...
Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției
... de fel de păcate și mai ales cu beția. Patima beției nespus vatămă și sufletul și trupul, iar împreună cu trupul — și sănătatea. Sufletul îl vatămă, făcându-l neputincios pentru faptele cele bune și plăcute lui Dumnezeu, adică îl face neputincios pentru pocăință și prin aceasta îi gătește munca iadului. Trupul îl vatămă cu veninul băuturii, care, vărsându-se prin tot trupul omului, îi strică sângele și îi aduce bețivului slăbiciuni și boale, din pricina cărora se ...
Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar
... Amarul scârbelor venin, El bea blestemul ca să sfarme. Pentru preasfântul adevăr Golgotha, crucea o prevede, Și cuiul ascuțit de fier Prin trupul Său intrând îl vede. Și tulburat de scârba morții, De groznicia aspră-a sorții, Se roagă-așa lui Dumnezeu: ,,Părinte! Tânga mă apasă, Puterea sufletului Meu ... Sionului oraș Dureri și chinuri Mie-mi face. Pe morți eu din morminte-am scos, Vestind că moartea îi călcată, Și lumea oarbă pe Hristos Îl trage-acum la judecată. Părinte! Treacă-mă paharul Acesta care-mi dă amarul În schimb pentru răscumpărare! Tu ești stăpânitor luminii Și voia Ta sfârșire ... mă lunec, Rușinea toată o ridic Veninul vremilor trecute, Tăria morții ca s-o stric Spre slava firilor căzute. Părinte Sfinte! Mă auzi, Norodul tău îl mântuiește, La chinuire mă-ntărește, În fața celor orbi și muți, Ș-atunci cu dragoste la moarte Jertfi-voi inima ce-mi arde!" Au zis ...
... luime nimunui supus. Tu dar mal putenic decît alții ești, Că și chiar pe soare poți să-l biruiești. Cum te pui în dreptu-i, îl întunecezi, Pe loc îl acoperi ș-îl nimicnicezi. -0, mare Gherlane ! norul a răspuns. Ceea ce se vede nu e de ascuns. Drept, eu sînt puternic, după cum ziseși, De ...
Anton Pann - Carul frânt - Nevoia învață pe om
... Ca și alte dăți l-a dres Și la casa sa a mers. Copilul sau alergând Și carul frânt dres văzând, Îl întreabă: "Taică! dar Cine-ți drese carul iar?" Tatăl său răspuns i-a dat: "Eu, fătul meu, cine alt?" "Apoi cine te-a ... a fost spus. Ș-începu a alerga În sus, în jos, ș-a striga: "Nevoie, nevoie, fă! Vin’, mă-nvață, ori îl fă" După ce a văzut dar Că strigă într-un zadar, Să apucă singurel, Căznește destul la el, Potrivit, nepotrivit, Bine rău, a ...
Anton Pann - Feciorul moștenitor
... Și sufletul vrea să-și dea, Fără să lase înscris, Numai atîta a zis: -Al meu mult-puțin rămas La un fecior tot îl las. Dar n-a numit, la Coman, Vîlcan, La Stan, la Bran, or la Nan. După ce dar l-a-ngropat ... apuc Că de către răposat Diată nu s-a lăsat. Ci-a zis: Tot al meu rămas La unul din voi îl las." Judecata a răspuns: -Aici e sicret ascuns, Ci mergeți de odihniți Și dimineață veniți Toți cu cîte un ciomag (Să vază cui ... acest fel: Taică! pe care fecior Ai lăsat moștenitor?" Ei porunca ascultînd Și precum a zis făcînd, Unul privea și plîngea Ceilalți cînd îl ciomăgea. Judecătorul văzînd S-a răstit la el zicînd: -Pentru ce și tu nu dai? Ce te uiți așa și stai? El răspunse ...
Anton Pann - Nu e nimic fără cusur
... Anton Pann Un împărat oarecare Prin grădina sa umblînd Pe răcoare în primblare Și un trandafir rumpînd, Atît cumplit deodată Degetul ș-au înghimpat, Încît îl lepădă-ndată De durere supărat, Zicînd : "Ce nepotrivire La acest frumos răsur, Ar fi făr' de prețuire Cînd n-ar avea și cusur !" Și chemă ... poate A să altui-ntr-un fel Și trandafirul, ca toate, Ca să n-aibă ghimpi pe el ? El răspunse cum că știe Ș-îl va face în scurt timp După cererea-i să fie Curat fără nici un ghimp. Și lăsînd jois altă treabă, Altui un trandafir Care ș ... Și la palaturi ducîndu-l, Împăratului l-a dat, Care în mînă luîndu-l, Foarte mult l-a lăudat. După acestea îl puse La nasul său bucuros, Dar cîtă mirare-i fuse Vazînd că n-are miros ! Și îi făcu întrebare Zicînd : -Asta e ciudat! Dar de ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce
... călare ; cu sabia scoasă; beat; abia se ținea pe cal; și gonea printre copaci; lovea cu sabia în ramuri și striga: „Turki! turki!â€� Îl cunoșteam. Învățase românește. Altă dată îi dasem ceva de băut și ne povestise mult din război. Cum ne văzu, își opri calul. Se munci cât ... votca bună până nu mai putu. Se-nroșise ca racu; ochii îi lăcrimau parc-ar fi plâns; și râdea, și râdea, și cipuea fetele cari îl slujeau la masă. Și după ce iar a băut, s-a scult de la masă și a poruncit să ... un cal roib și costeliv. Un soldat din ceata marelui duce încălecă pe unul din cei trei cai, - Să știi, zise marele duce, că dacă îl întreci e-al tău; iar de nu... - Să trăiești, batiușca Kneaz! răspunse cazacul cu căciula în mână. Marele duce bătu de trei ori în palme ...