Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU
Rezultatele 1291 - 1300 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.
... pe loc. Nu stiu, de-obosite, poate. Ori aleg prin Ugă-Bugă După cine să mai fugă Într-al doilea joc. Că-n curând încep să salte Pe sub tei; și cern Flori de tei din crăngi înalte. Loc făcându-le să treacă, Ierbi și flori pe câmp s-apleacă, Spicele s-aștern. Iar din tei, privind la ele, Ispitiți de joc, Niște pui de rândunele Și ... Unu-ncepe-acum să-și bată Aripele-n vânt, Iată-i toți acum deodată Ciripind în zări senine: Iar pe sus pe-acolo-i bine, Nu ca pe pământ! Și se-ncinge-o veselie, Toate sar mereu, Flori și ierburi din câmpie, Vânt și flori și rândunele - Vesel, de-aș putea cu ... Veverița, de mirare, Când e-n vârf de fag, Când p-un ram, când pe-altul sare, După cum mai bun e locul Printre crengi să vadă jocul Cel așa de drag. Iată-i iepurii, nebunii Coarne-n cap își pun, Stau în două labe unii, Alții peste cap s-aruncă ... deal și vale. Câte-un nor drumeț pe cale, Galben de mirat, Stă pe loc acolo-n naltul Cerului, privind. Plec-apoi. Dar vine altul. Nu ...
Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun
... după uniforma lui, comisarul poliției. Sărind în picioare și respingând pe acela ce-și pusese mâna pe al meu piept, mă uitai în jur, neputând să-mi dau seama ce vor ei de la mine. Atunci ca fulgerul îmi trecu prin gând, ori de nu cumva necunoscuții aceștia sunt niște pungași, ce vor a-mi scoate de la sân portofoliul cu banii ce-i purtam cusuți în căptușeala ... să înțeleg cauza. Atunci mă adresai furios vizitatorilor mei: — Domnilor, eu sunt bun sănătos și nici prin gând nu mi-a trecut să mă împușc: de osteneala și căldura ce am suferit în deÂcursul lungii mele călătorii în vagon, am sângerat din nas. Însă această neînsemnată întâmplare ... ž Domnule Necunoscut. Noi am călătorit cu același tren și, pot zice, în același cupeu, dar în vălmășagul și schimbările necontenite ale pasagerilor d-ta nu m-ai băgat în seamă... Și ce interes putut-a să vă inspire fizionoÂmia mea, ca să-ți rămân în amintire? Dar eu, căutând omul pe care doream a-l însărcina cu testamentul meu, nu te-am lăsat din ochi, urmărindu-te cu intenția ...
Titu Maiorescu - Scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu (februarie 1884)
... până când s-a terminat procesul inflamațiunii. În tot timpul acestui vis îndelungat ai fost de o veselie exuberantă, încât e păcat că nu ai păstrat nici o aducere aminte a trecutului imediat. Ei, acum ai ieșit din vis, precum trebuiai să ieși, și ți-ai recâștigat conștiința. De-aci nu poți lua motiv pentru atâta greutate sufletească, cu tot pesimismul D-tale. Nici griji materiale nu trebuie să ai. În privința aceasta iată cum stau lucrurile. Chibici pleacă poimâine duminică la Viena și va fi dar luni la 4 ore la D-ta ... bling, precum ți-am telegrafiat alaltăieri. El vine pentru ca, în înțelegere cu dr. Obersteiner și dupa sfatul lui, să te scoată din Institut și să facă împreuna cu D-ta o excursiune de vreo 6 săptămâni spre sudul Alpilor, poate până la Venezia, Padua sau Florența. Are mijloace bănești pentru ... — se-nțelege — pentru împrospătarea garderobei D-tale, care va fi stat și ea ca-n vis în aceste 7 luni. După aceasta, dacă nu va fi indicată vreo cură de băi, la Hall de exemplu, vă veți întoarce împreună în țară unde trebuie ...
Grigore Alexandrescu - Dreptatea leului
... i facă întrebare, Cum poate să ajungă sfîrșitul ce dorește. Ea se puse pe gînduri, tuși, apoi răspunse, Rozînd cu mulțumire darurile aduse: „Ca să poată-mpăratu lesne să biruiască, Trebuie să jertfească Pe acel ce în oaste e decît toți mai tare, Mai vestit în războaie, mai vrednic și mai mare.“ Auzind astea leul ... a sa oștire: „Lighioanelor! zise, viu să vă dau de știre Că astăzi din noi unul trebuie să murim: Așa va proorocul. Rămîne-acum să știm Cine este mai tare. Cît pentru mine unul, cum vreți… dar mi se pare Că nu prea sînt puternic, căci pătimesc de tuse.“ Vulpea era aproape: „Ce-are a face! răspunse, Înălțimea ta ești Oricît de ... žNu rămîne-ndoială“, le răspunse-mpăratul. Iepurile, sărmanu — crez că-l trăgea păcatul, Sau păcate mai multe De moșii lui făcute — Veni să-și dea părerea. Dar toți, cît îl zăriră, Asupră-i năvăliră. „Ia vedeți-l! strigară. Cu bună-ncredințare El este cel mai tare! S ... a zis proorocul din porunca cerească!“ Cîinii atunci săriră Și-n grab ți-l jupuiră. Se află vreo țară, unde l-așa-ntîmplare Să
... â€� exclama el în extaz în fața naturii, tușind uneori semnificativ și sărind din cracă în cracă, în vreme ce, pe sub ascuns, avea grijă să dea regulat drumul în văzduh unor muște cărora le introducea sub coadă lungi fîșii de hîrtie velină… Fericirea nu-i fu însă de lungă durată… Trei drumeți, cari la început i se dădură drept prieteni și care în cele din urmă pretextară sosirea lor ... contesta mai întîi însuși dreptul de a sta urcat în copac… Pentru a se arăta însă binecrescuți și a nu uza direct de rigorile ce legea le punea lor la îndemână, încercară atunci prin tot felil de mijloace piezișe să îl silească a părăsi copacul… mai întîi prin promisiunea de a-i face regulat spălături stomacale, oferindu-I în cele din ... crengii unui copac, în mod absolut gratuit și oricît timp ar fi voit… Totuși, pentru a arăta că nu le poartă ranchiună și ca să le dea în același timp o lecție fină, de tact și urbanitate, se dete jos, își scoase spada și intră de bunăvoie în lacul mocirlos ...
Ion Luca Caragiale - Situațiunea Europei
... toți cititorii au judecat-o vrednică a le lua cu cinste câte un ban pe săptămână din buzunar - dovadă că Claponul se vinde ca lipia caldă. Dela o vreme încoace adevărul este, că s'a urmat în politica Europei o școală nu prea cinstită. Diplomația nu mai avea decât un înțeles cu totul nențeles: mofturi, nazuri, giumbușuri... ba și chiuluri, și tot felul de secături nevrednice de fețele împărătești. Nu este dar de mirat, că Europa, aderând fără rezervă la noua noastră școală diplomatică, a aplaudat cu mulțumire ferma atitudine politică luată de ... birjarilor muscali din București, însă niciodată al cartierului general rusesc. Aceasta trebue s'o știe foarte bine cabinetul dela Stambul, și dacă umblă cu mofturi, ca să inducă în eroare opinia publică europeană asupra personalității politice a Claponului - aceasta nu poate veni decât tot dela politica englezească. Noi știam foarte bine, că nicidecum nu se va putea împăca cu ideile noastre politica egoistică a companiei engleze de tramvai, căreia dela un cârd de vreme birjarii muscali, neutri ... fac strașnică concurență; - țineam însă a nu ...
Constantin Stamati - Vulturul și paingănul
... cale de ai găsit, mie debilă zidire, Să-mi dai putere să zbor acolo unde gândesc Și pe toți să covârșesc, Și să mă învrednicesc, Ca să pot privi sub mine frumusețea lumii toată...â€� Și iată de pe o creangă un paingăn îi răspunde: „Tu ești fălos peste samă, iubite ... decât tine nu sunt nici de un grăunte.â€� Vulturul ia sama bine și vede adevărat, Deasupra sa un paingăn ce mreaja și-au rășchirat, Ca când vrea perdea să țese între vultur ș-între soare, Deci vulturul îl întreabă: “Acolo cum te-ai suit, Când nici o pasăre alta din câte sunt pe ... răspuns, Însă eu de tine m-am aninat, Și fiind ascuns sub coadă-ți însuți aici m-ai adus, Unde acum făr’ de tine pot să trăiesc minunat, Și-naintea mea de-acum nu te făli altădată...â€� Atunci eu nu știu de unde se porni vifor deodată, Care suflă pe paingăn cu a sa mreajă întinsă, Prăvălindu-l jos de râpă, de unde ... el se suise. Eu nu știu dumilorvoastre, însă mie mi se pare, Că cu acest paingăn au asemănare Toți acei ce ...
Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul și paingănul
... cale de ai găsit, mie debilă zidire, Să-mi dai putere să zbor acolo unde gândesc Și pe toți să covârșesc, Și să mă învrednicesc, Ca să pot privi sub mine frumusețea lumii toată...â€� Și iată de pe o creangă un paingăn îi răspunde: „Tu ești fălos peste samă, iubite ... decât tine nu sunt nici de un grăunte.â€� Vulturul ia sama bine și vede adevărat, Deasupra sa un paingăn ce mreaja și-au rășchirat, Ca când vrea perdea să țese între vultur ș-între soare, Deci vulturul îl întreabă: “Acolo cum te-ai suit, Când nici o pasăre alta din câte sunt pe ... răspuns, Însă eu de tine m-am aninat, Și fiind ascuns sub coadă-ți însuți aici m-ai adus, Unde acum făr’ de tine pot să trăiesc minunat, Și-naintea mea de-acum nu te făli altădată...â€� Atunci eu nu știu de unde se porni vifor deodată, Care suflă pe paingăn cu a sa mreajă întinsă, Prăvălindu-l jos de râpă, de unde ... el se suise. Eu nu știu dumilorvoastre, însă mie mi se pare, Că cu acest paingăn au asemănare Toți acei ce ...
George Coșbuc - Legenda trandafirilor
... Statornică-i trecea viața, Cum trece-n farmec dimineața P-un câmp frumos și plin de flori. Și i-au dat zeii-ndurători Un copilaș, ca el să fie Cea mai înaltă bucurie În traiul ei de rău scutit. Dar într-o zi s-a-mbolnăvit Cel dezmierdat din mână-n ... dară dreapta Ca să-ți înviu copilul mort! Tu mergi și cată pe pământ O casă-n care niciodată N-au fost dureri și nici nu sânt, Și-acolo pune jurământ Că ai să plângi viața toată; Că de lumină vei fugi, Fiind d-a pururi supărată, Că n-ai să râzi cât vei trăi Cel mort atunci va fi în viață! Și cu nădejdea scrisă-n față Ea pleacă, și din sat în sat Prin ... un tunet depărtat, Prin templul sfânt s-a ridicat Un vuiet aspru de furtună Și-un glas puternic: Ești nebună Vreai întuneric? Dar să-mi spui, Poți face-ntunecime plină, În locul unde nu-i lumină? Și întuneric unde nu-i Tu faci lumină? Zile triste Fără plăceri tu cum le crezi? Și de există alb, nu vezi Că negru-l face ...
Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu
... a încetat. Și numai murmurare rîului ce curge, Care ca o oglindă era el de curat, În răpidile-i mers părè că îmi spune Ca cîte mii de dușmani adîncu-i a-ngropat. Eu obosit de trudă vrem să mă odihnesc ; M-am suit sus pi o piatră ca s-adorm un menut, Și cînd să închid ochii atunci din nou zăresc O umbră ce s-înalță din acel loc tăcut. Și vine drept la mine, și în fațî-mi se ... gîndit a călca, Din înpotrivă încă, a voastră bărbăție, Am venit p-aste locuri vroind a o cînta. Vroind să plîng aice mărind a voastre fapte, Ș-îmi închin astor zidiri care să răsîpesc, Și care di o aleasă cetate-s lăudate, Și cîte faci vremea în voi să le privesc. A zidiului darmari inima me îmi curmă, Dar ce să-i fac vai mie că nu-i pot agiuta ; Că nu-l pot prin jălire aduce l-a lui urmă, Că el numai pren mine nu ...
Vasile Alecsandri - Inelul și năframa
... furci de argint care torc singure, piatra de teacă a sfinteiMiercuri, peria sfintei Joi și ștergarul sfintei Vineri, date de tustrele tânăruluiFăt-Frumos ca să-i fie de ajutor când l-ar ajunge zmeii. Piatra de teacă aruncatăîn calea zmeilor se schimbă într-o stâncă naltă până la cer, peria ... codrudes în care nici vântul nu răzbate, ștergarul într-o mare lungă și lată ca fațapământului. Zmeii trebuie să macine stânca, să doboare codrii și să soarbăapele mării pentru ca să ajungă pe Făt-Frumos. În numărul semnelor considerate de români ca prevestiri de moarte, maisunt și căderea stelelor, cântecul cucuvăii, urletul câinilor, arătări de năluce,pocnirea lemnului icoanelor din casă, stătutul cailor pe loc când au ... cu litere latine, precum se obișnuiește pe sarcofaguri. O variantă a legendei sună așa: Trecu toată primăvara, Trecu pe urmă și vara, Inelul nu ruginea, Nici năframa nu roșea, C-amândoi erau în viață, Ea cu lacrime pe față, El cu arma la război, Și se doreau amândoi. Iată că-ntr-o dimineață ... albă își spăla, La icoane se-nchina, Ș-apoi la inel căta. Dar inelu-i ruginit! ,,Vai! drăguțul mi-a murit Vorba bine ...