Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru S��L����LUI
Rezultatele 1281 - 1290 din aproximativ 1547 pentru S��L����LUI.
Grigore Alexandrescu - Mormintele. La Drăgășani
... durerii, nădejde-a suferinței, Labarum vechi al luptei, simbol al biruinței, Prin care-a-nvins barbarii creștinul Constantin. Și mă gândeam l-aceia ce umbra-i învelește, La Grecia modernă ce ei au sprijinit; Căci jertfa pentru nații la cer se priimește, Căci sângele de martiri e ... robia sub limpedele-i cer, Și lupta și izbânda a Greciei frumoase, Iar Boțari, Miauli, colosuri fioroase, Se par ca demizeii eroi ai lui Omer. A! dac-a ta viață de lume admirată, Când nației gemânde veniseși ajutor, De asprele ursite nu ar fi fost ... pământu-ar fi-ncântat. Ca trâmbița-nvierii de suflet presimțită, A veacurilor stinse cenușă-ar fi mișcat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pământul țării noastre e azi adăpostire L-a grecilor țărână; iar agonia lor Cu jale a văzut-o a Oltului oștire, Și semne de frăție, dovadă ...
... el pe sine însuși în povești și-mi place mie S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris; Ascultându-l, fără voie, parcă mă cuprinde-un vis Și-atunci eu mă pierd pe-ncetul pe-ale fantaziei maluri: Văd cu ochii plăsmuirea vecinicelor idealuri Și ... fiului Medenei, prin sublimă-alegorie, Tăinuiește adevăruri de vieți, căci basmul știe Sub un ideal s-ascundă palide realități. Și de câte ori văd basmul lui Arghir, de-atâte dăți Troienesc însumi convingeri că poporul, care-mbracă Într-o haină-așa de caldă gânduri reci, poate să facă Mult, și poate ... Apollo, dânsa nu-i decât Diana; El un Adonis ce-adoarme Deliae pe brațul său, Ea-i Elena cea frumoasă, fiică de-a lui Tyndareu! Soartea noastrâ-i profețită prin eterne urzitoare, N-au murit Lachesis, Clotos, Atropos n-a murit oare?... Ah, îmi place mult povestea ... el pe sine însuși în povești și-mi place mie S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris! Ascultându-l, fără voie parcă mă cuprinde-un vis Și zăresc poporul nostru, cu zâmbire drăgălașe Legănat cu-același leagăn și-nfășat cu-aceleași fașe Ca și ...
George Coșbuc - O noapte pe Caraiman
... George Coşbuc - O noapte pe Caraiman O noapte pe Caraiman de George Coșbuc Scoboară degrabă ciobanul La târlă cu oile lui. E seară pe culme, și nu-i: Se-ntunecă-ncet Caraimanul Cum nu-l mai văzui. Stau neguri pe Jepi, pe Furnica, Și neguri pe Vârful-cu-Dor: Se lasă din umedul nor Tăcerea și noaptea și frica Pe ...
Ștefan Octavian Iosif - Sărbătoare (Iosif, 2)
... Pe ulicioara ninsă De-un ceas se luptă amîndoi Ca să dezgroape din zăpadă Un coș înnămolit. Cizmarul mermăie un cîntec Bisericesc, pe nas, Nevasta lui deretică prin casă, Și ușa se deschide mare. Copilul intră plin de frig Și cu urechile-nghețate, Abia tîrînd pe urma lui Burtosul coș împodobit Cu fel de fel de bunătăți din hală ! Trei pîni, verdețuri berechet, Și-un chil de carne ! S-a întîmplat ... Copilu-li suflă-n pumni, iar meșterița Așază pîinile după cuptor, Se uită la moșneag și — rîde. Moșneagul, peste ochelari, Se uită la copil, l
Ștefan Octavian Iosif - Cavalerul
... Ştefan Octavian Iosif - Cavalerul Lui D. Anghel A fost odinioară un cavaler tăcut, Cu ochii melancolici, obrajii de zăpadă. Tărăgănat și șubred, pustiu și abătut, El hoinărea pe ... nici nu se mai cunoaște; Re-nvie visătorul; obrajii reci s-aprind; Din ce în ce mai teafăr el simte că renaște. Ea însă, ea-l răsfață zâmbind alintător, Cu vicleșug se-ntoarce încet și-ncetișor L-acoperă cu vălul cel alb, de diamante... Într-un palat feeric, cu ziduri de cleștar, Se vede cavalerul, orbit de-așa splendoare: Uimit se uită ...
... Heinrich Heine - Cavalerul Lui D. Anghel A fost odinioară un cavaler tăcut, Cu ochii melancolici, obrajii de zăpadă. Tărăgănat și șubred, pustiu și abătut, El hoinărea pe ... nici nu se mai cunoaște; Re-nvie visătorul; obrajii reci s-aprind; Din ce în ce mai teafăr el simte că renaște. Ea însă, ea-l răsfață zâmbind alintător, Cu vicleșug se-ntoarce încet și-ncetișor L-acoperă cu vălul cel alb, de diamante... Într-un palat feeric, cu ziduri de cleștar, Se vede cavalerul, orbit de-așa splendoare: Uimit se uită ...
Mihai Eminescu - Povestea teiului
... Povestea teiului de Mihai Eminescu — Blanca, știi că din iubire Făr’ de lege te-ai născut; Am jurat de la-nceput Pe Hristos să-l iei de mire! Îmbrăcîndu-te-n veșmîntu-i, Lepădînd viața lumii, Vei spăși greșala mumii Și de-o crimă tu mă mîntui. — Traiul lumii ... mințile-și adună, Să ia lumea-n cap, nebună, Parc-atîta-i mai rămîne. Calu-i alb, un bun tovarăș, Înseuat așteapt-afară, Ea picioru-l pune-n scară Și la codru pleacă iarăși. Sara vine din ariniști, Cu miroase o îmbată, Cerul stelele-și arată, Solii dulci ai lungii liniști ... brațe, De-o durere, de-o dulceață Pieptul, inima-i se strînge. Ar striga… și nu se-ndură, Capu-i cade pe-a lui umăr, Sărutări fără de număr El îi soarbe de pe gură; O desmiardă ș-o întreabă, Iar ea fața și-o ascunde, Și așa de ...
... n timpul mitic S-a hotărât în urmă să-și deie ortul popii. S-a spânzurat! Dar bietul rămase paralitic, Că l-au tăiat din ștreanguri, și-atunci ștergându-și stropii P-obraz, și-a dat de petic, fondând un ziar critic. II VIZITE Vrei ... a spus De zece ori, că-i doctor în cosinus și sinus. Și te-ai convins! Prostia e uneori un plus Al minții, însă mintea lui X e proastă-n minus. V POLEMICĂ LITERARĂ Susții că Iuliu Cezar mânca des murătură? Stupidule! Citește în pravila Moldovei. Ce? Slav e rădăcina ceaslovului ... a slovii? Și morcovii-s dactilici! Curat caricatură. Tu zici că fur citate? Dar toți măgarii fură! Și nici nu-i furt: în dogme oprescu-l blagoslovii! De mai repeți citatul grecesc: Quod licet bovi, La proxima-ntâlnire îți vâr umbrela-n gură. Eșri idiot! De vorbă nu stau c-un ...
Alphonse de Lamartine - Războiul
... și vede în bucăți sărind, Care, târându-se încă pe pământul umedat, Lasă după el șiroaie în praful cel sângerat. Rănitul, pe care moartea jumătate l-a lovit, În brațul unui prieten în zadar fuge ferit; Amândoi d-o lovitură îmbrățișați sunt loviți, Ș-amestecați împreună, amândoi sunt mulțumiți ... lor cel de aramă și-mpreună tânguiesc; Și p-ale vântului aripi treptat urcă și cobor, Ne lasă-ale lor acorduri, țipătul celor ce mor. L-al lor strălucit răsunet dealurile-ascult, răspund, Simțirile-s fiorate, inimile se pătrund. Și-n aerul care sună de glasul cel tremurând, Parcă al morților ... suflet prin el s-aude trecând. Soarele, totdeodată, risipind noru-n senin, Cu o groază luminează locul cel de cărnuri plin Și a lui galbenă rază strecurându-se-aci jos, Desface râuri de sânge ochiului cel fioros. Cai și care-n mii zdrobite, în drumul grozav zăcând, Părți vii ...
Ion Heliade Rădulescu - Războiul
... și vede în bucăți sărind, Care, târându-se încă pe pământul umedat, Lasă după el șiroaie în praful cel sângerat. Rănitul, pe care moartea jumătate l-a lovit, În brațul unui prieten în zadar fuge ferit; Amândoi d-o lovitură îmbrățișați sunt loviți, Ș-amestecați împreună, amândoi sunt mulțumiți ... lor cel de aramă și-mpreună tânguiesc; Și p-ale vântului aripi treptat urcă și cobor, Ne lasă-ale lor acorduri, țipătul celor ce mor. L-al lor strălucit răsunet dealurile-ascult, răspund, Simțirile-s fiorate, inimile se pătrund. Și-n aerul care sună de glasul cel tremurând, Parcă al morților ... suflet prin el s-aude trecând. Soarele, totdeodată, risipind noru-n senin, Cu o groază luminează locul cel de cărnuri plin Și a lui galbenă rază strecurându-se-aci jos, Desface râuri de sânge ochiului cel fioros. Cai și care-n mii zdrobite, în drumul grozav zăcând, Părți vii ...
Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice
... unirea și neatârnarea Italiei, și visurile sale se înalță până la culmea ideii de reînviere a întregii familii latine. Aceste tendințe de panlatinism l-au îndemnat a studia dialectele tuturor popoarelor ce se rudesc cu neamul italian, încât astăzi el e singurul literator din Italia care să ... politic sau filologic asupra Principatelor noastre, fii încredinț at că e scris de Ruscalla. Noi, românii, îi suntem mult datori și s-ar cuveni să-l recunoaștem de cetățean român, fiind el nu numai unul din cei mai fierbinți patrioți ai Italiei, dar și unul din cei mai devotați patrioți ai ... și a îndrepta aspirările italienilor către un țel unic: Neatârnarea și Unirea Italiei! Contele Cavour e de stat mijlociu și în puterea vârstei. Figura lui rotundă, albă, puțin colorată pe obraz, se luminează de scânteile ochilor săi albaștri, deși aceștia stau ascunși din dosul unor ochelari de aur, și se ... frați depărtați ai italienilor, au dat mare probă de patriotism, un exemplu admirabil de Unire, pe care noi, italienii, suntem gata de a-l urma. „Domnule conte, răspunsei, dacă am izbutit a realiza dorința noastră seculară, această reușire o datorăm în parte și Excelenței Voastre, care ...