Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CĂ
Rezultatele 1281 - 1290 din aproximativ 1518 pentru PENTRU CĂ.
Antioh Cantemir - Stigletul și canarul
... gustoase; Dar vai! îndată simte c-a lui picior e strâns. Pândașul sosind iute din tufe, l-a și prins, Și pentru jucărie l-a dat unor băieți. Din fabulă vedeți: Că
Grigore Alexandrescu - În iad mai dăunăzi, câțiva răposați
... răposaţi În iad mai dăunăzi, câțiva răposați de Grigore Alexandrescu În iad, mai deunăzi, câțiva răposați, Care în viață treceau de-nvățați, Dăduseră jalbă,arătând că cer Să se pedepsească jupânul Voltaire, Pentru câte rele de dânșii vorbea, Atunci când trăia. "Domnilor, strigă Voltaire mânios, Jalba ce ați dat este de prisos; Ce pedeapsă-mi vreți? ce rău ...
Panait Cerna - Părâul și floarea
... sugrumă Și astfel tu ne turburi sărbătoarea... Tot plângi, și chemi, și blestemi: Vino! Vină! Și tot mă-ndoi… Dar ce sunt eu de vină, Că tu îți farămi trupul în vâltori? Și pentru ce-aș porni cu tine-n vale? Să văd cum oglindești tot alte flori, Plecate peste zâmbetele tale? Prefă-ți în aburi picurile grele, Și ...
Ion Luca Caragiale - Grația domniței
... Ion Luca Caragiale - Graţia domniţei Grația domniței de Ion Luca Caragiale Tânăra Domniță a încălecat: Pentru prima oară merge la vânat, Cu-al ei mire june, tocmai sus în munte, Să vâneze ciute, cerbi cu coarne-n frunte. Tinerime-aleasă toți ... Îi urmează veseli. Zgomotul e mare; Cornul suflă-ntr-una la patru hotare. Se începe goana. Tânăra copilă Tremură de spaimă, tremură de milă, Văzând că-mprejuru-i acea tinerime Face-atâtea jertfe cu așa cruzime. Totdeun-un suflet c-al ei delicat Cu cruzimi de-acestea greu va fi-mpăcat ... goană, cu ochi rugător, Vine și-ngenuchie l-ale ei picioare Grație imploră, ca să nu-l omoare. Dar și al ei mire, iată-l că sosește, Arma-n sus ridică și ochind țintește, Ca un vultur aprig, cu sulița-i lungă, Pe cerb, drept în coaste, vrea ca să-l ... Domnița! Nu da, dragul meu! Pe-acest cerb, sărmanul, vreau să-l mântui eu; Căci mie-n genuche, el s-a prosternat, Convins că de mine poate fi salvat! Mie în genuche a venit să ceară Grație... Eu nu pot ca să-l las să piară!â ...
Grigore Alexandrescu - Papagalul și celelalte păsări
... sa colivie, În pădure vru să vie Papagalu-a se plimba; Și îndată ce ajunse Să judece el se puse Păsările ce cânta. Că deloc nu suie bine, Că glasul ei prea lung ține, Filomelei tot zicea. Și așa pe orișicare Pasăre mică sau mare El să tacă le făcea. Dar odată supărate, Păsările ... cânte ceva, zicând: "Cântă dar tu, împărate; Fă această bunătate, Un exemplu să ne dai: Căci din a ta șuierare, Socotim cu-ncredințare Că prea minunat glas ai." El atunci stă la-ndoială, Și prea cu multă sfială Le răspunde c-un cuvânt: "Domnilor! eu râz prea bine De ...
... ca să caute aer și să respire. Aerul însă, pătrunzînd, răzbi înapoi norii de fum, și șăgalnicul zeu, cu toată obișnuința plămînilor lui încercați, simțind că se covîrșește, își înfipse creștetul și, ridicînd cu totul coperișul, ieși afară sub cerul liber, uimind cu strălucirea lui nenumăratul norod al celor de sus ... nou, ca un deluviu de decorații în întuneric. Cuprins ca de un ultim orgoliu de podoabe inutile, cel batjocorit de fete voia să arate lumii că prin puterea și voința lui însăși, răscolind jăratecul ce doarme în sufletul lui, poate ieși și se înălța atunci cînd vrea sub marele cer liber ... a rotundelor bucăți de sticlă colorate ale prezentului, nu ar fi putut lua cunoștință niciodată de frumusețea lor trecătoare și nu ar fi știut că
Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele
... fruntea lui cea ninsă de aur diadem — Părea c'așteaptă-a morții întunecos problem. Boerii dimprejuru-i pe scaune de - onoare Păreau că-s zile stinse pierdute în trecut, Cu fețele lor palizi ca raza cea de soare, Cărunți, cu barbe albe pe pieptul cel tăcut; Pe frunți ... tânăr pe cugetu-i (țintit e) Stă rezemat de pragul auritului portal: A tatălui său vorbă aude și se 'nchină — Un semn că se supune măsurei ce-o destină. S'apropie cu pasuri modeste, line, rare Și umil îngenunche pe treapta de la tron: « Pe mâne, pe ... argint Cu fața ei cea blondă lungi nourii sfâșie Și visuri lungi gândirea i-o 'mbată și i-o mint. Aripa unui înger el simte că-l mângâie Și neteda lui frunte o-atinge tremurând — Și gâtul ăstui înger ar vrea ca să-l cuprinză, Cu el să sboare 'n ... în lume Pe-a cerului nemargini el are o blândă stea, Ce 'n cartea veciniciei e - unită cu-a lui nume, Că pentru ...
Vasile Alecsandri - Însura-m-aș
... a cere lumea toată Făr-a se gândi la plată, Și mi-a cere piei de zmeu Să-ncalțe piciorul său, Că de capră Lesne crapă. Și de oaie Se despoaie Și de țap Îți sare-n cap! Aș lua-o de Bărgău, Mă tem c-a ... închină și zice: ,,Noi cum umblăm și ce căutăm, seama bine ne dăm, frica nimănui nu purtăm. De unde venim știm, și unde mergem cunoaștem, că noi suntem soli împărătești, oameni buni, dumnezeiești, și avem poruncă împărătească, nimeni să nu ne oprească. Deci dvoastră sunteți rugați bine să ne ascultați, când ... blânde căprioare. Noi cu toții ne-am supus, la vânătoare ne-am dus. Iar împăratul îndeseară zări o urmă ușoară de sprintenă fiară. Unii ziseră că-i urmă de pasăre de rai, să fie împăratului bună de trai. Alții ziseră ca-i urmă de zână, să fie împăratului grădină, de frumoase ...
Mihai Eminescu - În vremi demult trecute...
... argint Cu fața ei cea blondă lungi nourii sfâșie Și visuri lungi gândirea i-o-mbată și i-o mint. Aripa unui înger el simte că-l mângâie Și neteda lui frunte o-atinge tremurând  Și gâtul ăstui înger ar vrea ca să-l cuprinză, Cu el să zboare-n ... în lume Pe-a cerului nemargini el are-o blândă stea, Ce-n cartea veciniciei e-unită cu-a lui nume, Că pentru el s-aprinde lumina ei de nea; De-aceea-ntreb gândirea-mi ca să-mi răspund-anume Din marea cea albastră, care e steaua mea ... ceată Să cerce vrea p-oricare de-i rău ori de e bun, Căci nu vrea să mai vadă cum a văzut odată Că cete rele d-îngeri la glas nu se supun, Că cerul îl răscoală cu mintea turburată Pân- ce trăsniți se prăvăl în caosul străbun; De-aceea-în om ce naște, din îngeri orișicare O dată ... mari pilaștri, Abia părăsesc cerul și înfloritu-i cort, Abia au vreme-a pierde puternicii lor aștri. Coboară-n lume, află amorul lor că ...
... poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". - Vezi ce bine-i șade lui - zice mam' mare - cu costumul de marinel? - Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel? - Da' cum? - Marinal... - Ei! ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea, când a ... apoi îl sărută dulce. - Cu ce nu-i șade lui bine? adaogă tanti Mița, și-l scuipă și dumneaei și-l sărută. - Lasă-l încolo! că prea e nu știu cum!... Auzi d-ta! pălărie nouă și biletul! zice mamița, prefăcându-se foarte supărată. - Să fie el sănătos, să poarte mai ... mamițica n-o pupi? - Pe tine nu vreau! zice Goe cu humor. - Așa? zice mamița. Lasă!... și-și acopere ochii cu mâinile și se face că plânge. - Las' că știu eu că te prefaci! zice Goe. - Ți-ai găsit pe cine să-nșeli! zice mam' mare. Mamița începe să râză; scoate din săculeț ceva și zice: - Cine ... ...
... fugă, înfrânat cu de-a sila de către cineva care se aruncă, dintr-o săritură, călăre pe el. Atunci a înțeles că cineva îl amenință, că cineva vrea să-i țărmurească libertatea, s-a strâns ghem, apoi s-a destins repede și a pornit ca ... ca șerpii de picioare. De la o vreme se simți sleit de puteri și se opri. Un nechezat parcă îl chemă dincotrova; dar când văzu că dușmanul e tot pe spatele lui, că-i smuncește frâul tot așa de crunt, puse capul în piept și, învins, se întoarse încet, purtându-și stăpânul . Apoi plecă pe drumuri lungi, prin ... zid de săbii se înălță deodată împrejurul lui și-l opri. Atunci se ridică în două picioare, se întoarse și se aruncă orbiș înapoi. Simțea că pe urmele lui veneau alții, simțea zbuciumările celui de pe el, dar nici unul nu-l ajunse. Târziu, când se opri la un adăpost, în ... care dânsul mâncase mai înainte, el se smunci, rupse frâul și, repezindu-se către celălalt, îl mușcă de gât. Îi despărțiră repede, iar el luă, pentru ...