Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru I��I

 Rezultatele 1281 - 1290 din aproximativ 3413 pentru I��I.

Mihai Eminescu - O, de-ai ști cum șoapta ta divină

... visurilor labirint, Că ce văd eu în privirea-ți senină N-a văzut nimeni, nimeni pe pământ. E-atâta scris ș-atât nu-i scris în sine, Încât ar trebui un trai de sfânt Ca să-nțeleagă șoapta ta surprinsă, Privirea ta cea dulce și aprinsă. Și de-ar ... ar zice Acel fără de seamăn muritori? Ți-ar împleti cununi de aurite spice? Ghirlănzi de stele mestecate-n flori? Ar tremura de vorba ce i-ai zice, S-ar bucura de-amor și iar de-amor?... Ce-ar zice e... o știu ­ și eu ți-o zic: Privind în ... ce-i de zis, văzându-te pe tine, Ce e de zis la frumusețea ta! Să-și smulgă părul când gândește-n sine Că nu-i pe lume față ca a ta, Priviri c-a tale-albastre și senine, Sân ca al tău de alb ­ o ...

 

Alecu Donici - Vaporul și calul

... Alecu Donici - Vaporul şi calul Vaporul și calul de Alecu Donici Locomotivul ca fiara muge, Din sânu-i scoate de tartar fum, Și ca balaur șuierând fuge Pe ferecatul cu șine drum. O coadă lungă în urmă-i poartă: Șir de vagoane cu călători; Astfel vaporul fu de la soartă Menit să poarte pe muritori. — Ce naiba duce oare atâta greutate, Și ... repegiune cât nu e de crezut? Zicea, în spaimă, calul l-al său de hamuri frate, Când trenul a văzut. — Eu! — i-a răspuns vaporul, c-un șuier de mândrie. — Tu, tu? întreabă calul; dar spune-ne ce ești? Și-a noastră ... lumea, pe om l-am tot purtat. Primblări de gust, vânaturi, călătorii, răzbeluri, Amoruri, fapte grele și alte multe feluri De ale lui capricii, noi i-am îngemănat... — Domnule cal, ascultă, — Vaporul întrerupse, — să-ți spun cât stau pe loc, Căci, fără vorbă multă, Tu ești în toată ...

 

Traian Demetrescu - Nunta de argint

... Traian Demetrescu - Nunta de argint Nunta de argint de Traian Demetrescu 1891 Personajele : România, regele. În ziua de 10 mai. Scena I O cameră largă, de un aspect trist și singuratic. Perdelele lăsate. Pe pereți portretele lui Traian și ale marilor domnitori romîni. Pe o măsuță mică ... se întrerupe, cu ochii către portretele voievozilor) Eroi, crescuți ca brazii Din tînărul meu sînge. Priviți la muma voastră, Ce suferă și plînge; Străinul ce-i prădează Și cinste și avere, Azi își serbează nunta... Iar mama voastră piere! (își acoperă fața cu mîinile) Scena a II-a ... te sfîșii, Romînie, Pe tine! Și n-a trecut decît un sfert De veac, De cînd sînt rege dintr-un biet Prusac! Eu i-am luat cît n-a putut Să-mi dea, Și tot mai mult să-i iau Aș vrea! Am fost german, voi fi german Și sînt; O, țară, vitreg mi-este al tău Pămînt! Dacă pe tronu-ți stau cu ...

 

Ion Luca Caragiale - Boborul

... ajunge la zidul din potrivă - la chilometru. Cel ce a ajuns mai întâi la chilometru a câștigat partida - ceilalți trebuie să-i plătească sticlele băute, în proporție dreaptă cu numărul de sticle ce le lipsește lor până la țintă. Se înțelege, când jucătorii sunt toți de talie ... poate, sfârșitul lui tata, care era greu bolnav; pe urmă mi-a poruncit aspru să rămân acasă; în zadar am protestat; în zadar i-am spus, arătându-i arma, că am o funcțiune publică de îndeplinit: mi-a luat sabia, pe care a aruncat-o, unde? nu știu, și ... prins călăreții prefecturii către seară de tot, pe drumul Buzăului, dincolo de Lipia, la vreo două poști departe de granițele răsăritene ale Statului său. Când i-au strigat călăreții din goană: "Stăi!" el, care era pe jos, a avut curajul să stea. Iar când l-au întrebat: "Ce făceai ... masă. Stan Popescu tresare cu ochii cârpiți. - Cine te-a pus pe tine aici? răcnește strașnic reacționarul. - Boborul! răspunde foarte răgușit republicanul. Atâta i ...

 

Cincinat Pavelescu - Mamei (Pavelescu, 3)

... și avânt. Tu, ce-n visul tău de mamă, mă vedeai atât de mare! Dac-ar fi din cer asupră-mi ochii blânzi să ți-i cobori Și-ai vedea cât plâng și sufăr și ce sunt, ai fi în stare De durere și de milă înc-o dată să mai ... noroi. De-am iubit, la pieptu-mi dânsa n-a vrut capul să și-l culce, Dar nici eu n-am plâns cerșindu-i mâna albă de copil, Ci, privind-o cu durere, într-un cântec trist și dulce Am închis pentru vecie nestatornicu-i profil. Peste fața mea lăsat-au anii urma lor adâncă. Am iubit măcar? Sau poate avui timpul să trăiesc? Totuși pe mireasa albă o aștept ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

... pentru scena noastră, iar parte dintre virtuozii din compania anului precedent, a raționa despre talentele melodramatice ale celor dintîi, fără a-i asculta sau cel puțin a-i cunoaște din corespondențele jurnalelor, ar fi o imprudință, ar fi să prezicem viitorul, lucru ce l-am lăsat totdauna pe seama calendarelor; a raționa ... văzu împins de necesitate, dar se feri cît îi stătu prin putință de a le confida părți din cele esențiale, ca să nu-i compromiță succesul operilor sale. Plecînd de la acest punct de vedere, vom arăta acum lectorilor noștri care este profitul ce poate să tragă impresariul dintr ... a nu veni niciodată în pozițiune de a pierde din serile destinate pentru abonați din cauza indispozițiunii cutăruia artist sau artistă, lucru ce i-ar cauza, daca nu o ruinare, cel puțin o însemnată pierdere pecuniară. Avantagiul publicului este tot atît de mare ca și al impresariului fiindcă acum ... a societății noastre, apoi are cunoștințe de ajuns în arta muzicală și, daca trebuie să credem zisele sale, el n-a luat asupră-i

 

George Topîrceanu - Panait Istrati (Topîrceanu)

... George Topîrceanu Nu cunoaștem încă proza literară, de creație propriu-zisă, a dlui Panait Istrati , fenomenalul proletar român din Brăila, căruia Romain Rolland i-a deschis drumul celebrității în literatura apuseană. Am urmărit însă cu viu interes articolele lui din Adevărul literar . Cu tot fondul lor ideologic ... inutil — să stăruim în anumite rezerve ori să negăm realitatea, cum fac unii confrați bucureșteni. Cu voia ori fără voia noastră, acestui vântură-lume i-a fost dat să spargă cel dintâi zidul de indiferență care desparte lieratura română de spațiul larg al literaturii universale. Am avut totuși ... să-l îndepărtăm definitiv de la noi prin zeflemeaua de vulpe care nu ajunge la struguri sau (breaslă păcătoasă ce suntem) prin graba cu care-i aruncăm piatra din mâna altora, — ar fi mai bine să-i trimitem lui Istrati salutul nostru unanim de dragoste și încurajare și să-l revendicăm, cît mai e vreme, literaturii franceze care l-a încetățenit ...

 

Gheorghe Asachi - Țigara

... mări de la Apus, Nu un om, ci o satană În Moldova te-au adus, Ca la luxul cel nebun Să adaogi încă un! Nu-i de-agiuns că luxul sapă, Despoaie din an în an, De sudoare se adapă A bietului moldovan; Prin țigări și prin ciubuci Tu ... vro limbă, La vizite și la bal, Astăzi vorba se preschimbă Prin a fumului canal; Cel ce suflă mai vârtos Are spirt și-i grațios. Vezi junele-n Iași, la țară, Cum din gură deseori Negru fum scot din țigară Ca din hoarna lui vapor, Ș-a lor ...

 

Vasile Cârlova - Înserarea

... de iarbă mi s-arată, Pe care ostenește vederea alergînd, Ș-a căria văzută de flori împestrițată Se-ntunecă cu noaptea pe caru-i-naintînd, Cînd o dumbravă deasă, cu frunte prea măreață Încorunează cîmpul, s-arate mai frumos Și nencetat din sînu-i răvarsă cu dulceață Pă-ntinderea cîmpiii un vînt mai răcoros. Pe de o parte iarăși o gîrlă șărpuiește, Întocmai ca o pînză se vede albă ... sale p-oricare muritor ; Ființa milostivă de sus îi poruncește Pămîntului să fie în veci mîngîitor. De multă nemișcare, ce face piste toate, Vederea împrejuru-i se-ntoarce cu fiori, Pămîntul în somn dulce un geamăt parcă scoate Și cerul nu s-arată acum mai cu răcori. Dar ăstui suflet jalnic ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Visează codrul

... parcă, frunza       Nenumărată-n vis, răsună, Însuflețit de mii de șoapte. Sub vraja mîndrei nopți de vară,       În ceasul tainei, cine știe Ce năluciri nu-i trec prin minte !       Ce fermecată feerie, Eresuri și minuni păgîne       Din sfînta lui copilărie De care-abia-și aduce-aminte... De palidul păstor lunatic       Din ... Dar ce blestem divin voiește Să rumpă farmecul visării ?...       Ce vuiet surd se-nalță, crește, Amenințînd din răsărituri ?... Deodată-și zguduie bătrînul       Din somn puternica-i coroană ! De plîns amar, de hohot jalnic       Huiește antica poiană : Călări pe cai sirepi, sălbatici,       Punîndu-i visele pe goană, Vin barbarii-n potop năvalnic ! Și clocotește codrul !...       Iată-l, se zbuciumă [1] , se-ndoaie, geme, Bătut de neagra vijelie...       Încearcă-n ...

 

Constantin D. Aricescu - Un privighetor în colivie

... D. Aricescu - Un privighetor în colivie Un privighetor în colivie de Constantin D. Aricescu Publicată în volumul Flori de la Tușnad , București, 1872 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I "— O bard al armoniei Cu cîntec îngeresc, Simbol al poeziei, Misionar ceresc, II Cum poți în colivie Să cînți tu tot mereu? N-ai ... Mai bine-n libertate Să viețuiești cum poți. IX O ! Cîntă, cîntă, frate, Cînd simți vreun dor greu: Prin cîntec omu-și scoate Din sînu-i

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>