Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ȘTI
Rezultatele 1281 - 1290 din aproximativ 1963 pentru ȘTI.
Cincinat Pavelescu - Sonet (Pavelescu, 4)
Cincinat Pavelescu - Sonet (Pavelescu, 4) Sonet de Cincinat Pavelescu Mi s-au dat apoi rimele de mai jos spre a improviza pe ele un sonet endecasilab. În același timp, sonetul trebuia să înfățișeze pe un vilegiaturist care vine la Sinaia de Sf. Maria cu trenul de plăcere. Un călător ce-și digerează hrana, Cu coșul plin de mezelicuri, sticle, Mai ponderat ca anticul Pericle Se-ndreaptă gâfâind spre Sfânta Ana. El nu-i poet ca Veronica Micle, Dar simte-n el, când lent își soarbe cana, O amintire dulce ca tocana Mâncată ieri în gara de la Sihle. Se vede într-un sat, lângă scrânciob, Cu draga lui bând bragă dintr-un ciob, Și-nduioșat de-atâta... poezie, Mai mușcă din salamul de Sibiu, Își zice-n gând: Al dracului să fie! Frumos e-aici! Să știți c-o să mai
Cincinat Pavelescu - Unui amator
Cincinat Pavelescu - Unui amator Unui amator de Cincinat Pavelescu Na-ți epigrama, am citit-o. Dar, nu știu naiba să mă ia! Plăcerea de-a ți-o-napoia E singura ce am simțit-
Cincinat Pavelescu - Unui confrate (Pavelescu, 2)
Cincinat Pavelescu - Unui confrate (Pavelescu, 2) Unui confrate de Cincinat Pavelescu Bazil a scris o carte de orice duh lipsită, Și eu am cumpărat-o, deși știam că-i rea. Bazil cu modul ăsta de două ori profită: Întâi de-a lui candoare, al doilea de-a
Cincinat Pavelescu - Unui ministru (Pavlesescu, 2)
Cincinat Pavelescu - Unui ministru (Pavlesescu, 2) Unui ministru de Cincinat Pavelescu Ministre, ți-am scris o scrisoare Și nu știu, severa-ți tăcere E probă că ești o putere, Sau spune că ești o
Cincinat Pavelescu - Unui ministru al artelor
Cincinat Pavelescu - Unui ministru al artelor Unui ministru al artelor de Cincinat Pavelescu la un banchet Pe Minulescu tare-l știu În Stanțe pentru mai târziu; Dar pentru cele mai recente Nu cred să-i dai
Cincinat Pavelescu - Unui rival
Cincinat Pavelescu - Unui rival Unui rival de Cincinat Pavelescu care a acuzat pe poet că e mic de statură și de talent Ca stat și ca talent sunt mic, E foarte trist, dar nu-i nimic. Dar până țara o să știe Cât e de-nalt al meu rival, Îl judec dup-a lui prostie, Și mi se pare
Cincinat Pavelescu - Unui scriitor
Cincinat Pavelescu - Unui scriitor Unui scriitor de Cincinat Pavelescu care mă ruga să-i scot de la tipar epigrama ce-i făcusem Ți-am scos epigrama cu greu, Dar totuși, ce vană mândrie! Aveai un prilej să se știe C-ai fost cineva-n timpul
Cincinat Pavelescu - Unui scriitor popular
Cincinat Pavelescu - Unui scriitor popular Unui scriitor popular de Cincinat Pavelescu Eu nu știu azi la șezătoare Ce ne silește să dormim; Nu e târziu și e răcoare! (Un glas): În sală e
Cincinat Pavelescu - Valeriei Valeriei de Cincinat Pavelescu Îmi place să te văd frumoasă, Deși, din frumusețea ta, Eu n-am decât zădărnicia Imaginii de-atâți visată. Mi-e drag să știu că al tău suflet E bun, deși voi aștepta În van dovezile pe care Le dai... când inima ți-e dată. Și-mi place, fără vreo nădejde, Să te iubesc așa-n tăcere, Spre un buchet ce se pălește Să fiu privirea ce-o arunci... Sau picătura ce pe geamuri Alunecă și-n umbră piere; Un vers uitat, dintr-o poemă Ce trist începe cu: Atunci... Așa sunt eu. Poate că versul Te-ar fi făcut să plângi o clipă... Și picătura neștiută Îți răcorea un tainic dor; Ca și buchetul melancolic Ce cu-a parfumului risipă, Putea-ntr-o seară să-ți adoarmă Încet... un gând chinuitor. Și n-ai vrut. Dulce și pribeagă Rămâi să-nchipuiești femeia... Eu voi trăi în veci statornic Acelei clipe ce s-a dus... Înamorat de-o stea, izvorul Se mulțumește cu scânteia Ce-n mica-i lacrimă răsfrânge Lumina astrului
Constantin Alexandru Rosetti - A cui e vina %3F
Constantin Alexandru Rosetti - A cui e vina %3F A cui e vina ? de Constantin Alexandru Rosetti Informații despre această ediție 1839 Tu-mi ziceai o dată cum că pîn' la moarte Dragostea ta toată mie-mi vei păstra ; M-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate, Astfel merge lumea, nu e vina ta. Tu-mi ziceai odată, ah ! al meu iubite, Partea mea din ceruri ție ți-o voi da : Toate sînt uitate, toate sînt pierdute, Astfel este veacul, nu e vina ta. Cînd vărsai, știi, lacrămi și-n genunchi la mine Îmi ziceai : o dragă, nu te voi uita ! Mă uitași îndată, mort fui pentru tine ; Vremea șterge toate, nu e vina ta. Cînd te-aveam în brațe, buza ta cea dulce Roa fericirii pe a mea lăsa ; Dar acum otravă și venin mi-aduce Astfel ți-este sexu, nu e vina ta. Aurul și slava îți goni amoru, Și-ți văzui credința că în vînt zbura, Ți-ai închis și rana, îți peri și dorul Astfel ți-este sexu, nu e vina ta. Cinste și iubire, dragoste, credință, Ieri jurai tu mie, azi cui s-o-ntîmpla ; Nu cunoști ...
Constantin D. Aricescu - Părul lăudat
Constantin D. Aricescu - Părul lăudat Părul lăudat de Constantin D. Aricescu Publicată în volumul Flori de la Tușnad , București, 1872 P-o poiană mare, Și frumoasă tare, A crescut odată un păr minunat, Ce de toată lumea era lăudat. Popolul grămadă, foarte curios, Alerga să vază părul cel frumos: Și fieștecine cîte-un sac ducea, Cu pere alese crezînd a-l împlea; Însă, o mirare ! Văzu fiecare Că părul măreț Era pădureț; Ba și scorburos, Sterp și nodoros; Și din păr cădea Cîte-o pară-abia; Și aceea... rea ! ( bis ) Iar vestitul nume De părul mănos Îl didese-n lume Un român drăcos: Voind cu aceasta a ridicula Pe cei ce cred toate fără-a cerceta. D-atunci s-a născut Proverbul știut: Nu te du cu sacul la părul lăudat, Că te-ntorci cu dînsul gol și rușinat.