Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CĂ
Rezultatele 1271 - 1280 din aproximativ 2894 pentru CĂ.
Vasile Alecsandri - Românii de pe malurile Dunării
... Vasile Alecsandri - Românii de pe malurile Dunării ,,Fă, bădiță, piatra-n zece La ist mal curând de-i trece, Că suntem de soi român. Nu suntem de neam păgân. Despică Dunărea-n două, Să facem dragoste nouă, Colea-n umbra istor nuci Pe brațe-mi ... nou se ivește sus. [2] Mândrul trage din lopată, Trece Dunărea îndată, Iese-n valea înflorită, Vede puica adormită, S-o deștepte-i vine milă, Că-i gingașă; că-i copilă. Să o lase-i vine dor, C-are fața de bujor. ,,Scoală, puică, să mă vezi, Să mă vezi și să nu crezi ...
Vasile Alecsandri - Spune, mândro
... Vasile Alecsandri - Spune, mândro Spune, mândro, mergi, nu mergi? Din două una să-ți alegi Spune, mândro, vrei, nu vrei? Că colea mă roagă trei. Aide, mândro, să fugim, Unde-om putea să trăim, Că satul ni s-a mărit Și nu mai e de trăit. Unde sunt cu trei, cu doi, Vorba le e tot de noi ... ne facă-un neajuns. Vină, mândro, mai curând Că de nu, te las plângând Și mă duc peste Muscel Unde n-am dușmani de fel, Că
Vasile Alecsandri - Visul lui Tudor Vladimirescu
... m-oi face vrăjitoare De alean să te descânt, Să calci vesel pe pământ.â€� „Alei, maică! alei, dragă! Curând visul mi-l dezleagă, Că știi, maică! am visat Buzduganu-mi fărâmat! Sabia-mi cea bună, nouă Am visat-o ruptă-n două, Pușca mea cea ghintuită Am visat-o ... spune c-am să morâ€� „Dar să mori, drăguțul meu, Facă ce-a vrea Dumnezeu! Dar să știi tu de la mine Că-un român voinic ca tine Pân ce cade, pân' ce moare Calcă șerpii în picioare, Căci de-un șarpe-nveninat I se iartă un păcat ... mișelește tras în lagărul lui Ipsilanti, șeful volintirilor greci, Tudor a fost și mai mișelește ucis de dânșii. Nu mai este dar îndoială că
... răcoros. Pe de o parte iarăși o gîrlă șărpuiește, Întocmai ca o pînză se vede albă-n jos Și ni se pare încă în vînt că fîlfîiește, Mișcîndu-se de pietre talazu albicios. Cu ce plăcere încă s-aude de departe Un glas de păstorițe, un fluier de păstor, Ce după ... auzul un minut. Cît colo filomila, de multă-ntristăciune Ascunsă în stuf, cîntă cu glas pătrunzător, Ce prin Eho se duce și altora le spune Că pieptul d-unde iese hrănește mare dor. De lături și zefirul ascultă cu plăcere Și pîntre frunzi se plimbă ca umbra de ușor ; El numai ... poci găsi de loc ; Oriunde veselia din inimă îmi piere, Și de aceea umblă fugar din loc în loc. Ce caută nu știe, dar simte că lipsește Ființa care poate să-l facă fericit, Și neputînd găsi-o, în vreme ce-o dorește, În negura mîhnirii mai mult s-a ... a rătăcit ; Întocmai ca o luntre ce, slobodă pe mare, Nu poate de furtune a mai găsi pămînt ; Ce n-are nici nădejde, că
... alergăm de obște frați. Cerul vouă vă deschide un drum foarte lăudat, Ca să mergeți cu pas mare către slavă nencetat. Vie-vă, copii, aminte Că Europa însuși simte În ce cale ați intrat. Glasul patriii să sune în auzul tutulor, Strigînd vouă : „Lenevirea rușinată subt piciorâ€�, Toți acuma c ... năvală Și la rînd ieșiți cu fală, Corbul iată s-a-nălțat. El subt aripă-i vă cheamă și vestește ca să știți, Că d-acuma înainte nație să vă numiți. Deci cu dînsul înainte Alergați cît mai fierbinte, Laudă să dobîndiți. Pe această sfîntă cale înfruntați orice nevoi ... calcă pre pămînt. Lacrămă de bucurie, curge, curge ne-ncetat ! Veacuri sînt de cînd ascunsă p-al meu sînt tu n-ai picat ! Arma iată că lucește, Slava iată că
... un mort din groapă pentru-o jerbie de rază" Ce din lună se coboară și pământul îl atinge; Să mai simtă încă-o dată fruntea că i-o luminează Și că-n pieptul său viața cu căldură să răsfrânge! Sigur, noi credeam că dânsul ar schimba cu bucurie A sa liniște eternă, pacea lui nestrămutată Pentr-o rază de la lună, pentr-o dulce nebunie, Pentr ... liniște eternă, eu aș da de voie bună Toate razele de lună, toate razele din soare Să te pot uita pe tine, să simt sufletul că
Victor Hugo - Zburătorul la zăbrea
... mă ascultă, ca nu cumva noaptea Să vie rusalii să mă ia cu sine, Sau să mă răpească în pustietate Stafie urâtă ce o văd că vine! Văd că joacă morții cu lină săltare, Și luna senină holbat îi privește. Văd că tricoliciul groaznic târâiește De păr pe un cioclu, vrând ca să-l omoare. O, tare mi-i frică nu cumva vro strigă Să mă ia ... ta ursită de-a fi rea sau bună. Dar a mea suflare geaba aburește Stecla la fereastră, căci tu prepui poate Că-s flăcău ce umblu să te-amăgesc noapte, Iar nu zburătorul ce se tânguiește... Așa zburătorul plângând se tot roagă, Și la săhniș ușa s ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu)
... mi plăceai și mie în vremile trecute. Când te-acățam la versuri, cum fetele din sat Acață la cosițe câte-un boboc de floare, Măcar că fără benghiuri frumosu-i mai frumos. Drăguță-i garofița cu frageda-i catrință Din roșu și din galben, bucăți de catifea; Drăguț e fluturașul, garoafă ... urmă, Aș vrea să smulg din mine... Dar unde-i? Nu-l brodesc; Acum îl simț aice, și-l simț deja departe, Și-l simț că-i pretutindeni, și simț că-l simț mereu. Eu nasc o cugetare, și dânsa-și ia avântul, Nemic n-o mai oprește în spațiu sau în timp; A mea ... tot ce cugetasem, Prin tot ce cugeta-voi pe clape noi sau vechi. Clavirul, când se strică, eu mă silesc a-l drege Că m-am deprins cu dânsul, mi-e drag, m-am nărăvit Când nu se mai acoardă, îl spulber cu mânie, Sau fără supărare îl părăsesc ... un Kant și-un eschimos Suntem aceeași viță: la cel mai crud sălbatec S-ascunde-n cugetare ceva nemărginit. Când țes aceste strofe, eu simt că ...
Emil Gârleanu - Cea dintâi durere
... ulița din capătul căreia privirea pătrundea până departe, spre șesul întins, în fundul căruia Cetățuia se ridica deodată, ca înălțată de niște brațe uriașe, mândre că pot scălda în razele soarelui un asemenea giuvaier. Am mai apucat încă pe cei de pe urmă boieri, îmbrăcați totdeauna în haină neagră, cu pălării ... spuse unul dintre soldați. Celalt îi luă binișor casca. Atunci se petrecu ceva groaznic. Pompierul scoase un strigăt de durere, un strigăt așa de adânc, că mi s-a părut că ieșise din fundul unei hrube, de sub picioarele mele. Apoi, cu cea din urmă putere, vroi să se scoale, se prăvăli pe o coastă și ... stai și tu; hai, dragă. În urmă, glasul bătrânei tânguia: Smărăndiță, Smărăndiță! În noaptea aceea n-am putut dormi. Într-un răstimp mi se păru că lumina candelei se înalță, se subțiază și se toarce mereu din caierul luminat al paharului, apoi se întinde de se strânge ghem împrejurul unei căști ... mi-a răsărit în minte seara aceea. Din nou am văzut pompierul întins jos, vărsându-și chinul în suspinul adânc ce mi se păruse că ieșise de sub pământ. Mi-am dat seama că ...
Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... trâmbițând a celebra, Altul pe fluier, la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și pe sine s-amăgesc. Oricare sujet se scrie, fie simplu ori sublim, Bunul simț s-aibă cu rima acordul cel ... Mulți, împunși d-un neastâmpăr, în fuga lor avântați, Vor să-și scrie-ale lor versuri d-ale minții depărtați. În monstruoasele versuri ei cred că s-ar micșora Când ca lumea al lor cuget ar voi a-și exprima; Spuneți cugetarea voastră galant, nalt, glumeț, ușor, Dar spuneți ... apărat, Ca oricare ce se simte-ntr-ale sale ofensat. Tu-i zici "Versul ăsta-mi pare nu prea bine exprimat." El "Domnule, cu iertare! că e versul minunat." — "Termenul acesta-mi pare cam rece și cam pompos; Eu l-aș șterge." — "Cu iertare! ăsta-i locul mai frumos ... ți-a părut a te-nghimpa, El de asta, d-asta numai nicidecum n-o va schimba. Însă când vine, ți-arată că-i place-a fi criticat, Că ...
... Prezidentul Republicei. Eram de șaptesprece ani; înfățișarea mea hotărâtă atrase privirile Prezidentului - mă numi subcomisar în locul zbirului pe care-l dezarmasem. Astăzi, când sper că s-a prescris vina mea contra monarhiei, am curajul s-o spun cu mândrie. Da, am fost unul dintre cei mai aprigi susținători ... fleici și oale, se strecură și poporul martir... Probabil cheltuiala frugalei gustări populare rămase să fie trecută în viitorul buget al Republicei. Mi-adusei aminte că am părinți, cari m-așteptau, și mă dusei degrab acasă încins cu sabia mea peste jiletcă. Răposata mama era foarte bună, dar o femeie de ... de a-nțelege importanța politică a formelor democratice. Aflase tot ce se petrecea în oraș și tremura de grija mea văzând că nu viu la dejun. Mi-a făcut o scenă grozavă - că de ce m-am amestecat cu derbedeii, că doresc s-o fac de râs în mahala, că vreau să grăbesc, poate, sfârșitul lui tata, care era greu bolnav; pe urmă mi-a poruncit aspru să rămân acasă; în zadar am ...