Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA
Rezultatele 1241 - 1250 din aproximativ 3430 pentru CA.
Dimitrie Anghel - Paharul fermecat
... Anghel - Paharul fermecat Paharul fermecat de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 11 nov. 1907 Visam privind în fundul paharului cu ceai Și-n sticla străvezie, ca-ntr-o metempsichoză, Eu m-am văzut pe gînduri ținînd în mînă-o roză, Subt un portic de aur cu bolta de email. Ca un turban albastru pe cerul roz de mai, Pe-un cer mai roz ca roza care-o țineam în mînă, Un domn se profilează, și-acum văd o fîntînă, Spre care o caretă se-ndrumă cu alai... În zgomote ... Și nu mai văd careta... O ! tu, cine erai? Cine-ai fost tu...? răspunde, din ce metempsichoză, Ai revenit spre mine în tropote de cai Ca
Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune
... de nimeni, decît o singură dată, cînd A. Mirea s-a apucat să parafrazeze un mesaj regal, în care se vorbea, ca totdeauna, de marile reforme ce aveau să se întindă peste țară ca o binecuvîntare. Aceasta este dar proba cea mai evidentă că doctrina poporanistă a d-lui Stere și a tovarășilor dumnealui nu ... tot poporul acela de cruci și troițe ce-și întind deznădăjduit brațele la toate marginile drumurilor de țară, toate urmele de obuze care au rămas ca niște peceți neșterse unde au ajuns, toate tiparele mînilor pline de sînge lăsate pe varul caselor, ca o amintire neștearsă, m-au umplut de fiori și de groază... Și am răsfoit "Viața românească" înainte, m-am plecat pe paginile pline de doctrine ...
... Anghel - Reverie Reverie de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 29 ianuarie 1906 Cîntai un cîntec straniu din țările de nord, O melodie blînda și limpede ca gheața; Și eu visam pe gînduri ce dulce-ar fi fost viața Să am cu tine-o casă pe-o margine de fiord. Ca marmura curată, de sus și pînă jos Să fie albă toată, și-n ape să se vadă, Stătînd misterioasă subt gluga de zăpadă Cum stă ... Iar soarele fantastic să creasc-atunci și el, Nu-n zări, ci pretutindeni, ș-odată în tot locul Să rumenească cerul, și-n urmă roș ca focul, Să stea deasupra noastră, rotind ca un inel. Așa visam, dar toate cu ultimul acord Au reintrat în noapte, dar nu ți-am spus nimică, Și-am sărutat cucernic mînuța asta ...
Dimitrie Anghel - Schimb de vești
... Ce fac stăpînele grădinei, și-n urma lui, sclipind în soare, Un zbor de foi de pretutindeni a prins încet-încet să cadă: Ca niște vești trimise-n taină de pe la frați și surioare. Se mișcă aerul, și iată întîi și-ntîi că de departe Vin două foi ... Să spuie-nfrîngerile morții și biruințele vieții. Iar florile uimite-atuncea, de-atîta dor încet se-nclină, Și la un semn ce-l face crinul, ca printr-un farmec, fiecare Își scutură pe vînt o foaie — și vîntul pleacă din grădină, Cum a venit, plin de murmururi și ...
Dimitrie Anghel - Stejarul și vîscul
... Unui critic Pusese ani de zile să crească nalt stejarul... Rotundă umbră scrie acum sub el umbrarul, Dar dînsul singur știe în lumea lui umilă, Ca un poet ce-adună visînd filă cu filă, Comoara lui de visuri, cît timp a fost să-ndure Mîhnitul întuneric ce doarme în ... vremei să ai și tu un nume... Norocul tău, sermane, că sunt și eu pe lume." Uimit a stat stejarul, și-apoi prins ca de-un zbucium, S-a scuturat cu scîrbă, și-n urmă ca un bucium A prins prelung să geamă, să plîngă și să-ngîne: — "De cer să mă apropii tu m-ai lăsat, stăpîne ...
Dimitrie Bolintineanu - Întoarcerea lui Mihai
... tronul pentru a-l răci De inima țării, apoi a-l lovi. Neputând acuma tronul să lovească, Ea îi urcă scara ca să îl mânjească. Tronului nu-i pasă de loviri străine Ca d-acea trădare ce s-ascunde-n sine. Planta nu se teme de cei ce-o jignesc, Ca de viermi ce-n sânu-i nasc ș-o veștejesc. De aș ști că sceptrul se robește vouă Și oricui să fie, eu l-aș ...
Dimitrie Bolintineanu - Șir'te mărgărite
... Căci să face clacă mare Spre-a-nșira mărgăritare. Dintre cei ce sunt veniți, Alții nu-s mai străluciți, Mai frumoși, mai răpitori Ca doi tineri frățiori Părul lor în undă lină 'Noată dulce sub lumină Ca pârâul fugător Sub un soare lucitor. Fiecine istorisește Istoria ce dorește, Iar când toți au savârșit, Copilașii au vorbit — ,,Două june surioare, Dulci ca ... se-nșirea. Iară soră-sa cea mare Cugetând spre răzbunare, Aducând doi arăpei, I-au ascuns în patul ei. Iar pe-acei frumoși feciori, Drăgălași ca două flori, Îi îngroapă prin grădină, Ling-o veștedă tulpină. Din copiii bălăiori Răsărit-au brădiori Dar când stelele voioase, Flori din aer auroase, Încunună ...
Dimitrie Bolintineanu - Ștefan la moarte
... Moartea mă culege dintr-ai mei iubiți. Dorul pentru viață nu mă-ntristă foarte; Omul chiar când naște face-un pas spre moarte. Viața-i ca fantasma cu chipul plăpând Ce prin nopți s-arată și se stinge blând. Omu-i ca un vierme ce-n țărână pare Un minut vederii și, lucind, dispare. Dar mă-ntristă foarte norul furtunos Ce pe cerul țării trece neguros; Soliman ... să-nchinăm. Iar de-ar vrea să surpe legi și dalbe date, Să muriți cu toții pentru libertate! Nimeni nu e în lume mai disprețuit Ca cel rob ce poartă jugul mulțumit, Nimic nu ne-nsuflă hulă ca poporul Ce dorește viața cu robia, dorul! E mai demn, mai nobil, oameni și pământ Fața lor să-și schimbe sub un dalb mormânt, Decât ...
Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice
... tiran. Când s-abate calul marelui Ștefan, Purice-i oferă calul său îndată. Domnul nu ajunge scara ridicată. — ,,Doamne! Moviliță mă voi face eu, Ca să poți să-ncaleci după gâtul meu! Zice și se pleacă. Ștefan, fără muncă, Prin mijlocu-acesta pe fugar s-aruncă. — ,,Purice, sărace! De ... aidi a ne lupta! Căci urmașii noștri nu ne-or semăna! Mulți români chiar astăzi la străini aleargă Și prin ei așteaptă țara ca să meargă. Și cum vrei ca viața la ei a afla, Când tu nu o afli în inima ta! Cel străin nu-ți face niciodată bine Fără să câștige ... cu inima mor!... Când sunt robi ei înșiși l-a lor slăbiciune, Cum vor face liber un popor în lume? Popolul acela este ca sfârșit, Este cel din urmă: e la robi robit. Căci întotd-auna un popor se face Mare ori nemernic, celor mari cum place. Și să ...
Dimitrie Bolintineanu - Avuși tu zile mândre
... Tăcerea de morminte zdrobitul sân cuprinde. Pe numele tău splendid uitarea se întinde. Copiii tăi cei vitregi se-mbată toți d-amor, Când lacrimile tele ca râuri se strecor, Când sub loviri cumplite tot corpul tău tresare Când... te fărâmă sub cruda-i apăsare, Când umilința crudă coboară capul tău, Când ... toate-n rău! Pe fața ta cea verde mulți oameni rătăcesc, Dar inimile-s moarte: nimica nu doresc, Nimica decât umbra sub care se strecoară, Ca păsările nopții ce-n noapte vor să moară... Plângi, patrie de doruri, cu lacrime de sânge! Cu sufletul în moarte, suspină și te plânge! III ... durerile îmbuni! Nui! lacrimile-s date plăpândei slăbiciuni. Aceste mândre lacrimi, o, patrie dorită, Sunt viața ta ce fuge, sunt inima zdrobită! Complângerile tele răsun ca la mormânt Și fruntea ta se-ndoaie ca crinul dulce-n vânt. Speranța nu mai luce prin lacrimile tele. Durerea te hrănește din crudele-ndoiele. Dar floarea de speranță ce stinge crudu-ți ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele
... au vestit. Cu degete de roze amorul îi deschise Ast sîn plin de iubire, de fermece, de vise; Perfida Cytheree, pe fruntea astui loc Făcînd ca să plutească cosița sa de foc, Prefumul voluptății în aer revărsase: Tot sufletul de dînsul în Sestos se-mbătase. O, timp de fericire ce nu ... sufletului meu, Tu ai pierdut lumina ce-atît iubisem eu! Stins, tu te-nchini pe țărmul ce cu a ta junie Se-mpodobea ca noaptea cu steaua aurie. D-acuma întristarea domni-va cu dulci șopți Și paserea Minervii va-nlocui prin nopți Suavele acorduri, ce două lire june ... frămîntate în oarba exaltare; Un lac fatal de sînge, ce muritorul chiar Vărsa să mulțumească instinctul său barbar; O luptă între semeni: popoarele nebune, Luptînd ca să împace fatal-ambițiune A celor ce-i guvernă, crezînd că se muncesc Să aibă-o libertate, pe cînd ei se robesc, Crezînd ...