Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CA
Rezultatele 1231 - 1240 din aproximativ 1621 pentru PENTRU CA.
Mihai Eminescu - Minte și inimă
... Â Dar nu vine-n toată sara? Â Vine. Poate i-i urât. Ș-apoi nu știi cum că fusta Femeiască-o au... urât?... Â Pentru? Â Știu eu care-i cauza? Â Pentru că în lumea toată Numai una-i este dragă. Vezi așa, așa e, fată. Â Ș-acea una? Â Acea una Stă naintea mea și ... prost... Din franceză mai că n-ai știut nici bechi, Doamne, cum nu ai un dascăl, să te tragă de urechi. Mergi, Bibi, la Marioara ca să-ți dea ție plăcinte, Iară leneșului celui chiar nimic, să ție minte. MUȚI Dar de ce-a dat pe Brizeis, spune, mamă ... ai zis-o mai deunăzi... vezi, țin minte ce mi-ai spus. ANA ( o sărută) Draga mamei... Ești de treabă... și înveți așa frumos! Nu ca cela, ca jupânul îndărătnic și lenos. MUȚI Spune, mamă, câte-i spune și eu totuși ți-oi răspunde: Mintea, nu zic ba, frumoasă-i numai că eu ... mi-ar zice Dă-o, dă-o pe mamaia... nu te dau să știu că mor. ANA ( îl bate pe obraz) Îndărătnicule! MUȚI Vezi tu, pentru tine, un odor, Dau război cu toată lumea ...
Grigore Alexandrescu - Anul 1840
... mică parte din trista omenire, Și eu a ta sosire cu lumea o slăvesc! Când se născu copilul ce s-aștepta să vie, Ca să ridice iarăși pe omul cel căzut, Un bătrân îl luă în brațe, strigând cu bucurie: "Sloboade-mă, stăpâne, fiindcă l-am văzut." Astfel drepții ... umbre de noroade le vezi ocârmuite De umbra unor pravili călcate, siluite De alte mai mici umbre, neînsemnați pitici. Oricare sentimente înalte, generoase, Ne par ca niște basne de povestit, frumoase, Și tot entuziasmul izvor de idei mici. Politica adâncă stă în fanfaronadă, Și știința vieții în egoism cumplit; De-a ... despotismul e bine întărit. An nou! Aștept minunea-ți ca o cerească lege; Dacă însă păstorul ce tu ni l-ai alege Va fi tot ca păstorii de care-avem destui, Atunci... lasă în starea-i bătrâna tiranie, La darurile tale eu nu simt bucurie, De-mbunătățiri rele cât vrei suntem ... în veci nenorocită, Să știe de ce mână va fi măcelărită Și dacă are unul sau mulți apăsători? Eu nu îți cer în parte nimica pentru mine: Soarta-mi cu a mulțimii aș vrea să o unesc: Dacă numai asupra-mi nu poți s-aduci vreun bine, Eu râz ...
... Când s-a dezmeticit bine-bine, era de mult deprins cu șaua și știa chiar ceasul de dimineață la care pornea înspre câmp ca să-și poarte călărețul, prin fața regimentului, în văzul sutelor de cai ce stăteau nemișcați la strigătul goarnei, ca și oamenii de pe ei. Și nu mai putea de mulțumire când, după alergările prin vânt și ploaie, se întorcea în grajdul în care îl ... care dânsul mâncase mai înainte, el se smunci, rupse frâul și, repezindu-se către celălalt, îl mușcă de gât. Îi despărțiră repede, iar el luă, pentru întâiași dată, de la soldat, două lovituri de vargă. A două zi, dimineață tare, generalul veni, porunci să se puie, în fața lui ... măsurau cu privirea, și câteodată bătrânul, reînsuflețit, se smuncea să se arunce. În urmă primea loviturile de vergi și se punea să mestece, liniștit, nutrețul, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Într-o seară, după multă vreme, calul cel tânăr întinse capul, cu ochi cercetători, către bătrânul lui ... înăbușit, nu-și găsea astâmpăr și pleca încet-încet prin ogradă, după el, până îl aduceau soldații în grajd. Acolo aștepta să se întoarcă tovarășul, ...
... ncepe-acum să-și bată Aripele-n vânt, Iată-i toți acum deodată Ciripind în zări senine: Iar pe sus pe-acolo-i bine, Nu ca pe pământ! Și se-ncinge-o veselie, Toate sar mereu, Flori și ierburi din câmpie, Vânt și flori și rândunele - Vesel, de-aș putea cu ... peste cap s-aruncă, Sturzii hohotesc pe luncă, Și, de râs nebun, Pitpalacu-n grâu sughiță Iar nepoții lui După mama cea pestriță, Mai pestriți ca ea la pene, Sprinteni fug prin buruiene Doisprezece pui. Și mereu se-ncinge jocul, Până pe-nserat - Și e plin de râset locul, Plin de ... mirat, Stă pe loc acolo-n naltul Cerului, privind. Plec-apoi. Dar vine altul. Nu știu ce gândește norul, Dar atotstăpânitorul Soare-n cer, zâmbind, Ca un moș privind nepoții, Zice: „Așa băieți! Veseli și la joc cu toții! Pentru
Vasile Alecsandri - Păsărica mărei
... de Vasile Alecsandri De trei zile-acum pe mare, Navigînd fără-ncetare, Noi pămîntul l-am zărit ! Vîntul suflă și ne-mpinge; Orizonul ne încinge Ca un cerc nemărginit. În ce parte se răpede, Ochiul omului nu vede DEcît umede cîmpii. Marea-i lată și adîncă ! Cine știe mîine încă De ... de dor. Iar o păsărică vine Prevestind țărmuri vecine, Liman vesel și deschis. Pe catarg ea saltă, cîntă, Ne uimește, ne încîntă Și-apoi zboară ca un vis. Într-un suflet cu simțire Astfel glasul de iubire Sună dulce-ncîntător, Și din noaptea-ntunecată Îl trezește de-i arată Mult ferice ... viitor. Astfel glasul libertăței Va suna-n ziua dreptăței Pentru biata țara mea, Și din umbrele durerei Steaua mîndră-a învierei Răsări-va pentru
... vale Zid în urmă ne-au rămas, Stăvilind dușmanii-n cale Până ne-am retras. Câți de moarte-atunci scăpară Zilnic în spitale curg; Toți ca leii se luptară, Tinere Habsburg; Și-au murit pentru-mpăratul Sute de viteji de-ai mei Dar acest de-aici, din patul Șapte sute trei, Care zace-așa-n neștire Și-i lipsește brațul ... o să-l găsească, Mâine-al vostru steag, români, Mâine stema-mpărătească La dușmani în mâini! Ah! și nimeni viu pe-aproape Dintre-ai săi, ca-ntr-ajutor El chemându-l, să-și îngroape Sfântul steag al lor! Și el n-are, n-are-o mână, Că-n bucăți l-ar ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit
... era de el! Tocmai târziu hei! aflară de la niște drumeți că au văzut un băiețandru călare pe deșelate pe un călușel, care se ducea ca vântul. Ei ziceau că n-apucară să se uite după dânsul, ca de când se apucase să le spuie, și pieri din ochii lor ca o nălucă, ca și când n-ar mai fi fost. Îl plânseră părinții până când se istoviră și dânșii, și ochii din lacrămi nu și-i mai uscară ... spuse băiatului că i-a găsit un loc unde să se bage argat. Îl și învăță ce să facă și cum să dreagă ca să argățească cu folos. Încălecă băiatul calul, când auzi că are să-și găsească unde să se căpătuiască, și porni ca vântul, precum și venise. Ajungând la niște zâne, făcu precum îl învățase calul. Cele trei zâne, căci trei erau ele, se cam codeau să-l ... a se ruga de el ca să-și taie părul să li-l dea lor; dară băiatul le făcea cu bâz! Ele se rugară ca barim nucile cu haine să le dea. Băiatul le arătă coltucul. Atunci zânele se rugară ...
George Coșbuc - Iarna pe uliță
... drum. Sunt copii. Cu multe sănii, De pe coastă vin țipând Și se-mping și sar râzând; Prin zăpadă fac mătănii; Vrând-nevrând. Gură fac ca roata morii; Și de-a valma se pornesc, Cum prin gard se gâlcevesc Vrăbii gureșe, când norii Ploi vestesc. Cei mai mari acum ... de-un cot sunt pașii lui, Iar el mic, căci pe cărare Parcă nu-i. Haina-i măturând pământul Și-o târăște-abia, abia: Cinci ca el încap în ea, Să mai bată, soro, vântul Dac-o vrea! El e sol precum se vede, Mă-sa l-a trimis ... În cojocul rupt al ei Și încins cu sfori de tei. Stă pe loc acum să vadă Și ea ce-i. S-oțărăște rău bătrâna Pentru micul Barba-cot. Ați înnebunit de tot Puiul mamii, dă-mi tu mâna Să te scot! Cică vrei să stingi cu paie Focul când e ... ntruna Mai cu zor. Baba și-a uitat învățul: Bate,-njură, dă din mâini: Dracilor, sânteți păgâni? Maica mea! Să stai cu bățul Ca la câini! Și cu bățul se-nvârtește Ca ...
Ion Luca Caragiale - Cazul d-lui Pawlowsky
... urma urmelor, d. Pawlowsky, presupunând că este un om care se respectă, nu putea vorbi, fără o prealabilă autorizare, decât în numele d-sale personal, ca Pawlowsky, pur și simplu Pawlowsky. Dar să meargă d. Pawlowsky și, fără nici o autorizare, să-și permită a vorbi ca și cum ar fi fost autorizat, mărturisesc drept că aceasta n-o înțeleg din partea d-lui Pawlowsky! Eu bănuiesc ce și-a zis ... Atunci mă întreb eu: dacă între a tăcea și a vorbi nu este nici o deosibire, fiind vorba de d. Pawlowsky, pentru ce ar fi o deosibire, fiind vorba de același d. Pawlowsky, între a vorbi și a tăcea? Cu sistema aceasta a ... Pawlowsky, nu e și el om?... Atunci?... i s-a putut întâmpla... și lui Pawlowsky. Tot însă nu-mi venea să crez una ca aceasta din partea lui Pawlowsky; îmi ziceam: nu se poate; trebuie neapărat să fie vorba de alt Pawlowsky — cine știe ce Pawlowsky! Când însă ...
... tu, Vidro, ce-am gândit, Știi tu ce m-am socotit? Suflecă mânece largi Și-mpletește la colaci. [2] Fă colaci mari de doi saci Pentru cumnăței burlaci, Ș-un covrig de un mertic Pentru cumnățel mai mic. Apoi haideți amândoi Cu cotiga cu doi boi Peste codri, peste munți, La cei socri cam cărunți." II Amândoi la drum plecau ... vârfu-a lipsit Și mi-am pus în gândul meu Să-i fac vârf cu capul tău." ,,Iată capul de mi-l taie, Ca să-l pui tu vârf la claie Și te-nvață de la mine Ca să mori cum se cuvine!" Crunt Stoian se repezea Și capul îi retezea. Și țâțele-i le tăia Și pe câmp le-mprăștia; Apoi singur ... a umplut Și colacii au crescut. Apoi lelea c-o lopată Tras-a unul mare-n vatră, Un colac rotund, frumos, Alb ca fața lui Hristos, Și mi l-a rupt drept în două Ca să ni-l deie tot nouă.. De urat am mai ura, Dar ne temem c-a-nsera, Și-s cărările-ncurcate Și casele ... ...
Dimitrie Bolintineanu - Daniel Sihastru
... zâmbit? Viața și robia nu pot sta-mpreună, Nu e totd-odată pace și furtună. Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormânturi Pentru neatârnare, oameni și pământuri; Dar nu ai p-acela ca să-i umilești! Poți ca să îi sfarâmi; dar nu să-i robești! Dacă mâna-ți slabă sceptrul ți-o apasă, Altuia mai harnic locul tău îl lasă! Căci mai ...