Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN EA
Rezultatele 1231 - 1240 din aproximativ 2045 pentru DIN EA.
Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt
... crâng nepătruns, De ceață ascuns, Dincolo de vad, Mai sus de Bârlad; Când o da el semn, Să-și facă îndemn, Să strige, să urle, Din tâmpini și surle, Tobele să bată În goană turbată, Ca să zăpăcească Tabăra turcească, Să creadă că-n coaste Vine mare oaste. Iar domnul viteaz ... peste hârtoape, Fug, se duc orbeți, Vânați de săgeți! Ștefan cu ai săi Zboară după ei, Și mi-i căsăpește Și mi-i risipește Și din goană mână Liota păgână, Și spulberă toată Păgâneasca gloată! Ștefan-voievod, Slăvit de norod, După ce-a sfârșit, Trei zile-a postit ... de sus. Și cu toată slava S-a-ntors la Suceava, Ca un mândru crai, Cu mare alai. Și cu multe steaguri, Rupte din șireaguri, Și cu prăzi bogate De la turci luate. Iară doamnei sale, Ce-i ieșise-n cale, I-a adus o salbă Din ... să spună Multă voie-bună, Precum c-a purces, De Domnul ales, Și s-a bizuit De a biruit Din sus de Bârlad, Și-a trimis în iad, Pe cellalt tărâm: O sută de mii De turci osmanlii... Iar papa ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Răzvan și Vidra
... ta-i chiar blestemată. De mi-ar fi să mor de foame, mâna mea n-o voi păta, Primind milă dintr-o mână, care... nici ea nu-i a ta! RĂZVAN Eu șerb? Dar bată-te focul, mitropolitul Năstase Nu știi oare că la moarte-i pe toți robii ... cu toți țiganii... TĂNASE Dar acești bani, măi băiete, vor fi un lucru... furat. RĂZVAN Așa-i! Tocmai! Ai dreptate! Ai vorbit adevărat! Toți banii din țara noastră poartă, moșule, pe sine Semnul furilor ce-i pradă, pintre lacrimi și suspine, De la noi, de la opincă, de la omul cel ... TĂNASE Bine, bine spui, băiete!... RĂZVAN Lucru furat! ai dreptate! Însă n-oi fi eu acela care va prăda pe-un frate! Mama, buna măiculiță, din mormânt ar tresări De-ar ști că-n pieptu-mi se mișcă păcatul de-a tâlhări!... Dar la naiba frunza verde! Ce să ... zbuciumă frații, simțind cuțitul la os! (scoțând punga) Na!... RĂZVAN Dar, moșule... TĂNASE Ascultă, nu mai face vorbă lungă! Mai împarte tu ș-altora pâine din această pungă. (Ia un galbăn și dă sacul lui Răzvan.) Fă pe gândul meu, căci altfel, zău, nu primesc nici un ban... Acuma mă duc ...
Ion Luca Caragiale - Arheologie
... grozave, cutremure, potopuri, vulcani, cari l-ar preface în ruine. Ia să vedem acuma ce ar putea să constate și să reconstituie arheologul depărtatului viitor din ruinele iubitului nostru București. El va găsi mai întâi că, la poporul român din veacul XIX, vecinii erau unii cu alții eminamente politicoși și discreți. Plecând din capătul unei strade, el ar vedea că fiecare casă, una după alta, întoarce spatele celei de la stânga și are în față spatele celei din ... nespart, unde să presupună că s-ar fi putut convenabil alătura un culcuș omenesc; i-ar rămâne însă îndoiala că poate dormeau în mijlocul odăii. Din arhitectura domestică ar constata cele privitoare la moravurile private ale oamenilor; întrucât privește cultura publică, arheologul după monumente ar putea trage și mai hotărâte concluziuni ... strâmbe. Ar constata indiscutabil această dragoste de strâmb după mersul stradelor, după fizionomia piețelor, după toate locuințele particulare, și mai ales după palatele noastre publice. Ea se manifestă într-un chip strălucit la palatul regal, care e strâmb, ca și casele cetățenilor; la palatul poștelor, care e strâmb; la palatul municipal ...
Alexei Mateevici - Psalmul al 83-lea
... a Ta liniștire. O, cu ce mare dor Arde inima lor, Când se trag la locașele Tale. Vreau să cânt eu cântări Despre slava din cer Ca să-mi spun în cântări a mea jale. O, ce sunt fericiți Cei din cer proslăviți, Gurile nu le tac de cântare; Nu știu ei cum știm noi Grele amaruri, nevoi. Sufletu-i plin de-alinare. Și o zi ...
Ion Heliade Rădulescu - Ingratul
... rușine cu osteneli străine Să te arăți în lume: ca ciuma le strângeai; Și sănătos cu bolnav, amestec de rău, bine, Contrast de îngrozire, ca ea le infectai. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Te bolnăviși, viperă; cu brațele deschise Te primii în casă; te-am pus pe patul meu Și privegheam la capu-ți în ale ... ți trecea fulger, pe frunte-ți un fior. Doi ani un cap de vrajbă între școlari, studenți, Învățători, tovarăși și clase îngălai; Batjocură-ți făcuseși din cei mai eminenți, Nimic nu învățaseși și toate defăimai. Doream să-ți văz sporirea: cu multă îngrijire La împărțiri de cinste de privitor mergeam: Ca ... ți-era deschisă să-ntreme sănătatea-ți, S-acopăr goliciunea-ți, și datorii făceam. Am martori neguțtorii și trupu-ți de viperă, Ce simte și ea frigul, iar când o încălzești, Atuncea își exală ciumoasa atmosferă, Atunci ți-nfige moartea, să simți ce pui hrănești. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cercași să-ți mai plimbi lenea ... Ca sarcină pe trupu-ți iar gol o ai simțit. Cu masca de frăție, sub zâmbetu-ți în silă Urzeai a mele chinuri din loc nelegiuit. Acolo să ai partea, mortând în slugărie, Să nu mai ieși d-acolo, o, scremăt infernal, Ce te-a dospit păcatul ...
Dimitrie Anghel - Nocturnă (Anghel)
... n falduri bogata ei cămașă Și trupul și-l ascunde supt spuma-i de dantele. Se limpezește-n urmă, în păr cercînd să-și prindă Din
Traian Demetrescu - Cît o viață
... vreme tristă, Și, plini de ploaie și noroi, Cu-ncredere ne-am luat de mînă, Pornind spre casă amîndoî. În cameră un frig de moarte... Ea m-a-ntrebat din ochi: rămîi? — Și-am împărțit, străini și singuri, Același rece căpătăiu. Și unul altuia povestea Vieței noastre ne-am șoptit: Ea tot-d'a-una neiubită, Eu tot-d'a-una neiubit... C-o dureroasă voluptate La sîn ca doi copii ne ...
... doctorul se sui în trăsură și plecă. Baba rămase văicărindu-se în gura mare. Atunci Bughea o luă de mână și-i zise râzând, făcând din ochi la ceilalți: — Nu te mai boci, mătușă, că-ți dau țidula care mi-o făcut-o mie, să-ți iei doftorii și să ... prin mai. Și eu n-am fost bolnav de zilele mele. Cum o să mă împungă? Popii nu-i prea plăcuse purtarea finului, numai da din cap; după ce mântui ciobanul, îi zise: — Orișicum, taică, acela-i om cu carte; dacă ți-o zis că ai ceva, ăi fi având ... două. — Ai să vezi tu, ascultă ce-ți spun eu! Și primarul, rotofei, cu pălăria de pâslă pe ceafă, se depărtă încet, călcând ca din pod în bocâncele cu talpa groasă de-un deget. Pe cioban îl opreau toți: — Îl jucași, Bugheo! Flăcăul parcă simțea nevoie să spuie la ... împungă în mai așa, din senin. — Cum să mă-mpungă, mă?! Și râdea cu hohot, în gâlgâiri scurte, de răsuna ulița. Către seară ieși din
Alexandru Vlahuță - Nu-i de-ajuns
... an VI, nr. 17, 9 iunie 1885 Negreșit, ești prea frumoasă. Ce ochi mari !... Ce gură mică !... Cine n-ar putea să-ți zică: Venere din valuri scoasă !... Dar ieșind — sub val viața Ți-ai lăsat-o să se-nece; Căci ca marmura de rece Ți de albă-ți este ... nu clatini nici o fire... Cine firea să-și aprindă, Ș-a lui inimă să-și plece La o frumusețe rece, Ca răsfrîntă din oglindă? Cine dorul să-și închine Unei statui ambulante?... Sigur s-o găsi vrun fante Să te-admire, să-ți suspine Și să-și mintă ... ști niciodată Dragostea adevărată Ș-a ei dulce nebunie ! Căci n-ai zîmbet, nici privire Dulce, galeșă, fierbinte, Ca să scoți pe om din minte Și să tulburi vreo simțire. Căci atît de nemișcatu-i Chipul tău, și-n ochiu-ți mare Zace-atîta nepăsare, Parcă-i ochiul unei ... seceri Și nu clatini nici o fire !... Inimile vor viață, Nu se frîng așa-n neștire, Cerșind pietrelor iubire, Și foc sloiului de gheață. ............................... Venere din
Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu
... Către Ioan Bianu Către Ioan Bianu de Alexei Mateevici 10/IV 1913, Kiev Stimate domnule, La scrisoarea colegului Berechet adaug rândurile mele personale. Sunt român din Basarabia, „studențesc“ la Academie de la 1910, când am absolvit Seminarul din Chișinău. Mă aflu în anul al III-lea, în ajunul tezei de licență (pe rusește, „candidăție“). Din copilărie am avut multă dragoste pentru poporul părinților mei, ignorat de stăpânii săi de astăzi și de știința lor oficială chiar până la tăgăduirea existenței ... cu] o putere deosebită folclorul românilor noștri, datinile, poveștile strămoșești, frumoasele legende și cântece poporane... Am și scris câte ceva prin ediții rusești și românești din Basarabia (ziarul „Basarabia“ din 1906—1907). Dar nevoia cea mare mi-a fost că n-am avut cărți trebuincioase spre călăuză. Am fost cu totul izolat de ... nedescris. Știința rusească, ce se interesează de limba și cântecele „ciuvașilor“ și „calmâcilor“ de la Ural și a mongolilor din Rusia asiatică, nici nu-și bate capul de „moldovenii“ basarabeni (cuvântul „româ n“ la noi nici nu se mai întrebuințează: rușii ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... Crețu. Melc e un cuvînt separat, care este cu același sens și la CelțÄ: în dialecte celtice melcii «limagon». Codobelc este o acomodațiune consonantică din codomele. Cubelc e o contracțiune din codobelc. În fine, codomele este o composițiune din douÄ• vorbe, după cum e francesul colimaçon din «cochlias -|- limax». La Români dară trăesce codomele alăturea cu melc și cubele, deși la AlbanesÄ a supraviețuit numai composițiunea: cadmilÄ Â«limacon ... tĂ³te. La Români, ca și la AlbanesÄ, n trecut în r se pĂ³te reîntĂ³rce la primitivul n. In Moldova r din n e maÄ des în graiul vechiÅ, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescÄ din documentele slavice de la Ștefan-cel-Mare, peste tot în textul Psaltirii Scheiane. In Transilvania r din n, obicinuit chiar astădzÄ la Moți, ne apare desvoltat la culme în texturile Măhăcene de lângă Turda de pe la 1600: lură = lună, cire = cine ... fost de de-mult observate în trĂ©cÄ•t de Kopitar, de Miklosich, de Ascoli. FĂ³rte pe larg eÅ am urmărit o mică parte din acĂ©stă vastă sferă în studiul meÅ sub titlul: «O pagină ...