Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru POATE SĂ
Rezultatele 1221 - 1230 din aproximativ 1441 pentru POATE SĂ.
Dimitrie Bolintineanu - La avere
... se mulțumi Cu ursita ne-mpăcată, Orișicare ea ar fi. Fericit e cel ce știe Pentru țară a muri! Mai curând mort vrând să fie Decât rob a viețui. Fericit e cel ce-n lume, Fără de a fi roșit, Poate încă a ne spune Cu mândrie: sunt cinstit! Muritori, gândiți la moarte! Strigă orele ce zbor Și nu uită să ne poarte Viața pe aripa lor! În mormânt ce-ți folosește Aurul ce-ai aduna? Și în lume cât trăiește Cine-i sigur a ...
Ion Luca Caragiale - Om cu noroc
... a fost începutul prosperității lui, deoarece din câștigul acelei afaceri a ieșit cheagul averei frumoase de care se bucură astăzi. Invidioșii intriganți căutară să-l sape și după o campanie înverșunată prin grai și prin presă, reușira să producă în cercurile înalte un curent defavorabil amicului Manolache. Alergături, protestări, plângeri fură zadarnice din parte-i. Atunci, ca să nu se dea bătut și totuși să nu mai meargă fără folos la locurile oficiale, unde fusese bruscat și amenințat cu rezilierea contractului și cu un proces răsunător, el trimise pe nevastă ... oricum, să capeți o moșie, care face două sute cincizeci de mii de lei ca o para, pe o pereche de cai, care mult-mult să facă cinci mii, cinci mii cinci sute! Aci însă a lucrat un alt factor mult mai puternic decât interesul - patima. Fostul proprietar al ... și balul pe iarbă verde foarte animat și vesel. A doua zi, luni, având fiecare dintre invitați afaceri de dimineață, am trebuit toți să luăm trenul care trecea la unu noaptea. O noapte de septemvrie limpede ca sticla curată... vreme dulce și lună plină... zece trăsuri mergând la pas
George Topîrceanu - Doamnei Aftalion
... mână delicată mi-a trimis Țigări și zece lei într-o cutie — Și pentru toate astea dau în scris Că orice floare poate fi plantată Într-un pământ străin — dar, în sfârșit, Ea n-o să-și uite patria vreodată, — Grădina mândră-n care-a răsărit... Deci pentru mine are importanță Nu darul, ci pornirea care dă. De ...
Alecu Donici - Bondarul mizantrop
... pe-atunci, la dobitoace Încă roza n-avea spini. Dar acum s-au schimbat toate, Eu de jale sunt pătruns. Vremi mai rele nici se poate. Vai, ce vreme am ajuns! Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire lumea-ntreagă. Vrun bondar să mai vezi încă Că-i iubit, că-i curtenit Și degeaba că mănâncă, Făr' să fi agonisit, Vrun bondar să bâzâiască, Niște suave, dulci cântări; Și pe-albini să răsplătească De-a lor muncă prin plăceri! Merge iute, zău nu-i șagă, Spre pieire lumea-ntreagă. Vai, nu-i bine, zău nu ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... câștigate prin prostituțiuni, Prin sânge, prin trădare? Regreți tu calomnia Ce lângă poarta vieții, a-ți vesteji junia, Credința și onoarea, te-așteaptă să sosești? Regreți să lași o lume în care pătimești? Ce te desprețuiește, ce-ți farămă junia, Și inima, onoarea, amorul, poezia? Ce-ți schimbă ziua-n noapte și ... îți rămâne încă să faci aici în lume? Să lași mărețe urme? Să lași un mândru nume? Să fie! Dar atuncea de ce tu întârzii Să faci o faptă mare, printr-însa să re-nvii? Și apoi, în grămada de nații ce compune Al lor mormânt de doliu și de destrucțiune, Ruină infinită, spăimântător mormânt, Să mergi s-arunci îndată al tău mizer pământ! O, suflet mare, mobil, o, spirit, cugetare, Nu ești sătul tu încă d-a ta ... cea mare din palat. Amantul lunii pare pe caru-i aurat Și varsă oceane de raze pe ruină. O sută de columne gigantici o sprijină. Să stăm puțin aicea! O, mare Sesostris, Aici din belle-arte făcuși un paradis, Aici ți-a fost palatul. Dar cine poate spune Tot ce aici încântă, răpește și supune? Ce a putut ...
Mihai Eminescu - O,-nțelepciune, ai aripi de ceară!
... fag, Se clatin codri mângâiați de vânt  Lumini pe ape, neguri pe pământ. * O,-nțelepciune, ai aripi de ceară! Ne-ai luat tot făr- să ne dai nimic, Puțin te-nalți și oarbă vii tu iară, Ce-au zis o vreme, altele deszic, Ai desfrunzit a visurilor vară ... soarte, Căci orice-ar fi ce ne așteaptă  moarte! Tu ai stins ochiul Greciei antice, Secat-ai brațul sculptorului grec, Oricât oceanu-ar vrea să se ridice Cu mii talazuri ce-nspumate trec, Nimic el nouă nu ne poate zice. Genunchiul, gândul eu la el nu-mi plec, Căci glasul tău urechea noastră-o schimbă: Pierdută-i a naturii sfântă limbă. În ... Putere oarbă le-aruncă pe ele, Lipsește viața acestei vieți; Ce-a fost frumos e azi numai părere  Când nu mai crezi, să cânți mai ai putere? Și dacă nu-i nimic decât părere Tot ce suspină inimei amor, Istoria cu lungile ei ere Un vis au fost ...
Mihai Eminescu - O, -nțelepciune ai aripi de ceară!
... fag, Se clatin codri mângâiați de vânt  Lumini pe ape, neguri pe pământ. * O,-nțelepciune, ai aripi de ceară! Ne-ai luat tot făr- să ne dai nimic, Puțin te-nalți și oarbă vii tu iară, Ce-au zis o vreme, altele deszic, Ai desfrunzit a visurilor vară ... soarte, Căci orice-ar fi ce ne așteaptă  moarte! Tu ai stins ochiul Greciei antice, Secat-ai brațul sculptorului grec, Oricât oceanu-ar vrea să se ridice Cu mii talazuri ce-nspumate trec, Nimic el nouă nu ne poate zice. Genunchiul, gândul eu la el nu-mi plec, Căci glasul tău urechea noastră-o schimbă: Pierdută-i a naturii sfântă limbă. În ... Putere oarbă le-aruncă pe ele, Lipsește viața acestei vieți; Ce-a fost frumos e azi numai părere  Când nu mai crezi, să cânți mai ai putere? Și dacă nu-i nimic decât părere Tot ce suspină inimei amor, Istoria cu lungile ei ere Un vis au fost ...
Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855
... mai cu seamă pentru noi, românii, locul sacru unde se plăsmuiește viitorul țărilor noastre. Cum se face dar că tinerimea română nu aleargă cu entuziasm să se înroleze sub stindardul francez și să combată alături cu acei care acum răsădesc arborele de viață al neamului românesc? Această nepăsare este un fenomen psihologic greu de explicat și totodată prea ... încă multă mare de brăzduit cu pieptul vaporului pân-a ne găsi în față cu el; prin urmare ne pogorâm în cabină ca să adormim în plăcuta legănare a valurilor alinate. A două zi, 26 noiembrie, marea se tulbură din nou chiar pe la ora ... mare se manifestă din nou printre pasageri, găsind stomacurile lor deșarte, și aceștia, sărmanii! departe de a se pune la masă pentru ca să-și potoale luptele stomacului, se grăbesc a se pune în paturi. Ziua trece cu destulă monotonie pentru dânșii și ora prânzului sună fără ... i decide să se scoale pentru ca să reînnoiască laudele de ieri. Unii gem pe toate tonurile gamei suferinței; alții sunt furioși că nu pot să ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini
... și plăceri, dar daca e adevărat că amorul este un delir care curînd sau mai tîrziu piere împreună cu poeticele impresiuni ce-l înconjoară, ca să dea loc raționamentului, aceasta se întîmplă și lui Paganini, căci într-o frumoasă dimineață părăsi insula Citerii, fără să fie îndemnat la aceasta de vreun mentor ca junele Telemac, fiindu-i de ajuns amorul artei ca să-l facă a se hotărî la aceasta. La 1816, ducatul de Lucca și Piombino se lăsase în posesiunea princepesei Eliza, sora lui Napoleon ... principesa și de la aristocrația țării. La 1808, Paganini, dobîndind voia de a face o călătorie artistică, părăsi Lucca, în care nu era să se mai întoarcă, din cauză că principesa Eliza, numindu-se mare ducesă de Toscana, își transportase splendida ei curte la Florența. El vizită Livorno, unde ... mai nainte avusese cele mai strălucite succese, și anunță darea unei serate muzicale. Dar în seara concertului, cînd vru să iasă în avanscena teatrului ca să înceapă concertul, căzură amîndouă lumînările de la pupitru pe care era pusă muzica concertului ce voia să ...
Naum Râmniceanu - Rugăciune (Râmniceanu)
... Râmniceanu) Rugăciune de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție Dumnezeule prea sfinte Cel de toate le privești ; Adu-ți de mine aminte, Nu-n veci să mă pedepsești. Vezi necazurile mele Că s-au foarte înmulțit, Dureri, scîrbe, nevoi grele, Cu totul m-au covîrșit. Vezi a mea dărăpănare ... ar fi venit, Cu tot felul de rod plină, Făr-a fi nimic oprit. Și-acum am ajuns în stare Mai de tot să mă sfîrșesc, Plîng, suspin fără-ncetare, Din zi-n zi mai rău slăbesc. Pînă cînd a ta mînie Să petrec tot în oftat ? Întoarce-ți a ta urgie Vezi că m-am dărăpănat. O tîlhărească pornire Dodată m-au prididit, A ... a ta zidire Vezi necazurile lor. Nu mai poci avea răbdare A-i vedea înstreinați, Arat-a ta îndurare, Ca să-i văd iar adunați. Pînă cînd să fiu scîrbită Și jalnică d-ai mei fii, Pînă cînd voi fi mînită, Suferind ticăloșii ? Nu eram cea răsfățată Cu tot felul d-adunări, Eu ... ...
... bine că-mi aduc aminte! îmi veți da voie să ung încuitoarele ușilor cu usturoi [1], precum făceam pe vremea răposatului d-voastră părinte, Dumnezeu să-l ierte... Un hohot de râs zbucni din pieptul meu. — Zi să-mi puie șargul mai răpede. — Aveți să treceți pe la moara cea de vânt, unde strigoii macină făină. Acolo nu-i loc curat. — Hai, fă ce-ți spun! Mai aveți cornul ... zece ani la locuința ce-mi pregătise dreptatea omenească. Cât timp oi fi stat acolo între păreții osândei nu știu, căci nu m-am ostenit să măsur timpul; dar știu că într-o zi spre amurg veni temnicerul și-mi zise: — Măria-sa domnul a binevoit să te ierte pentru ziua de mâni a Anului Nou! Anul Nou!... Măria-sa a binevoit să mă ierte!... Curios, această veste nu-mi făcu nici o bucurie. Văzând însă că ușa temniței se deschide, ieșii fără să știu încotro mă duc. Eram pe stradă. Casele cele nalte cu balcoanele de fier, droștele care se-ncrucișau în fuga cailor, îmi amintiră că așa ... ...