Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE CE VREA
Rezultatele 1221 - 1230 din aproximativ 1603 pentru FACE CE VREA.
Ștefan Octavian Iosif - Înainte!
... nu cunoaște auroră – Ci-ndreaptă-ți carma spre necunoscut, Căci un pilot stă pururea la proră. Pe marea asta-a vieții zbuciumată, Ce peste tot o-nvăluie misterul, De vrei să afli cale-adevarată, Ca-n roza vânturilor corăbierul, În inima ta proprie o cată. Sirene-or încerca ... Oricâte uragane te vor bate. Iar dac-o fi ca totuși să te-ngroape A valurilor răzvrătită turmă – Nu părăsi pe cei ce-ți sunt aproape: Fă tot ce
... nu cunoaște auroră – Ci-ndreaptă-ți carma spre necunoscut, Căci un pilot stă pururea la proră. Pe marea asta-a vieții zbuciumată, Ce peste tot o-nvăluie misterul, De vrei să afli cale-adevarată, Ca-n roza vânturilor corăbierul, În inima ta proprie o cată. Sirene-or încerca ... Oricâte uragane te vor bate. Iar dac-o fi ca totuși să te-ngroape A valurilor răzvrătită turmă – Nu părăsi pe cei ce-ți sunt aproape: Fă tot ce
Mihai Eminescu - Scrisoarea II
... Mihai Eminescu - Scrisoarea II Scrisoarea II de Mihai Eminescu De ce pana mea rămîne în cerneală, mă întrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana ... un pitic Ce-o beșică e de spumă într-un secol de nimic. Încorda-voi a mea liră să cînt dragostea? Un lanț Ce se-mparte cu frăție între doi și trei amanți. Ce? să-ngîni pe coardă dulce, că de voie te-ai adaos La cel cor ce-n operetă e condus de Menelaos? Azi adeseori femeia, ca și lumea, e o școala, Unde-nveți numai durere, înjosire și spoială; La aceste academii ... Ramses trebuia să fi murit. Atunci lumea cea gîndită pentru noi avea ființă, Și, din contra, cea aievea ne părea cu neputință. Azi abia vedem ce stearpă și ce aspră cale este Cea ce poate să convie unei inime oneste; Iar în lumea cea comună a visa e un pericul, Căci de ai cumva iluzii, ești pierdut ... ...
Alexandru Macedonski - Destinul
... Alexandru Macedonski - Destinul Destinul de Alexandru Macedonski Se zice că Destinul stă-n mâna omenească... Aștearnă-și fiecare de vrea să s-odihnească... Medaliile, însă, au vers, ca și revers... Muncești și mori de foame... Stai trântor, faci palate... Numească-l muritorii, Noroc, Fatalitate, Cu ... În cale ne stă vecinic privind la orișicare... Și-n clipă, de voiește, te face mic sau mare... Puternic fii ca Cezar, că el te face mic; Fii mic, că te ridică să fii atotputernic; El singur este mare, iar omul e nemernic, Nemernic și nimic! Precum se duce fulgul oriunde ... și nu ne-aude; e orb și merge-orbește, Zburând pe dibuite, înalță, fericește, Coboară nencetat! Așteaptă-l cu răbdare sau tremură de frică, De vrea, el te scufundă, de vrea, el te ridică! Vârtej fatal, te bagă în cercu-i de oțel, Și, facă-ți fericirea, sau chiar să ți-o sugrume, Pe față puie ... cerșetorul gârbov și pe-mpăratul mare! Și toți deopotrivă în fața lui rămân! Dar el, de sapă-adesea și drepților mormântul, Încai au și monarhii ce
... las... Sosit-a ceasu-nstrăinării Și ceasul bunului rămas. Se rupe-un lanț plin de tărie Ca firul cel mai subțirel; Când soarta vrea așa să fie, Zadarnic vrei să faci altfel. Și nu mai e nimic în stare Să-ntoarcă vremile-napoi Și-acea iubire-atât de mare ...
... dovezile pe care Le dai... când inima ți-e dată. Și-mi place, fără vreo nădejde, Să te iubesc așa-n tăcere, Spre un buchet ce se pălește Să fiu privirea ce-o arunci... Sau picătura ce pe geamuri Alunecă și-n umbră piere; Un vers uitat, dintr-o poemă Ce trist începe cu: Atunci... Așa sunt eu. Poate că versul Te-ar fi făcut să plângi o clipă... Și picătura neștiută Îți răcorea un tainic ... ți adoarmă Încet... un gând chinuitor. Și n-ai vrut. Dulce și pribeagă Rămâi să-nchipuiești femeia... Eu voi trăi în veci statornic Acelei clipe ce s-a dus... Înamorat de-o stea, izvorul Se mulțumește cu scânteia Ce
Emil Gârleanu - Nedespărțite! ...
... niște sunete supte ușor dintrun flaut, pornesc. Întâi o iau pe-aproape de pământ, peste lunci, deasupra rariștilor, printre plopii înalți, ca și cum ar vrea să mai vadă locurile aceste o dată. Apoi fac un ocol mare, de jur împrejurul păduricii, în vreme ce o rază de soare împunge pânza norilor și tivește pe cer o dungă de lumină. Bucuroase, păsările bat din aripi și se hotărăsc. Patru, două ... mai înainte, o pereche rămâne în zbor mai potolit, în urmă. Ajung deasupra râului; un țipăt năbușit, din gușă — un semn al călăuzei — vrea să le strângă pe toate la un loc. Și-n clipa aceea un bubuit de pușcă clocotește aerul cuprinsurilor. Cele două perechi feresc ca fulgerul ... și, pe apa tulbure, își vede tovarășa. O putere îl ține atunci deasupra vâltorii, cu ochii nedesprinși de la trupul plăpând și pătat de sânge ce lunecă la vale, de la trupul pe care, în cercuri strânse, îl urmărește mereu. Și sub cerul în care raza de soare s-a ...
Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei românești
... acestui fel de problemă. Prima parte ține locul monumentului, a doua a inscripției. Această comparație dezvăluie tot mecanismul epigramei. Iată pentru ce, în epigramele reușite, autorul se ferește de a încărca cu expresii violente începutul lor, ci debutează, în mod perfid, cu elogii, pentru a ... dar cu multă simpatie, mai cu seamă când e naționalistă, creștină și monarhică. După această digresie cam largă, să revenim la antologie și la criticile ce i se aduc. Să începem cu dl Șerban Cioculescu, Ă¡ tout seigneur, tout honneur! Distinsul critic al Adevărului stăpânește o dialectică savantă, fără pedanterie și ... profesor și, fără să vrea, devine didactic și doctoral uneori. Decretele sale au însă norocul să fie adoptate aidoma de masa foiletoniștilor literari. Iată pentru ce articolele sale sunt primejdioase. Chiar o eroare a sa, voită sau întâmplătoare, se popularizează. Modestia sa de om cu înaltă cultură ignorează probabil ... a sa, în genul celor pe care le arunca MallarmĂ© uneori, ca de pildă: un critique est une personne qui se mÄ�le de ce qui ne le regarde pas! (reflexie, de altfel, frivolă, dar plină de adâncimi) poate să tulbure multe spirite neobișnuite cu mânuirea ironiilor prea subtile. Rețin ...
Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu
... n“ la noi nici nu se mai întrebuințează: rușii cred că „români“ și „moldoveni“ sunt două vițe cu totul deosebite), ce sunt pentru dânsa o adevărată „țară necunoscută“, care nu este nici vrednică pentru cercetări sistematice. Tot ce s-a scris despre noi în rusește, sunt câteva dări de seamă statistice, câteva lucrări întâmplătoare de slavistică română și de istorie bisericească ... a lucra anume în această sferă mai mult decât pe tărâmul popularizării istoriei noastre naționale, de care eu, de asemenea, mă ocup. Asta mă face și acum, la alegerea subiectului de teză, să mă opresc asupra Elementelor religioase ale folclorului moldovenesc și să mă îndrept către bunătatea d-tale cu ... competența și bunăvoința dumitale. Teza propusă va fi tipărită de mineîn rusește în Kiev și românește în Basarabia (în Chișinău). După terminarea ei, toate cărțile, ce acum vă rog să mi le trimiteți imediat mie, vor fi trecute de mine în proprietatea Bibliotecii Academiei noastre, ce este foarte săracă în ediții românești, cu toate că românii din Regat și din Basarabia niciodată n-au lipsit dintre studenții acestei Academii. Vă rog ...
Vasile Alecsandri - Cucul și turturica
... Și fermecătoare. Decât m-a mustra Că te-oi dezmierda Și mi-a bănui Că te-oi prea iubi, M-oi face mai bine, Ca să scăp de tine, Trestioară-n baltă Subțire și-naltă. CUCUL Oricum te-i preface, Tot nu ți-oi da pace, Că ... Frumușelule, Pestrișorule, Drăgușorule, Știu că mi-ar fi bine Să fiu tot cu tine, Dar maică-ta-i rea, Și decât cu ea, M-oi face mai bine Cu gândul la tine Iconiță mică Într-o biserică. CUCUL Oricum te-i preface, Tot nu ți-oi da pace. Că și eu ... veci împreună!" [1] Turturica figurează ades în cântecele poporale ca simbol de iubire și de credință. Cucul, asemenea în crederea românului, e o pasăre misterioasă ce are tainice legături cu soarta omului. Glasul său menește a bine când răsună de-a dreapta auzului și, dimpotrivă, menește a ... calul dracului . În ochii lui un om cu mintea distrasă este un om fermecat, un tânăr aprins de iubire e fermecat de vreo baba Cloanță ce i-a făcut cu ulcica . Acel nenorocit este expus a încăleca pe o prăjină și a se duce prin ...
Paul Zarifopol - Recreația criticului
... Paul Zarifopol - Recreaţia criticului Recreația criticului [1] de Paul Zarifopol Întâi: ce îl obosește mai rău pe critic? Vorba banală. Graiul, firește, încearcă a fi când algebră, când muzică, când evocare de viziuni sau alte ... diferențieri ale pipăitului originar, ale cărui înfiorări vibrează ascuns în toate simțurile. Dar acestea sunt excese minunate. În curs obișnuit, graiul este imperativ sec. Cei ce n-au talentul graiului, și se fac scriitori adică, nu se pricep decât să agrementeze acel imperativ sec, anonim și uniform, prin construcții de analogii ... că, precum actorii nepricepuți îți prezintă mici-burghezi de București crezând ferm a-ți arăta lorzi și marchize, tot astfel omul neliterar îți face figuri și drame mitocănești, în ideea că te fericește cu cunoștința unor intelectuali de supremă distincție. De aci neapărat rezultă neînțelegere exasperantă între scriitor și ... În fiecare poveste stau, abil învelite, întâmplări violente: un asasinat din gelozie; o rănire cruntă într-un viol; omorul ridicol al unui bărbier care nu vrea să radă pe un moșneag întârziat în prăvălie de ajunul Crăciunului; moartea curioasă a unui bețiv care-și urmărește umbra în valurile mării ... ...