Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI BINE
Rezultatele 1211 - 1220 din aproximativ 1459 pentru MAI BINE.
George Coșbuc - Doina (Coșbuc)
... tu ești gata De-a pururea să plângi! Și când ești tristă, Doino, Tu inima ne-o frângi. Dar nu știu cum, e bine Când plângi, că-n urma ta Noi plângem toți, și-amarul Mai dulce ni-e așa. Și toate plâng cu tine Și toate te-nțeleg, Că-n versul tău cel jalnic Vorbește-un neam întreg. Pe fete ... Săraci, dar te iubim! Rămâi, că ne ești doamnă Și lege-i al tău glas, Învață-ne să plângem C-atât ne-a mai
Mihai Eminescu - De câte ori, iubito...
... un pâlc întreg de pasări, pierzându-se-n apus. Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare, Nici rău nu-i pare-acuma, nici bine nu... ea moare, Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. ................................................................ Suntem tot mai departe deolaltă amândoi, Din ce în ce mai
Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol)
... caracteriza tinerimea intelectuală de la 1848. El zice: oamenii de astăzi uită că nu au avut tinerețe. În ziua răsăririi lor, pe la 1835, cel mai tânăr din ei era mai bătrân încă decât cel mai bătrân din bătrâni. Într-un curs de 20 de ani, mai mult a trăit Moldova decât în cele de pe urmă două veacuri. Întâmplările lumii de primprejur mureau la granița țării; vălmășagul veacului îi ... frunza verde, cântă floarea câmpului, cântă floarea muntelui... și aceste rânduri ne trimit la maniera populară a lui Alecsandri în ce are ea mai ușuratic și de gust mai îndoielnic. Acest Aurică copiliță și Româncă copiliță formează un curios disparat în corpul poemului, acordat în ton de imn sau de lamentație biblică. Ce caută ... cumplita-ți nesimțire! Observați că un vers ca: Chiar soarele fierbinte de-ar vrea cu fericire... ne duce îndărăt până la stângăciile unui Cârlova, și mai observați întrebuințarea abuzivă a infinitivelor substantivate mai cu seamă în rimă: este un inocent obicei rău al epocii lesne prinseseră de veste grăbiții noștri poeți de pe atunci că infinitivele substantivate furnizează ... ...
... lungă! Dar uite-acum! Din vale vin popi, cădelnițând, Și-n capetele goale creștinii vin cântând: Sunt toți bătrâni ca vremea, iar preoții nainte Sunt mai bătrâni și cântă, dar slabele cuvinte Abia răsar din gură ș-apoi pierdute mor Prin bărbi tremurătoare; iar cântecele lor Răsună ca din peșteri, fac ... și păcatul Dar ea aleargă-ntruna să-și apere bărbatul, Căci el acolo-i singur, și dacă va sosi Dușmanul înainte, ea nu-l va mai găsi. Cucernici stau creștinii, în pace și iubire, Smerit plecând genunchii și limpedea privire, Iar clopotele cântă; dodată ei tresar: Ea vine, parcă-i vifor ... cu mâinile-ncleștate Pe piept, ca o nălucă visată de-un nebun, Desculță, nedormită, și hainele ei spun Că nu e semn a bine, ca-i blestem și pierzare, Pedeapsă peste dânșii, în ziua asta mare. Ea însăși buimăcită în jurul ei privea, Căci își pierduse capul și nu ... dau în laturi și mulți se-ngrămădesc, Iar Christ rămâne singur, căci toți acum privesc, La zbuciumul durerii: de mulți încercuită, Mâniile slăbiei o fac mai zvârcolită, Și-o clipă, mântuindu-și vorbirea, de sub mâini Ca fulgerul se-ntoarce spre-altar cu ochi păgâni Și geme ca jungheată: De-al ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu)
... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu) La România de Bogdan Petriceicu Hasdeu Columna lui Traian , an. II, nr. 21/83, 31 mai 1871. Allons, enfants de la patrie! Purtând pe trup înfipta gheară Și-n suflet drojdii de venin, De zece ori sărmana țară, Rămasă-n voie ... nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Ei nu-ți sunt fii. Privește-i bine: Cunoaște-ți laptele din sân Și din năpârcele străine Alege puiul de român! Nu blăstăma victima frunză, Ci scutur-o de negrii gâzi: În foi ...
... că de jale, de chin și durere Este sfășiat! Eu astăzi la lume a spune voiesc, Din care pricină cumplit pătimesc. Când eram mai tânăr iubeam cu dulceață O gingașă greacă cu părul frumos, Cu negre sprincene, cu rumănă față Și trup mlădios; Căci atunce lesne în amor credeam ... Și amărăciunea-i încă n-o știam. Iscusita fată cu a sa iubire, Cu-a ei cătătură ce înflăcăra, Singurul meu bine, ș-a mea fericire Pe lume era. Dar statornicie este pe pământ?... Credința e vorbă, amorul cuvânt! Într-una din zile, poftisem la ... le azvârli. Ah! cu trupul grecei în val îngropat, Ș-a mea bucurie s-a acufundat! Nici minut, nici oară nu mai am de-atunce De-amor, de odihnă, ci numai de chin, Nu mai am ochi negri să mai
Constantin Negruzzi - Șalul negru
... că de jale, de chin și durere Este sfășiat! Eu astăzi la lume a spune voiesc, Din care pricină cumplit pătimesc. Când eram mai tânăr iubeam cu dulceață O gingașă greacă cu părul frumos, Cu negre sprincene, cu rumănă față Și trup mlădios; Căci atunce lesne în amor credeam ... Și amărăciunea-i încă n-o știam. Iscusita fată cu a sa iubire, Cu-a ei cătătură ce înflăcăra, Singurul meu bine, ș-a mea fericire Pe lume era. Dar statornicie este pe pământ?... Credința e vorbă, amorul cuvânt! Într-una din zile, poftisem la ... le azvârli. Ah! cu trupul grecei în val îngropat, Ș-a mea bucurie s-a acufundat! Nici minut, nici oară nu mai am de-atunce De-amor, de odihnă, ci numai de chin, Nu mai am ochi negri să mai
Dimitrie Anghel - După reprezentarea lui Camo%C3%ABns
... să pătrundă pretutindeni, a intrat în odaie și i s-a urcat pe umeri, negrul întunerec ce pîndește agonia văpăii tot mai aproape își cercuiește negurile, și verbul sonor singur mai cîntă încă biruința vieții. Gîngave, îndepărtate și ca acoperite de o surdină, cu imagini în crep îndoliate, cu licăriri de torțe bătute de vînt și ... își zugrăvește apoteoza gloriei ce începe să mijească. Visurile lui prefăcute eternitate, părăsind trupul ce se va întoarce în țărînă, cîntă singure acuma și nu mai au nevoie de gura lui pămînteană ca să trezească ecourile. Alături de el, manuscrisul, cu file îngălbenite, care a plutit un moment peste ... va mai putea trage la fund și că nici un ocean de-ar fi să treacă peste el, cu toate talazurile lui, nu-i va mai putea șterge slovele mărunte. Ridicîndu-l ca pe o torță în jurul căreia se face lumină, astfel întîmpină el moartea, ce-și retrage parcă pentru ... va răsuna mult timp în suflet și ne va fi un imbold și o reculegere ; seninătatea și disprețul ce a știut așa de bine ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... ne-nvins, Cu patru mii palate, o mie de grădine, Trei sute teatre, circuri, de viață, oameni pline. Și astăzi nici o urmă! Nimic nu mai e viu: Abia în suvenire, de ele se mai știu. Acolo fu necropol, morminte strălucite, Palate elegante de preoți locuite, Cu verzi grădini de arbori și cu parteri de flori, Mărite monumente, de marmur ... glorii plutește pe ruini. Prin umbre și prin raze, răpește pe streini. Oh! câte suvenire nu se deștept aice! Acolo e statua lui Sesostris ferice. Mai dincolo e templul superbii zei Hathor. Mai colo sunt coloșii, cu marea formă-a lor. Colo se văd pilonii, columne, obelisci Parcă se mișcă, umblă, sau se adun aici. Șoptesc ... Tot are-un timp, tot naște, produce,-mbătrânește, Și apoi vine moarte, și totul e pierdut! Tot? Nu! Nimic nu moare, odată am născut, Deci mai putem a naște: am fost, putem fi încă. Om laș, îmi spune mie, p-a vieții crudă stâncă, Ce farmec, ce ... bine tu găsești, Încât să n-ai putere, curagi să părăsești O vale de durere, de lacrimi, de-ntristare Pe care rătăcirea-ți le face mai ...
Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia
... nu să va face cercare ca nu carĂ©a cumva să fie rudenie de sânge, sau alte întâmplări de care s-au zis mai sus; că fără ispovedanie și fără de cuminecătură nu să poate mântui omul, iară fără de împreunarea nunții să poate mântui. 5. Așijdirea vă poruncim ... 210, list 198. 6. Așijdirea vă facem în știre și pentru țigani, ca de acum înainte să purtați de grijă să nu lăsați să să mai facă între dânșii cĂ©le ce s-au făcut până acum; adecă de va veni țigan cu țigancă să să cunune, până nu-i veți ... iscodi cu tot denadinsul, foarte cu amăruntul pentru toate cĂ©le ce oprĂ©ște pravila, ca și la toți creștinii, să nu-i cununați. Iară mai vârtos, de va fi țiganul a unuia și țiganca a altuia, până nu vor aduce scrisoare fieștecarele de la stăpânul său ... în ce chip să le săvârșească, / pentru ca să poată îndrepta pre creștini și să le folosească la cĂ©le sufletești, pre unul ca acela bine să știe că-l vom catherisi desăvârșit, precum sfintele canoane ale sfinților apostoli și ale săboarălor poruncesc; și de-aciia nu ...
Vasile Alecsandri - Legenda lăcrimioarei
... un nor de dulci parfume; Iar sufletele toate îi ies lui înainte, Primindu-l cu zâmbire, cu gingașe cuvinte, Și-i zic: În raiul nostru bine-ai sosit, copile! Curând plecași din viață! Nu plângi a tale zile? Nu, căci am dat o clipă de viață trecătoare Pe alta ... Și vecinic după dânsa voi plânge cu durere! Zicând, copilul plânge, lipsit de mângâiere, Și lacrimile-i calde se schimbă-n lăcrimioare. De-atunci nu mai